Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Sentința 168/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA COMERCIALĂ NR.168
Ședința publică de 16 octombrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăilă
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar și intimata AVAS, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsind pârâții și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata AVAS a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, înscrisuri.
Reprezentantul AVAS solicită rectificarea incheierilor anterioare în sensul că, pentru reclamantă, a răspuns la fiecare termen d-na avocat.
Curtea dispune, potrivit art. 281 Cod procedură civilă, rectificarea greselii cu privire la nulele avocatului reclamantei în sensul că numele d-nei avocat este.
În continuare reclamanta, prin apărător depune la dosar o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată în sensul renunțării la capătul doi din subsidiarul cererii, respectiv "să se anuleze, pe cale de consecință, toate actele subsecvente contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr. 41229/24.10.1994 de notariatul de Stat Sector 3 prin notar de Stat I" și de asemenea, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 12,00 lei și timbrul judiciar, în valoare de 0,3 lei.
În temeiul disp. art. 246.pr.civ. Curtea ia act de actul de dispozitie al reclamantei în sensul renunțării la capătul doi din subsidiarul cererii, respectiv "să se anuleze, pe cale de consecință, toate actele subsecvente contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr. 41229/24.10.1994 de Notariatul de Stat Sector 3 prin Notar de Stat I".
De asemenea, ia act de consemnarea la dosar de către reclamantă a dovezii achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 12,00 lei și timbrul judiciar, în valoare de 0,3 lei.
În continuare Curtea pune în discuția părților excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei invocate de intimata AVAS prin întâmpinare.
Reprezentantul intimatei învederează instanței faptul că nu insistă în luarea în dezbatere a excepției insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, aceasta fiind rămasă fără obiect.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei solicită admiterea acesteia motivat de faptul că nu există interes din partea contestatoarei în promovarea cererii de chemare în judecată, deoarece nu este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului cu care s-a garantat restituirea împrumutului acordat de Banca Agricolă către SC SRL. Contestatoarea poate să-și stabilească domiciliul oriunde în România. Dreptul la domiciliu nu este un dreptin remsauin personampentru a fi invocat ca motiv al interesului în promovarea contestației privind întinderea titlului. Pentru aceasta solicită respingerea contestației ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Apărătorul contestatoarei solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a contestatoarei, învederând instanței nevalabilitatea contractului de garanție imobiliară. Interesul legitim și personal al contestatoarei rezultă din pericolul înstrăinării pe calea executării silite a imobilului ce face obiectul contractului de garanție imobiliară a cărui nulitate absolută se solicită a se constata, cu consecința afectării dreptului la domiciliu al acesteia.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei invocată de intimata AVAS prin întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială la 05.03.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, și, solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr.41229/24.10.2004 de fostul Notariat de Stat Sector 3 și înscris în Registrul de transcripțiuni inscripțiuni cu nr.18789/25.10.1995, contract încheiat între pârâții și Banca Agricolă și, subsecvent, să se anuleze toate actele cu caracter subsecvent contractului de garanție imobiliară și să se dispună radierea inscripției ipotecare înscrise în registrul de publicitate imobiliară, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că domiciliul său de drept comun este înregistrat la adresa din B,-, -2,.2,.21, sector 3, în imobilul proprietatea părinților săi, și.
Se arată că potrivit art.13 și 54 din Decretul nr.31/1954 reclamanta are un drept personal nepatrimonial la domiciliu asupra imobilului identificat la adresa de mai sus și că, în măsura în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a pornit executarea silită a ipotecii inscripționate cu privire la acest imobil, își vede afectat dreptul la domiciliu, de unde rezultă și interesul său legitim și personal în promovarea acțiunii de față.
Cât privește motivele de nulitate asupra contractului de garanție reală imobiliară, reclamanta a arătat următoarele:
La 24.10.1994 pârâții și au încheiat cu Banca Agricolă un contract de deschidere de linie de credit în numele societății comerciale, contract garantat cu ipoteca asupra imobilului situat în B,-, -2,.2,.21, sector 3, potrivit contractului de ipotecă autentificat sub nr.41229.
Ulterior, la 25.11.1997, pârâții și au vândut către și apartamentul potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.4142, prilej cu care s-a arătat că imobilul nu este grevat de nici o sarcină reală iar părțile au renunțat la verificarea registrelor de publicitate.
Întrucât Banca Agricolă a intrat în procedura falimentului iar creanțele sale au fost preluate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului potrivit contractului de cesiune nr.-/17.12.1999, trecând la executarea garanției imobiliare pentru plata creditului, proprietarii ulteriori ai imobilului au aflat despre existența ipotecii.
