Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 32/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 32
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Nicoleta Țăndăreanu
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Moleanu
GREFIER: - - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul împotriva sentinței nr.2912 din 03.12.2009, pronunțate de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte SC SRL PRIN LICHIDATOR EXPERT COM și SC COM SRL, având ca obiect - nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant, lipsind intimatele pârâte SC SRL și SC COM SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 6 lei achitată cu chitanța nr.560-35-0044 din 4.02.2010 și timbru judiciar de 1,5 lei, că apelul a fost declarat și motivat conform dispozițiilor art.287 pr. Civ. după care nemaifiind formulate alte cereri cauza fiind în stare de judecată Curtea a acordat cuvântul asupra apelului.
Apelantul reclamanta a învederat că în mod greșit instanța de fond a reținut că reprezentantul pârâtei SC COM SRL a fost de bună credință deși din actele existente la dosar rezultă legătura sa de rudenie cu reprezentantul celeilalte pârâte, vânzările s-au făcut de la firma soției, la firma soțului și apoi a nepotului, în frauda apelantului.
Notă: După încheierea dezbaterilor și pronunțare, prin serviciul arhivă, s-a depus cerere de amânare pentru angajare apărător de către intimata pârâtă SC COM SRL.
CURTEA
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.2912 din 03.12.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtelor SC SRL PRIN LICHIDATOR EXPERT COM și SC COM SRL,
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, în esență, a reținut că:
La data de 24.02.2004, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele SC SRL și SC COM SRL pentru a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 93/29 octombrie 2003 de BNP.
La data de 13.02.2008, reclamantul a depus o nouă completare a cererii de chemare în judecată, menționând că pe lângă constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr. 93 din 29.10.2003 și repunerea părților în situația anterioară înțelege să formuleze un nou capăt de cerere, respectiv revendicarea imobilului descris ca fiind lotul nr. 1 - corp 1 de proprietate - teren în suprafață de 898 mp și construcția C1.
În ceea ce privește constatarea nulității absolute, a precizat că este fundamentată juridic pe dispozițiile art. 948 pct. 3 și 4 cod civil și art. 975 Cod Civil.
Pârâta SC COM SRL a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare, fiind cumpărător de bună credință și respingerea cererii în revendicare ca inadmisibilă.
În subsidiar, a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor necesare și utile efectuate la imobilele ce au făcut obiectul contractului și instituirea unui drept de retenție asupra imobilelor în favoarea SC COM SRL până la achitarea integrală a sumei reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate la imobile, în situația în care cererea reclamantului va fi admisă. A solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr.93/29.10.2003 de BNP și obligarea pârâtei SC COM SRL să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul descris în acțiune. Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.948 pct.3 și 4 Cod Civil conjugate cu dispozițiile art. 975 Cod Civil.
Aceste prevederi legale conțin condiții esențiale pentru validitatea unei convenții precum și posibilitatea creditorilor ca în numele lor personal să atace actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 93/29.10.2009 SC COM SRL a cumpărat de la SC SRL cele două imobile-terenuri individualizate de reclamant în cererea de chemare în judecată și construcțiile edificate pe acestea situate în intravilanul comunei, jud.
Reclamantul a solicitat constatarea nulității acestui contract întrucât nu a avut un obiect și o cauză licită, ceea ce s-a urmărit de către SC COM SRL fiind doar păgubirea sa prin crearea unei stări de insolvență forțată artificială a SC SRL, astfel încât să nu poată fi executată silit de reclamant.
Totodată, pentru imobilul descris ca fiind lotul 1 temeiul de nulitate îl constituie faptul că la baza vânzării sale a stat un act constat nul, în sensul că prin decizia nr. 355/23.09.2004 a Curții de APEL CRAIOVA reclamanta a redevenit proprietara acestui imobil.
Nulitatea absolută, ca sancțiune civilă, intervine în situația încălcării la data încheierii unui act juridic a unor norme imperative și care ocrotesc un interes general obștesc și are ca efect desființarea actului juridic și repunerea părților în situația anterioară.
În conformitate cu dispozițiile art.968 Cod Civil cauza sau scopul este acel element al actul juridic civil, care constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act și pentru a fi valabilă, cauza trebuie să existe, să fie reală, licită și morală.
Potrivit art. 967 Cod Civil cauza este prezumată, ea nu trebuie dovedită, prin urmare, cine invocă lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic acela trebuie să dovedească aceasta și în consecință să răstoarne prezumția.
