Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 11/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA NR. 11/Ap.
Ședința publică din 10 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codruța Vodă judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Gabriel Ștefăniță
- - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta "" împotriva sentinței civile nr. 1421/C din 30 iunie 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 20 ianuarie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru datele de 27 ianuarie, 3 februarie și apoi pentru 10 februarie 2009.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr. 1421/30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr- s-a admis cererea reclamantului în contradictoriu cu pârâtele B și
S- constatat nul absolut contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3252/08.10.2007 la..
S-a dispus radierea din CF 3431 a dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului situat în comuna str. -, înscris la, sub nr. top. 2169/2/1, 2197/1/1.
A fost obligată pârâta să încheie cu reclamantul contractul autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul de mai sus, potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 4/15.03.2007 atestat de Cabinet avocat " " încheiat între aceste două părți, în caz contrar hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru întabulare, dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului menționat urmând a fi înscris în CF 3431.
A fost obligată fiecare dintre pârâte să plătească reclamantei suma de 2831 lei cheltuieli de judecată.
A reținut Tribunalul că numiții și
sunt cei doi asociați ai pârâtei, ambii fiind și administratori ai societății.
În Anexa la procesul - verbal din 12.12.2006 încheiat cu ocazia AGA (fila 148 din dosar) s-a menționat că după determinarea valorii de piață a imobilului situat în comuna -, jud. B, înscris în CF 3431 nr. top nr. top 2169/2/1, 2197/1/1, teren de 24132, 62. și cabină portar, stație, 2 ateliere, sursă fier vechi, bazin, 2 wc, cantină, vestiar post trafo, 2 rampe, 4 platforme, curte betonată, curte adâncită, 2 birouri, grajd, șopron, hală producție, pasarelă, estacadă, cuptor, 5 instalații, 4 depozite, 9 magazii, eventuala vânzare se va decide de AGA societății.
Prin hotărârea A din 14.01.2007 a fost aprobată vânzarea imobilului menționat mai sus, fiind împuternicit doar asociatul să negocieze și să încheie contractul de vânzare - cumpărare a imobilului, în bloc sau pe bucăți, cu un preț care să nu fie mai mare decât valoarea contabila rămasă.
Așadar singurul în măsură să exprime un consimțământ valabil pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare în numele pârâtei era asociatul.
Hotărârea din 14.01.2007 a fost menționată, potrivit încheierii judecătorului delegat nr. 4968/16.04.2007 în registrul Comerțului, dispunându-se și publicarea în Monitorul Oficial al României, partea IV-a fiind așadar pe deplin opozabilă terților, inclusiv pârâtei
De asemenea, respectiva hotărâre nu a fost modificată printr-o ulterioară hotărâre, astfel încât dispozițiile ei au continuat să-și producă efectele.
La data de 15.03.2007, pârâta, prin administratorul, în baza hotărârii din 14.01.2007, a încheiat cu reclamantul în, în calitate de beneficiar - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare nr. 4 atestat la Cabinet de Avocat " " (filele 68 - 71 din dosar).
Prin acest antecontract pârâta s-a obligat să vândă beneficiarului - reclamant imobilul ce formează obiectul prezentului litigiu, până la data de 30.11.2007 la prețul de 1.200.000 lei ce urma a fi plătit în momentul încheierii actului autentic de vânzare - cumpărare.
S-a stipulat în antecontract că inclusiv beneficiarul - cumpărător are dreptul să ceară încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică, precum și obligația promitentului-vânzător de a nu încheia cu alte persoane vreun alt contract de vânzare - cumpărare cu privire la imobil, ori să-l înstrăineze.
S-a stipulat și că hotărârea în temeiul căreia s-a încheiat antecontractului să fie menționată la. pentru opozabilitate față de terți (fila 41 din dosar).
S-a mai precizat că, în cazul în care petentul - vânzător nu încheie actul autentic de vânzare - cumpărare, beneficiarul - cumpărător poate solicita instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare - cumpărare cu privire la imobil.
