Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 30/A-
Ședința publică din 14 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Diana Ungureanu judecător
- - -, judecător
- -, JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta - MANAGEMENT SRL, cu sediul în Rm.V,-,.106,.A,.3, județul V, împotriva sentinței nr. 1273 din 14 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații- pârâți - LEASING SA B, BANCA TRANSILVANIA- SUCURSALA și intimata- intervenientă - SRL Rm.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,30 lei, precum și a chitanței nr.5821/2008, emisă de Primăria Mun. Pitești, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 10,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar au fost depuse: întâmpinare din partea intimatei- pârâte BANCA TRANSILVANIA și concluzii scrise din partea recurentei- reclamante.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, califică în baza art.84 pr.civ. calea de atac ca fiind apel și trece la soluționarea acestuia, din compunerea completului de judecată făcând parte magistrații - - - și - - -.
CURTEA
Deliberând asupra apelului comercial d e față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.05.2007, reclamanta MANAGEMENT a chemat în judecată pe pârâtele LEASING B, așa cum a precizat ulterior, și pe Banca Transilvania - Sucursala V, pentru ca instanța să constate că biletul la ordin cu termen de scadență la 13.05.2007 a devenit nul, prin achitarea integrală a acestuia la data scadenței, iar banca pârâtă să fie obligată să solicite Centralei Incidentelor de Plăți anularea incidentului de plată produs cu biletul sus-menționat.
În motivare, a arătat că între reclamantă și pârâta LEASING a intervenit contractul de leasing financiar nr.-, iar pentru garantarea plății la scadență a ratelor au fost emise de către reclamantă bilete la ordin, cu termenele și valorile prevăzute în Anexă la contract.
Potrivit dispozițiilor art.10.2 din contract, trebuia să emită, cu două luni înainte de data scadenței, o factură pro forma, în Euro, plătibilă în lei, pentru ca la data scadenței să fie emisă factura fiscală, care să cuprindă și diferențele de curs valutar între data facturii și data încasării efective.
Pârâta a emis cu două luni înainte de data scadenței, adică la data de 13.03.2007, facturile nr.- și -, în valoare de 1998,84 Euro și 330,82 Euro, cu termen de scadență la data de 13.04.2007, cu toate că prin contract termenul de scadență era 13.05.2007.
Reclamanta a achitat cu un avans de 32 de zile contravaloarea facturilor, plata sumei de 7781,06 lei, echivalentul sumei de 1998,84+330,82 Euro fiind efectuată prin ordinul de plată nr.1989/11.04.2007 de către intervenientă în contul reclamantei.
Cu toate acestea, pârâta a prezentat biletul la ordin la banca pârâtă, în vederea decontării, deși prin contract, în art.2.4. s-a stipulat că "Dacă remite plata la data scadenței atunci biletul la ordin referitor la această plată devine nul."
În consecință, s-a solicitat instanței admiterea primului capăt de cerere, precum și obligarea băncii pârâte să solicite anularea incidentului bancar referitor la biletul la ordin prezentat pentru decontare.
Prin întâmpinare, pârâta Banca Transilvania (27 dosar) a solicitat respingerea cererii, întrucât biletul la ordin a fost semnat și ștampilat de emitentă la data de 22.04.2004, fiind lăsat în posesia pârâtei ROMANIA, titlu pe care beneficiarul l-a introdus în circuitul bancar spre decontare, moment în care s-a constatat lipsa de disponibil în contul curent al emitentei, cont curent care era blocat în urma popririlor înființate de Râmnicu
Acest fapt a condus la înregistrarea incidentului de plată, potrivit Regulamentului nr.1/2001, la data de 14.05.2007, înscriere care nu atrage interdicția bancară, reclamanta putând în continuare să folosească bilete la ordin.
La rândul său, pârâta LEASING a arătat, prin întâmpinare (32 dosar), că în mod eronat reclamanta a menționat ca dată a scadenței 13.05.2007, deoarece potrivit Programului plăților, data scadenței pentru rata 12 este 13.04.2007, dată care nu trebuie confundată cu scadența înscrisă în biletul la ordin, care într-adevăr este 13.05.2007.
Pârâta a menționat că potrivit art.10.8 și art.10.9 din contract, ratele de leasing au fost garantate cu 16 bilete la ordin cu scadența la 30 zile după scadența ratei aferente, iar în cazul în care nu îndeplinește la timp oricare dintre obligațiile de plată conform contractului, biletele la ordin pot fi trimise spre încasare la banca ui.