Ori, în speță, reclamantul era obligat să dovedească faptul că pârâta SC COM SRL avea cunoștință despre situația juridică a imobilului la momentul cumpărării și cu rea credință a încheiat actul de vânzare cumpărare.
Este adevărat că prin contract părțile au convenit ca SC COM SRL să cumpere pe riscul său, exonerând notarul de cercetarea sarcinilor la judecătoria competentă, însă acest fapt nu dovedește reaua credință a cumpărătorului atâta timp cât la data încheierii contractului nu erau înscrise litigiile existente și nici o opoziție la înstrăinare în registrele de publicitate formulată de reclamant așa cum prevede art.15 din Legea nr. 54/1998.
Este de reținut și faptul că la data încheierii contractului erau pe deplin aplicabile dispozițiile Legii nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, precum și ale Regulamentului de aplicare a acestei legi.
Astfel, reclamantul avea posibilitatea legală să formuleze cerere de notare a litigiilor la care face referire la Biroul de Cărți Funciare de pe lângă Judecătoria Calafat. litigiului ca formă de publicitate imobiliară era obligatorie pentru a se invoca ulterior reaua credință a vânzătorului și cumpărătorului.
litigiilor se putea face independent de existența sau inexistența unor CF pentru acele imobile ( art. 44 lit. c Regulamentul de aplicabilitate a Legii nr. 7/96) dar posibilitatea notării rezultă evident din faptul că existau la acea dată documente cadastrale înregistrate la OJCGC D pentru imobilele respective iar notarea litigiilor se făcea pe baza planurilor topo cadastrale.
Totodată, reaua credință a subdobânditorului SC COM SRL la momentul dobândirii imobilului, 29.10.03 nu va fi reținută de instanță, întrucât la acea dată dreptul real imobiliar transmis către pârâtă era definitiv și executoriu prin respingerea cererilor formulate de reclamant privind rezoluțiunea celor două contracte de vânzare cumpărare ce le încheiase cu SC COM SRL și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare dintre acea pârâtă și SC SRL această pârâtă și SC și cum art. 720 ind. 8 Cod Procedură Civilă stabilește că hotărârile pronunțate în primă instanță în materie comercială sunt executorii, reaua credință a SC COM SRL este înlăturată cu atât mai mult cu cât ulterior datei încheierii contractului, prin decizia nr. 5398/11.11.2005 ÎCCJ, Secția Comercială în dosarul nr. 1082/05 a respins irevocabil cererea reclamantului recurent de a se dispune rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1265/13.07.2000, ce a avut ca obiect o casă cu 5 camere, sală anexe gospodărie, o clădire de cărămidă și teren.
Astfel, deși prin decizia nr. 355 pronunțată la 23.09.2004 de Curtea de APEL CRAIOVAs -a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr. 1474/28.08.2001 încheiat între SC COM SRL și SC SRL, instanța având în vedere principiul ocrotirii bunei credințe a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros și principiul asigurării stabilității circuitului civil, care este o nevoie de ordin general, social (excepții de la principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal) apreciază că nu se impune anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 93/29.10.03, cu atât mai mult cu cât din probele administrate nu rezultă că SC COM SRL, terț dobânditor ar fi cunoscut nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului.
În ceea ce privește capătul de cerere privind revendicarea precizat de reclamant la 05.11.2009 (fila 32) și întemeiat pe dispozițiile art.480 Cod Civil, instanța a reținut că principala condiție de admisibilitate acțiunii în revendicare reglementate de aceste dispoziții este aceea ca reclamanta să facă dovada dreptului de proprietate, ori o asemenea dovadă nu există.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Instanța a reținut în mod greșit că pentru contractul de vânzare cumpărare, încheiat între SC SRL și SC COM SRL, operează principiul ocrotirii bunei credințe a subdobânditorului, ca excepție de la aplicarea regulii anulării actului subsecvent ca efect al anulării actului inițial - quod nullum est, nullum producit efectum.
Această pretinsă bună credință a dobânditorului, prezumată de lege, este înlăturată de plano, numai după lecturarea clauzelor din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.93/29.10.2003, care este unul practic fictiv, întrucât, societatea cumpărătoare este condusă de, nepot a lui, administrator al societății vânzătoare. Din moment ce administratorul SC Com SRL a acceptat să cumpere pe riscul său, deoarece el nu a solicitat certificatul de sarcini iar notarul a acceptat să facă vânzarea fără să i se pară nimic suspect în faptul că deși ambele imobile aveau întocmită documentația cadastrală ele nu au fost intabulate la Judecătoria Calafat, este clar că nu s-a dorit de către societatea cumpărătoare să se afle - cu privire la imobil - nimic din ceea ce ar fi putut compromite vânzarea incriminată.