Ulterior, la data de 08.10.2007, pârâta, vinde, prin asociat, fără exista o hotărâre A care să-l împuternicească pe acesta să încheie o astfel de operațiune, pârâtei, societate înființată ulterior încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare (a se vedea fila 44 din dosar), imobilul în discuție, la un preț de 1.065.000 lei, mai mic decât cel menționat în antecontractul încheiat cu reclamantul, din care suma de 162.974,65 lei urma a fi compensata cu valoarea creanței pârâtei împotriva pârâtei, iar restul de preț de 902.025,35 lei urmând a se achita până la data de 01.08.2008, deși intrarea în posesie se realiza până la 20.10.2007.
a renunțat și la dreptul de ipotecă legală și la privilegiul pentru restul de preț.
Instanța a reținut că această vânzare - cumpărare este lovita de nulitate absolută, fiind făcută în frauda intereselor reclamantului, beneficiar - cumpărător în antecontractul încheiat cu pârâta, pârâta nedepunând, așa cum în mod greșit susține prin întâmpinare, un minim de diligențe pentru a verifica cine este persoana împuternicită de să vândă imobilul cu atât mai mult cu cât hotărârea din 14.01.2007 a acestei pârâte fusese depusa la. dispunându-se și publicarea ei în Monitorul Oficial al României partea a IV-a, fiind opozabilă terților, inclusiv
Din moment ce pârâta afirmă în întâmpinare că a cercetat actele constitutive ale rezultă că putea și trebuia să observe și hotărârea din 14.01.2007 menționată la Registrul Comerțului și persoana împuternicită să vândă imobilul în numele respectiv.
De asemenea, faptul că imobilul fusese postat la vânzare în mod public, printr-un anunț făcut de, avea în mod normal consecința ca pârâta să ia legătură cu cel ce făcuse anunțul.
Contractele de cesiune încheiate de pârâta cu și faptul că pârâta a devenit creditoarea nu înseamnă că ar fi avut prioritate la cumpărarea imobilului în discuție, față de data anterioară la care reclamantul încheiase antecontractul de vânzare - cumpărare și ținând seama imobilul nu a fost achiziționat de pârâta în cadrul unei proceduri de executare silită pornită împotriva pârâtei
Ca atare, eventuala garantare a debitorilor cu imobilul în discuție este indiferenta, atâta vreme cât dobândirea imobilului de către nu s-a făcut în momentul executării silite.
Instanța a reținut că "fraus omnia corrumpit " invalidează vânzarea încheiată cu o altă persoană în dauna beneficiarului - cumpărător dintr-o promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare.
Noțiunea de fraudă, cuprinde atât frauda la lege cât și fraudarea intereselor unor terțe persoane.
În acest din urmă caz, așa cum se întâmplă și în speța de față, sunt păgubite interesele unui terț, persoana străină de actul juridic încheiat, așadar un interes particular, însă, în mod direct este atinsă și ordinea publică, deoarece respectivul interes este ocrotit prin norme aparținând conceptului de ordine publică, sancțiunea fiind și în acest caz nulitatea absolută a actului juridic.
Frauda este concertată între părțile contractante în dauna unei persoane străine actului juridic, reclamantul din prezenta cauză.
Vânzarea încheiată cu o altă persoană în dauna beneficiarului - cumpărător din antecontract reprezintă o fraudă care atrage nulitatea absolută a actului juridic, în raport de scopul urmărit de părțile contractului de vânzare-cumpărare care pe o cauză ilicită, nul absolut conform art. 948 Cod civil.
Concluzia greșită la care a ajuns pârâta din interpretarea dispozițiilor Legii 31/1990, în sensul că ar putea să reprezinte pentru vânzarea imobilului nu conduce în nici un fel la validarea actului de vânzare-cumpărare.
De asemenea, pârâta nu are calitatea de subdobânditor, pentru a-i fi aplicabile principiile teoriei aparenței în drept și ale bunei - credințe, această pârâtă fiind chiar dobânditoarea directa a imobilului.
chiar cu adevăratul proprietar al imobilului însă, pentru fraudarea intereselor terțului - reclamant izvorâte din antecontractul de vânzare - cumpărare, trimiterile pârâtei la principiul validității aparenței în drept sunt fără relevanță și nu au incidenta în prezenta cauză.