Un prim motiv de nulitate care afectează acest contract, potrivit susținerilor reclamantei, este lipsa obiectului său, potrivit art.948 pct.3 și art.964 Cod civil.
Se arată că ipoteca trebuie să prevadă bunul imobil determinat, condiție neîndeplinită întrucât în contractul de garanție bunul este determinat ca fiind "apartament situat în B, str. -, compus din 4 camere și bucătărie".
În aceste condiții, pornind de la noțiunile de condominiu, clădire bloc de locuințe și proprietate individuală, reclamanta arată că în realitate obiectul contractului de ipotecă nu este precis și determinat.
Al doilea motiv al nulității este determinat de faptul că în contractul de ipotecă nu este specificată natura și situația imobilului.
În acest sens, dincolo de lipsa identificării obiectului arătată mai sus, în contractul de ipotecă nu sunt trecute nici un fel de indicații referitoare la măsurătorile cadastrale, suprafața apartamentului, natura dreptului exercitat asupra acestuia, ceea ce contravine principiului specialității ipotecii.
Ultimul motiv al nulității invocată de către reclamantă constă în aceea că la constituirea ipotecii lipsește consimțământul, ca persoană obligată la restituirea creditului angajat.
În drept, sunt invocate dispozițiile art.948 pct.3, art.964 și art.1174 Cod civil.
Au fost atașate cererii copia contractului de credit nr.10361/08.08.2004, copia contractului de ipotecă a cărei nulitate se solicită și copia contractului de vânzare-cumpărare încheiat între și și și.
Împotriva acestei acțiuni a formulat întâmpinare pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului solicitând anularea acțiunii ca insuficient timbrată, față de dispozițiile art.20 alin.3 și art.13 din Legea nr.146/1997, respingerea acțiunii în baza excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, și, subsidiar, respingerea acțiunii în fond ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din 16.10.2008 reclamanta a formulat cerere de renunțare la capătul doi subsecvent al cererii de chemare în judecată având ca obiect anularea tuturor actelor subsecvente contractului de ipotecă autentificat sub nr.41229/24.10.1994 la fostul Notariat de Stat Sector 3, timbrând corespunzător cererile cu care instanța a rămas învestită, aspect în raport de care pârâta AVAS s-a desistat de excepția insuficientei timbrări invocată prin întâmpinare.
Cât priveșteexcepția lipsei calității procesuale activea reclamantei asupra căreia instanța a luat cuvântul părților în ședința din 16.10.2008, susținerile din întâmpinare ale pârâtei sunt următoarele:
Reclamanta nu deține nici un drept de proprietate asupra imobilului, astfel că în mod neîntemeiat se prevalează de dreptul său la domiciliu care ar fi suprimat dacă AVAS ar valorifica ipoteca prin scoaterea imobilului la vânzare prin licitație.
Se arată că prin procedura executării silite AVAS nu suprimă dreptul reclamantei la domiciliu, care este un drept profund personal, dar și că reclamanta își poate stabili domiciliul oriunde în România, ba chiar își poate menține domiciliul la adresa imobilului părinților săi.
În cursul soluționării litigiului cauza a fost înaintată Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a V-a Comercială în vederea soluționării unei excepții de conexitate, fiind remisă instanței la 04.07.2008, iar la termenul de judecată din 16.10.2008 AVAS a depus la dosar copii ale unor hotărâri judecătorești anterioare pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI și Înalta Curte de Casație și Justiție în cercetarea de legalitate a executării silite demarate asupra imobilului situat în B,-, -2,.2,.21, sector 3, proprietatea numiților și.
Analizand exceptia lipsei calitatii procesuale active ridicata de catre parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, exceptia pe care o examineaza prioritar, potrivit dispozitilor art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, ca exceptie de fond, absoluta si peremptorie, Curtea arata urmatoarele:
Regimul procesual al actiunii in nulitate absoluta genereaza calea actiunii in justitie, data fiind gravitatea incalcarii unei norme cu caracter imperativ si care depaseste, de cele mai multe ori, simplului interes privat,oricarei persoane care are un interesa obtine declararea nulitatii actului in raport cu consecintele pe care nulitatea le-ar atrage.
Intrucat, in mod clasic,calitatea procesuala si interesul sunt doua conditii ale actiunii, distincte si consecutive, iarcalitatea precede analizei interesului, Curtea distinge ca cele doua conditii nu-si contopesc identitatea si de aceea, apreciaza ca problema calitatii partilor in judecata isi pastreaza individualitatea.
Pe de alta parte, avand in vedere ca in structura interesului intra concomitent trei caracteristici - calitatea interesului de a fi personal si direct, legitim si juridic, nascut si actual - si caproblema calitatii procesuale active se suprapune dreptului subiectiv civil al reclamantului, Curtea apreciaza ca intr-o actiune cum este cea de fata,reclamantul trebuie sa afirme un interes personal si direct pentru a i se recunoaste dreptul la actiune.