Relația de rudenie a fost negată prin întâmpinarea depusă la data de 5.03.2004 însă, recunoscută la interpelarea instanței și consemnată în practicaua sentinței nr. 191 din 2.03.2005 a Judecătoriei Calafat, pronunțată în dosarul nr. 169/2005.
În încercare de a împiedica vânzarea despre care apelantul avea informații că se pregătește, la data de 13.09.2003 a expediat un fax la Primăria și un altul la Camera notarilor Publici, la data de 02.10.2003 a sesizat Judecătoria Calafat prin scrisoare recomandată, însă nu au fost avute în vedere de către instanța de fond.
În cuprinsul contractului, în cauză, cumpărătoarea a declarat că știe situația de fapt și de drept a imobilelor dobândite fără să fi întreprins nici cele mai elementare diligențe ale unei persoane obișnuite, de condiție medie pentru a afla situația reală a imobilului cumpărat.
Aceasta explică pe deplin fictivitatea vânzării, în condițiile în care administratorul SC SRL în cuprinsul actului atacat a precizat că înțelege să suporte anumite riscuri, situație ce nu a fost avută în vedere de instanța de fond. Este vorba de riscurile inerente unei vânzări efectuate fără cercetarea sarcinilor și fără eliberarea certificatului corespunzător ceea ce pune sub semnul îndoielii buna credință reținută de instanța de fond în privința pârâtei cumpărătoare.
Actele care au stat la baza vânzării nu erau acte autentice în sensul legii notariale. SC SRL, firma lui a cumpărat de la SC SRL, firma soției sale cele două imobile prin înscrisuri sub semnătură privată, contractele nr. 1/20.01.2000 și nr. 2/20.10.2000 ulterior au fost autentificate la cererea unei singure persoane, societatea cumpărătoare SC sub nr. 1460/27.08.2001 și nr. 1474/28.08.2001. Nefiind acte autentice, transmisiunea dreptului de proprietate către este lovită de nulitate, aspect neanalizat de instanța de fond, deși s-a invocat în mod constant.
Caracterul fictiv al vânzării mai este demonstrat și de faptul că ulterior întocmirii actului de vânzare cumpărare către SC COM SRL, imobilul a fost folosit tot de SC SRL, pârâta SC COM SRL neintrând niciodată în posesia sa și nici la Primăria pârâta nu s-a înregistrat ca plătitor de impozite pentru imobil, impozitul fiind plătit pe anul 2007 de către apelant.
După pronunțarea deciziei nr. 355/2004 a Curții de APEL CRAIOVA, numita a intrat în imobil și a ridicat instalațiile din imobile ce fuseseră făcute de, în acest sens, fiind declarația martorului
În cadrul cercetărilor efectuate în dosarul penal prin care a sesizat săvârșirea unei fals material în înscrisuri sub semnătură privată de către, numitul reprezentantul pârâtei SC COM SRL a declarat că a fost de față când unchiul său, reprezentantul SC SRL i-ar fi înmânat banii ce reprezentau diferența de preț pentru imobilele vândute de apelant către SC SRL. Ulterior s-a demonstrat că nu a semnat dispoziția de plată, dovadă în acest sens, fiind raportul de expertiză grafologică nr. 360/2.08.2004 al INEC B din cadrul Ministerului Justiției.
Declarația dată de în fața organelor de cercetare penală, demonstrează complicitatea dintre acesta și la fraudă.
Tot așa se explică de ce reprezentatul pârâtei SC COM SRL a refuzat să dea curs convocării expediată de apelant pentru conciliere.
Înstrăinarea imobilelor s-a făcut în grabă. pentru că apelantul trebuia să recupereze de la SRL suma de 143 milioane lei vechi, având în acest sens titlurile executorii, sentința nr. 1521/20.05.2002 și sentința 1520/2002 ambele ale Tribunalului Dolj.
Toate acestea demonstrează reaua credință a pârâtelor la încheierea actului de vânzare cumpărare.