Pârâta recunoaște plata efectuată prin ordinul de plată invocat de reclamantă prin cererea introductivă, însă precizează că suma respectivă a fost folosită în conformitate cu clauza inserată în contract la art.10.5, în care se arată că în cazul unor plăți parțiale, sumele care se vor considera plătite vor fi în ordine: TVA, dobânda de întârziere, dobânda, capital.
Cum la data scadenței celei de-a 12 reclamanta avea o restanță de 4.788,4 lei, restanță care ulterior, la data de 10 mai 2007 crescut la suma de 4.840 lei, după ce între timp s-a mai achitat suma de 1.035 lei.
Prin urmare, prezentarea biletului la ordin la plată s-a făcut în condiții legale, astfel că acțiunea apare ca neîntemeiată.
La data de 07.09.2007, reclamanta a solicitat chemarea în judecată a intervenientei MANAGEMENT, potrivit dispozițiilor art.57 alin.4 Cod procedură civilă, așa cum s-a precizat în ședința publică din 05.10.2007, cerere motivată de împrejurarea efectuării plății către pârâta LEASING, de către intervenientă.
Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, prin sentința nr.1273 din 14 decembrie 2007, a respins cererea principală formulată de reclamanta MANAGEMENT Râmnicu V, precum și cererea de chemare în judecată formulată față de intervenienta Râmnicu
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că ntre reclamantă, în calitate de utilizator și (ROMANIA), în calitate de finanțator, actuala pârâtă LEASING, s-a încheiat contractul de leasing financiar nr.- în data de 19.02.2004, contract în baza căruia are obligația de plată la data scadenței a fiecărei rate sau a altei sume restante.
Potrivit dispozițiilor art.2.4, "Dacă remite plata la data scadenței, atunci biletul la ordin referitor la această plată devine nul" (13 dosar).
În conformitate cu Anexa la contract (17 dosar), s-a stabilit programul plăților, program care cuprinde scadența celor 16 rate, pe perioada 27.07.2004 - 07.05.2008, iar separat s-a stabilit scadența la 30 de zile după scadența ratei aferente, a 16 bilete la ordin, date ca garanție a ratelor de leasing, potrivit prevederilor art.10.8 (11 dosar).
Rata în litigiu este rata a 12-a, a cărei scadență a fost la data de 13.04.2007, pentru care a emis, la data de 22.04.2004, biletul la ordin nr.1 pentru suma de 2330 Euro, cu scadență la 13.05.2007 (5 dosar).
La data de 11.04.2007, intervenienta a emis Ordinul de plată nr.1989 pentru suma de 7.781,06 lei, în contul reclamantei, plată efectuată în favoarea pârâtei LEASING
Reclamanta a susținut că prin emiterea ordinului de plată sus-menționat a înțeles să achite cea de-a 12, condiții în care sunt aplicabile prevederile art.2.4 din contract, referitoare la nulitatea biletului la ordin, clauză în baza căreia a solicitat instanței constatarea nulității acestui titlu de credit.
Cu privire la valabilitatea clauzei contractuale invocate în susținerea primului capăt de cerere, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.969 alin.1 Cod civil, "convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante".
Libertatea contractuală consacrată de textul sus-citat trebuie însă raportată la prevederile art.5 cod civil în care se arată că "nu se poate deroga prin convenții sau dispoziții particulare, la legile care interesează ordinea publică și bunele moravuri."
Prin art.2.4, părțile au cuprins o cauză de nulitate a biletului la ordin care excede dispozițiilor Legii nr.58/1934 privind cambia și biletul la ordin completată cu Normele cadru nr.6/1994 emise de privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți comerciale de credit, cu cambii și bilete la ordin, pe baza Legii nr.58/1934.
Potrivit dispozițiilor pct.2 din Normele cadru, "cambia și biletul la ordin sunt titluri negociabile și instrumente de plată care constată obligația asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadență fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă determinată", biletul la ordin punând "în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul și beneficiarul".
Fiind un titlu formal, pentru a fi valabil, acesta trebuie să satisfacă anumite condiții exprimate în formule consacrate de redactare a textului, care exprimă clauze cu valoare juridică strictă, în toate redactările biletul la ordin trebuind să cuprindă mențiunile obligatorii prevăzute de lege care să satisfacă cerințele suficientei informații care decurge din titlu, precum și cerințele certitudinii reflectării obligațiilor asumate de către părți prin titlul respectiv.