Existența hotărârii din 14.01.2007, opozabilă pârâtei, faptul că aceasta nu a luat legătura cu, cel ce postase anunțul de vânzare al imobilului și care fusese împuternicit de in vederea vânzării, prețul mai mic oferit de pârâta față de prețul prevăzut în antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat de reclamant, renunțarea vânzătoarei la dreptul de ipotecă legală și la privilegiul pentru restul de preț, împrejurarea ca in contractul de vânzare - cumpărare s-a stipulat un termen de 8 luni pentru plata restului de preț, faptul că data înființării este ulterioară celei la care s-a încheiat de reclamant antecontractul de vânzare - cumpărare, sunt elemente care dovedesc existenta fraudei, ceea ce a făcut ca vânzarea - cumpărarea sa fie lovită de nulitate absolută, urmând a fi dispusă și radierea dreptului de proprietate al din CF 3431.
Față de dispozițiile art. VI din antecontract și ținând seama de dispozițiile art. 1073, 1075 Cod civil, reclamantul este îndreptățit a obține îndeplinirea exacta a obligației asumate de parata, astfel încât aceasta a fost obligată să încheie act autentic de vânzare - cumpărare cu, în caz contrar hotărârea judecătorească ținând loc de act autentic, dreptul de proprietate al reclamantului urmând a fi înscris în CF.
Împotriva acestei soluții a declarat apel pârâta aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantul.
Se solicită cheltuieli de judecată.
În expunerea motivelor de apel se arată că soluția instanței de fond este greșită, întrucât s-au confundat două sancțiuni civile cu regimuri juridice diferite, nulitatea relativă și nulitatea absolută. Totodată, se arată că speța oferă situația unui imobil în regim de publicitate imobiliară prin cărți funciare, sub imperiul 115/1938 în legătură cu care reclamantul a încheiat un act sub semnătură privată, imobil care ulterior a fost dobândit de un terț, prin act autentic și intabulat în CF pe numele său.
Astfel, acțiunea în prestație tabulară îndreptată împotriva nu are temei de drept dispozițiile art. 17 alin. 4 din Legea nr. 115/1938, ci alte art. 25 din Legea nr. 115/1938. Ori, se arată în continuare, nu sunt întrunite cumulativ condițiile impuse de art. 25 pct. 1, 2, 3 din Legea nr. 115/1938, întrucât reclamantul nu a fost în posesiunea imobilului la data la care a contractat terțul dobânditor
În legătură cu prețul stabilit în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 3252/8.10.2007 la., acesta a fost achitat în integralitate, după ce, anterior, devenit creditor al. prin contractul de cesiune de creanță nr. 1708/23.08.2007 autentificat la. Macel, sub nr. 3284/11.10.2007 a dobândit calitatea de creditor, în locul pentru suma de 162.974,65 RON. În acest sens, a fost notificată despre încheierea acestui contract de cesiune de creanță și de către cedenta
Astfel, era debitoarea, precum și a, cu o creanță de 55.068,79 lei. Pentru aceasta, a fost dispusă începerea executării silite imobiliare la cererea creditoarei, însă datorită achitării integrale a creanței, de, s-a dispus încetarea executării silite dispunându-se și radierea tuturor sarcinilor înscrise în CF 3431 sub B + 4 în favoarea
Astfel, vânzarea imobilului proprietatea debitoarei, constituie o variantă de compromis, față de imposibilitatea oferirii unei sume de bani. Se mai arată că, la încheierea contractului s-au făcut minimele diligențe, concluzionându-se că, față de dozele acestora și interpretarea Legii nr. 31/1990 cei ce își arogă calitatea de reprezentanți ai societății pot să exprime în mod valabil și legal consimțământul. Aceasta cu atât mai mult cu cât imobilul a fost public oferit spre vânzare, fiind postat de administratorul, pe internet, oferă de vânzare a imobilului.