Aceasta pentru cainteresul personal si direct corespunde unui drept subiectival carui titular este reclamantul, drept pe care acesta tinde sa-l proteguiasca prin actiunea in nulitate, privita prin prisma efectelor pe care le produce.
Asadar, pentru a avea calitate, trebuie evaluat daca d-na primeste, ca beneficiu al acestei actiuni, protectia dreptului sau legal la domiciliu, drept pretins nelegal afectat prin executarea silita a unei garantii al carei obiect este imobilul situat in B,-, -2,.2,.21, sector 3, unde isi are inregistrat domiciliul in acte.
, altfel spus, trebuie evaluat daca mentinerea ipotecii si implicit posibilitatea valorificarii sale atinge nelegal si irevocabil dreptul reclamantei la stabilirea domiciliului in casa parintilor, titularii dreptului de proprietate ai imobilului.
de la dispozitiile art. 13 si art. 54 din Drecretul nr. 31/1954, la care chiar d-na face referire, Curtea arata ca acestea lamuresc conceptul de domiciliu si drept general al persoanei de a cere protectia acestui drept.
Pe de alta parte, articolul 13 al actului normativ aratat este fundamentat peprincipiul realitatii, aratand ca domiciliul persoanei este acolo unde aceasta isi are locuinta statornica si principala. Asadar, domiciliul nu este un element prexif si intangibil pe care legea sa-lpredetermine, ci este o variabila in existenta unei persoanei care presupune ca domiciliul este determinat ca fiind acolo unde o persoana locuieste si traieste in mod obisnuit.
Intrucat dreptul la domiciliu trebuie privit ca reflexie a dreptului persoanei la a circulatie si stabilire, statul recunoaste doar dreptul unei persoane la domiciliu, fara insa a predetermina persoanei o alta obligatie decat aceea de a declara domiciliul in fata autoritatilor, dupa alegerea liberala a acestuia.
In aceasta situatie, dreptul de proprietate asupra locuintei nu poate fi privit ca determinant in ce priveste dreptul la domiciliu.
Faptul ca proprietatea imobilului de domiciliu se poate stramuta (voluntar sau silit) in circuitul civil de la un titular la altul, determinand si in fapt o schimbare corespunzatoare a locuintei statornice si principale a transmitatorului bunului imobil sau a membrilor de familie nu poate constitui o limitare si o lipsire de protectie a dreptului la domiciliu.
Locuinta este distincta de proprietate, iar faptul ca lipsirea de proprietate, in special in procedura de executare silita imobiliara, ar putea avea ca efect lipsirea unei persoane de dreptul de a locui in imobilul supus vanzarii silite, cum ar putea fi cazul reclamantei, nu inseamna o incalcare a dreptului la domiciliu pentru care statul are o obligatie de protectie, deoarece domiciliul acesteia "ii va urma" in noua sa locuinta.
Prin urmare, valorificarea ipotecii constituite prin contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 41229/24.10.2004 de fostul Notariat de Stat Sector 3 prin vanzarea silita a imobilului din B,-, -2,.2,.21, sector 3 de catre AVAS si perderea, pe cale de consecinta a eventualelor drepturi locative ale reclamantei legata de acest imobil nu echivaleaza suprimarii dreptului acesteia la domiciliu.
Si astfel, in masura in care actiunea promovata nu are in sine efectul ca, prin anularea contractului de ipoteca sa la recunoasterea dreptului pretins afectat, reclamanta nu poate sa se prevelaze de un interes direct si personal de natura sa protejeze eficace dreptul la domiciliual carei titular este si pe care il pretinde afectat nelegitim prin existenta actului contestat.
De aceea, in masura in caredreptul afirmat (dreptul la domiciliu) nu are vocatia a fi protejat prin actiunea promovata in acest dosar, rezulta caactiunea nu raspunde interesului declarat al reclamanteisi, pe cale de consecinta, aceastanu are calitatea procesuala activaa intentarii acestei actiuni.
Pentru considerentele aratate, Curtea va admite exceptia ridicata in aparare de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si, dar fiind efectul absolut si dirimant al exceptiai, va respinge actunea pentru lipsa calitatii procesual active.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Respinge acțiunea formulată de cu domiciliul în B,-, -2,.2,.21, sector 3, în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B,--11, sector 1 și și ambii cu domiciliul în B,-, sector 5, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.10.2008.
Președinte,
Grefier,
Red.Jud.
2 ex.
27.10.2008
Președinte:Veronica DănăilăJudecători:Veronica Dănăilă