Așa cum se arată în pct.509 din norme, "datorită caracterului formal al biletului la ordin, dacă titlului îi lipsește vreuna dintre condițiile obligatorii menționate în art.104 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, titlul este nul."
Articolul 104 din lege precizează că biletul la ordin trebuie să cuprindă: denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu; promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; arătarea scadenței; arătarea locului unde plata trebuie făcută; numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; arătarea datei și a locului emiterii; semnătura emitentului".
Alte cauze de nulitate sunt arătate de legiuitor în art.89 raportat la art.106 din lege, referitoare la anularea și înlocuirea titlului în caz de pierdere, sustragere sau distrugere.
Față de aceste prevederi speciale ale legii cu privire la cauzele de nulitate ale biletului la ordin, cauza de nulitate prevăzută de părți în contract apare ca derogând de la dispoziții interesând ordinea publică, condiții în care ea nu poate produce efecte juridice.
Părțile contractante trebuiau să prevadă una dintre modalitățile cuprinse în lege referitoare la dovada plății, în condițiile în care s-au emis bilete la ordin prin care emitentul a înțeles să garanteze plata ratelor de leasing.
Aceste modalități privesc, fie înscrierea mențiunii "achitat" pe biletul la ordin, fie emiterea unei chitanțe separate de titlu prin care să se probeze efectuarea plății, fie restituirea voluntară a titlului de credit de către posesorul creditor, iar nu aplicarea sancțiunii nulității biletului la ordin, sancțiune care ar presupune neîndeplinirea unor condiții imperative ale legii la data emiterii titlului.
Prin urmare, primul capăt de cerere a fost respins ca neîntemeiat.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, s-a reținut că Banca Transilvania - Sucursala Vas olicitat înscrierea incidentului de plată potrivit dispozițiilor art.3 din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la a Centralei Incidentelor de Plăți, în condițiile în care biletul la ordin cu scadență la o dată fixă a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen.
Biletul la ordin prezentat de către pârâta LEASING a îndeplinit condițiile de formă și de fond cuprinse în Legea nr.58/1934, astfel că solicitarea băncii a fost privită ca fiind legală.
La data solicitării înregistrării incidentului de plată erau îndeplinite toate condițiile legii cu privire la existența incidentului de plată, așa cum este definit de art.2 din Regulamentul, astfel că banca pârâtă, în calitate de persoană declarantă, nu a procedat nelegal, în sensul că nu a făcut o greșeală sau un abuz la momentul declarării incidentului.
Dimpotrivă, nici reclamanta nu a contestat că la momentul instituirii incidentului nu mai avea bani în cont.
În subsidiar, s-a constatat că prin contract imputația plății s-a stabilit prin acordul părților contractante, în sensul că în cazul unor plăți parțiale, sumele care se vor considera plătite vor fi în ordine: TVA, dobânda de întârziere, dobânda și capitalul -art.10.5, iar în cazul în care nu îndeplinește la timp oricare dintre obligațiile de plată conform contractului, biletele de ordin vor fi trimise spre încasare la banca ui.
Prin ordinul de plată reclamanta a înțeles să plătească suma de 7.781,06 lei în favoarea pârâtei, sumă reținută de către finanțator, potrivit acordului părților, în contul sumelor restante la data emiterii ordinului, iar nu pentru plata ratei a 12-
În aceste condiții, biletul la ordin a fost prezentat la bancă pentru încasarea ratei de leasing garantată cu acest titlu de credit, plată neefectuată de bancă din cauza lipsei de disponibil în bancă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta MANAGEMENT, criticând-o prin prisma următoarelor motive de recurs, încadrate în drept, în dispozițiile art.3041Cod procedură civilă:
1. Părțile au prevăzut în contract, în Secțiunea a 2-a, modul de garantare a plăților, precum și situația biletelor la ordin cu care s-au garantat plățile astfel: "dacă remite plata la data scadenței atunci biletul la ordin referitor la această plată devine nul".
Se susține că această clauză contractuală este legală și nu încalcă cu nimic prevederile Legii cambiei și a biletului la ordin.
Interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor.
Părțile au avut în vedere faptul că, dacă se efectuează plata, prin alt mijloc de plată, instrumentul bancar devine lipsit de eficiență, că îi este interzis beneficiarului să se mai folosească de el.