Se conchide că, pentru aceste rațiuni s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3252/8.10.2007 la..
În speță, s-a invocat de intimata apelantă B, excepția de necompetență materială a Tribunalului Brașov, întrucât litigiul este unul de natură civilă și nu comercială, având în vedere natura obligației și faptul că, intimatul nu este comerciant, ci o persoană fizică. S-a solicitat în acest context, aplicare art. 297 Cod procedură civilă, anulare sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Excepția nu se susține, întrucât imobilul înscris în 3431 nr. top 2169/2/1/2197/1/1 constituie o fabrică de cărămizi refractare afectată de desfășurării activității sale comerciale, potrivit art. 5 din contractul de societate, respectiv producție materiale de construcții, teracotă și ceramică, făcând parte din fondul său de comerț. Ori, jurisprudența, în interpretarea dispozițiilor art. 4 Cod comercial, statuează că, operațiunea ce intervine asupra unui fond de comerț din care face parte și imobilul vândut, devine comercială, din cauza naturii ei, indiferent de persoanele între care a intervenit. Așa fiind, nu se fac aplicabile dispozițiile art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă, întrucât Tribunalul Brașova fost competent să soluționeze cauza.
Consecință a încălcării dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, s-a invocat nulitatea hotărârii, întrucât la ultimul termen de judecată, instanța de fond a respins cererea de amânare formulată de, trecând la soluționarea cauzei, deși părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Ne regăsim astfel în situația reglementată de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, fiind nesocotite dispozițiile imperative privitoare la desfășurarea procesului civil, respectiv norma juridică din art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă. Există astfel prezumția de vătămare a dreptului la apărare al Ori, în cauză s-a făcut dovada contrarie, în cauză nefiind administrate probe, față de care s-ar încălca principiul contradictorialității fiind, totodată amânată pronunțarea conform art. 260 alin. 1, pentru ca părțile să poată depune concluzii scrise.
În fine, s-a mai invocat nulitatea sentinței apelate și aplicarea dispozițiilor art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă, sub motivul lipsei încheierii premergătoare din 23.06.2008, și- mențiunilor greșite din practicaua sentinței. Într-adevăr încheierea de dezbateri face parte din hotărâre, astfel încât neîntocmirea ei, constituie cauză de nulitate. Or, prin Încheierea dată în ședința camerei de consiliu din 14.11.2008 s-a îndreptat eroarea materială strecurată în cuprinsul încheierii din 23.06.2008, în sensul că, în preambul, în loc de ședința publică din data de 26.05.2008 se va trece "ședința publică din data de 23.06.2008", precum și eroarea materială din practicaua sentinței nr. 1421/C/30.06.2008 a Tribunalului Brașov, în sensul că, în loc de "părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi", se va trece "părțile nu au fost prezente, nedepunând concluzii orale, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi". Astfel, întrucât mersul dezbaterilor a fost corect consemnat în încheierea premergătoare din 23.06.2008, cauza de nulitate numai subzistă.
Apelul este fondat.
Instanța fondului a fost investită cu o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3252/8.10.2007 la., pentru fraudă la lege, consecință a vânzării bunului altuia și pentru lipsa consimțământului la vânzare, întrucât prin Hotărârea. din 14.01.2007, în mod expres, administratorul și asociatul a fost împuternicit să negocieze și să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul în litigiu.
Antecontractul de vânzare-cumpărare, încheiat între, prin administrator și reclamantul, (fila 68) constituie o promisiune bilaterală de vânzare, respectiv un antecontract prin care părțile își asumă reciproc obligații de "a face".
În consecință, antecontractul nu a avut drept efect transmiterea dreptului de proprietate a imobilului înscris în CF 3431 nr. top 2169/2/1, 2197/1/1, acest efect producându-se doar prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
În consecință, nu operează frauda la lege, ca și cauză de nulitate absolută invocată de terțul prejudiciat, promitenta fiind ținută la plata despăgubirilor conform art. 1075 Cod civil.