2. În mod greșit a fost respins și capătul de cerere privind obligarea pârâtei Banca Transilvania să solicite, în calitate de persoană declarantă, anularea incidentului de plată, întrucât, potrivit dispozițiilor art.36 din Regulamentul nr.1/2001 al privind organizarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți, "anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în și în se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești".
La termenul din 14.03.2008, recursul a fost calificat de către C, în temeiul art.84 proc.civ. ca apel, ținându-se seama de caracterul neevaluabil în bani al acțiunii și de dispozițiile art.282 și art. 2821.proc.civ.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Este nefondat primul motiv de apel.
Nulitatea este o sancțiune care intervine pentru nerespectarea, la momentul încheierii actului juridic, a condițiilor legale necesare pentru încheierea valabilă a acestuia, iar nu pentru împrejurări intervenite ulterior acestui moment, care pot constitui cauze de ineficacitate a actului juridic, dar nu de nulitatea acestuia.
Părțile nu pot contraveni, prin acordul lor, acestui principiu de drept, faptul că ele au denumit convențional o anumită împrejurare ca fiind cauză de nulitate, neputând avea semnificația unei cauze de nulitate a biletului la ordin care excede dispozițiilor Legii nr.58/1934 privind cambia și biletul la ordin completată cu Normele cadru nr.6/1994 emise de privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți comerciale de credit, cu cambii și bilete la ordin, pe baza Legii nr.58/1934.
Potrivit dispozițiilor art.969 alin.1 Cod civil, numai "convențiilelegal făcuteau putere de lege între părțile contractante", libertatea contractuală fiind limitată de prevederile art.5 Cod civil în care se arată că nu se poate deroga prin convenții sau dispoziții particulare, de la normele care interesează ordinea publică și bunele moravuri.
Cauzele de nulitate a biletului la ordin sunt prevăzute în dispozițiile pct.509 din Normele cadru, potrivit cărora "datorită caracterului formal al biletului la ordin, dacă titlului îi lipsește vreuna dintre condițiile obligatorii menționate în art.104 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin,titlul este nul."
Articolul 104 din lege precizează că biletul la ordin trebuie să cuprindă: denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu; promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; arătarea scadenței; arătarea locului unde plata trebuie făcută; numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; arătarea datei și a locului emiterii; semnătura emitentului".
Alte cauze de nulitate sunt arătate de legiuitor în art.89 raportat la art.106 din lege, referitoare la anularea și înlocuirea titlului în caz de pierdere, sustragere sau distrugere.
Față de aceste prevederi speciale ale legii cu privire la cauzele de nulitate ale biletului la ordin, cauza de nulitate prevăzută de părți în contract apare ca derogând de la dispoziții interesând ordinea publică, condiții în care ea nu poate produce efecte juridice.
Prin urmare, în mod corect Tribunalul a decis să nu dea eficiență acestei clauze.
2. Este de asemenea nefondat cel de al doilea motiv de apel.
Banca Transilvania - Sucursala Vas olicitat înscrierea incidentului de plată potrivit dispozițiilor art.3 din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la. a Centralei Incidentelor de Plăți, în condițiile în care biletul la ordin, îndeplinind condițiile de formă și de fond cuprinse în Legea nr.58/1934 și având scadența la o dată fixă a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen.
Întrucât la data solicitării înregistrării incidentului de plată erau îndeplinite toate condițiile legii cu privire la existența incidentului de plată, așa cum este definit de art.2 din Regulamentul, banca pârâtă, în calitate de persoană declarantă, a procedat legal, cu atât mai mult cu cât nici reclamanta nu a contestat că la momentul instituirii incidentului nu mai avea bani în cont.
Pentru aceste motive, în baza art.296 proc.civ. apelul se va respinge, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta MANAGEMENT, cu sediul în Râmnicu V,-,.106,.A,.3, județul V, împotriva sentinței nr.1273 din 14 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâtele LEASING B, cu sediul în B,--15, Clădirea 1 și BANCA TRANSILVANIA - SUCURSALA V, cu sediul în Râmnicu V, str.- -, -.1, județul V și intervenienta Râmnicu V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./20.03.2008
Jud.fond:
Președinte:Elena Diana UngureanuJudecători:Elena Diana Ungureanu, Ingrid Emina Giosanu