Relativ la lipsa consimțământului la vânzare ca și cauză de nulitate absolută a reținut instanța că prin Hotărârea din 14.01.2007 s-a hotărât vânzarea imobilului sus amintit administratorul fiind mandatat să negocieze și să încheie contractul de vânzare-cumpărare, hotărârea fiind menționată la. și deci, opozabilă terților.
Ori, potrivit art. 55 alin. 2 din Legea societăților comerciale, terților nu le pot fi impuse limitări hotărâte de societate în privința puterilor conferite de lege reprezentanților societății, chiar dacă ele au fost publicate, în condițiile legii, protecția legii vizând doar acele, limitări stabilite prin voința asociaților, cum este-n speță.
Rezultă că, încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu prin asociat și administrator, s-a făcut cu încălcarea mandatului încredințat celuilalt administrator și asociat însă în baza unui consimțământ liber exprimat de societatea, prin Hotărârea AGEA din 14.01.2007. Într-adevăr, dreptul de reprezentare pentru operațiunea de vânzare a imobilului aparținea lui, însă a celuilalt administrator și asociat, căruia nu i s-a concedat această facultate, nu este o cauză de nulitate absolută, transmiterea dreptului de reprezentare fiind validă. Aceasta întrucât, art. 71 din Legea nr. 31/1990 nu sancționează cu nulitatea actele încheiate de persoana ce s-a substituit în dreptul de reprezentare, neputând fi opusă nici terților neregularitatea acestei substituiri, în speță, față de art. 55 alin. 2. că sancțiunea actului încheiat nu constă în nulitatea sa ci, într-o eventuală răspundere a administratorului pentru prejudiciul cauzat.
Petitul privind prestația tabulară îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 7/1996, față de Decizia XXI/12.12.2005 a - secțiile unite), privind însă situația contractului de vânzare-cumpărare valabil încheiat ce produce efecte juridice. Într-adevăr, potrivit art. 27 alin. 5 din Legea nr. 7/1996 în cazul prestației tabulare speciale îndreptate împotriva terțului dobânditor condițiile ce se cer îndeplinite cumulativ privesc ca actul în baza căruia se solicită prestația să fie anterior celui înscris în, respectiv reaua credință a terțului dobânditor. Ori, în cauză vânzătorul era verus dominus la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, având doar obligația de-a cunoaște prevederile legii, și deci puterile pe care organele societății le au în temeiul legii. Încheierea de menționare a Hotărârii din 14.01.2007 nefiindu-i opozabilă. Nu s-a făcut dovada relei credințe a, aceasta dovedind diligență în cercetarea situației juridice a bunului.
Deși potrivit principiului disponibilității acțiunea în prestație tabulară a fost formulată în contradictoriu cu pe ideea nulității absolute contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu, cu consecința radierii dreptului său de proprietate, față de motivele invocate în apel ce privesc o devoluțiune integrală, s-a impus cercetarea judecătorească și din perspectiva prestației tabulare speciale.
În fine, nu interesează speței, față de obiectul cauzei, aspectele privitoare la achitarea ori neachitarea integrală a prețului de către, ori calitatea de debitoare a, față de contractul de cesiune de creanță nr. 1708/23.08.2007, respectiv achitarea creanței, debit al
Pentru rațiunile de fapt și de drept sus amintite, Curtea conform art. 296 Cod procedură civilă, va schimba în tot sentința aplicată, respingând acțiunea formulată de în contradictoriu cu și, pentru constatarea nulității absolute și prestație tabulară.
Văzând art. 274 Cod procedură civilă, va obliga intimații și să plătească apelantei, suma de 2788 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov și excepția nulității sentinței nr. 1421/C/30.06.2008.
Admite apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 1421/C/30.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-, pe care o schimbă în tot, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele și
Obligă pe intimații și să plătească apelantei suma de 2788 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Lucica Gogiu
- - - -
Grefier,
- -
Red./11.02.2009
Dact./12.02.2009/6 ex.
Jud.fond:
Președinte:Codruța VodăJudecători:Codruța Vodă, Gabriel Ștefăniță, Lucica Gogiu