Temeiul juridic invocat a fost art. 975. civil, prin precizarea și completarea la acțiunea depusă la 26.02.2008, pe care instanța de fond a omis să-l cerceteze, în care s-a arătat că în momentul întocmirii dosarelor de executare pentru vânzarea silită a celor două imobile, vândute de apelant către SC SRL și ajunse în posesia SC SRL a constat vânzarea acestora către SC COM SRL, efectuată în pripă, și a arătat pe larg că în speță este aplicabil adagiul "fraus omnis corrumpit" deoarece vânzarea s-a făcut fără a avea un obiect și o cauză licită, prin aceasta urmărindu-se păgubirea apelantului, astfel încât să nu poată realiza executarea silită în dosarele de executare nr. 237/2003/E și nr. 238/2003/
Prin manopera frauduloasă a celor două societății pârâte s-a urmărit ca SC SRL să-și creeze o stare d insolvabilitate forțată, artificială și să nu poată fi executată silit, pentru acele creanțe mai vechi, deoarece suma ce a constituit prețul obținut din vânzarea celor două imobile din către SC COM SRL nu s-a regăsit în patrimoniul SC SRL, cu ocazia declanșării procedurii lichidării judiciare.
De asemenea scopul vânzării a fost acela ca în cazul în care se va dispune restabilirea situației anterioare, reclamantul să fie împiedicat să reintre în posesia imobilelor, tocmai prin invocarea calității de cumpărător de bună credință a SC COM SRL, în realitatea acesta fiind un paravan interpus de SC SRL.
Acest fapt face ca obiectul juridic al contractului, scopul urmărit de părți, să fie unul ilicit.
Mai mult corpul 2 de proprietate a fost vândut altei societăți SC, vânzarea respectivă fiind anulată prin sentința nr.180 din 01.003.2005 a Judecătoriei Calafat rămasă irevocabilă, fiind invocat principiu de drept quod nullum est, nullum producit efectum, ca regulă a anulării actului subsecvent, drept efect al anulării actului inițial, astfel că ar fi un paradox j al justiției ca în spețe identice să se dea soluții diferite.
Capătul de cerere în revendicare a fost de asemenea în mod greșit tranșat de instanța de fond, având în vedere că titlul de proprietate al reclamatului este anterior celui prezentat de pârâtă și că, SC COM SRL a cumpărat pe baza unui act care, ulterior a fost desființat de justiție și comparând cele două titluri de proprietate cel al apelantului este mai bine caracterizat.
Totodată, prin încheierea nr.16572/06.09.2005 al Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară D, în condițiile Legii 7/1996 reclamatul a procedat la intabularea dreptului său de proprietate pentru imobilul în litigiu, dreptul său de proprietate fiind opozabil așadar, "erga omnes". Se justifică astfel, și admiterea cererii sale în revendicare, în temeiul dispozițiilor art. 480.pr.civ.
Intimata pârâtă, SC COM SRL nu a formulat întâmpinare, după pronunțare constatându-se că a depus cerere de amânare pentru a angaja un apărător.
Intimata SC SRL a fost radiată, urmare a închiderii procedurii insolvenței (fila 34 dosar fond), iar unicul administrator social a decedat (fila49 dosar 456/-).
Curtea va admite apelul pentru următoarele considerente:
Așa cum s-a arătat, apelantul reclamant a solicitat prin acțiunea precizată la data de 26.02.2008 (filele 106-108 din dosarului nr. 276/Com/2005 a Tribunalului Dolj ) constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.93/29.10.2003, în temeiul dispozițiilor art. 948 pct.3 și 4.civ coroborat cu art. 975.civ. deoarece scopul încheierii actului a fost ilicit, în frauda intereselor sale.
În speța pedinte, se reține că la data de 29 oct. 2003 între SC SRL și Com SRL C s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 93. La data încheierii acestui contract pe rolul instanțelor existau înregistrate acțiunile apelantului reclamant în dosarele nr.775/Com/2003 și dosarele nr.777/Com/2003 având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr.1 și 2 autentificate sub nr.1460/27.08.2001 și nr.1474/28.08. 2001. În analiza scopului ilicit al contractului este irelevant modul de soluționare la acea dată a celor două cauze, respectiv respingerea ambelor acțiuni prin sentința nr. 6173 /29.10.2003 stată în dosarul nr. 777/com/2003 al Tribunalului Dolj (modificată prin decizia nr.355/23.09.2004 a Curții de APEL CRAIOVA în sensul rezoluțiunii contractului de vânzare cumpărare nr 266/13.07.2000 încheiat de apelant cu SC SRL și repunerea părților în situația anterioară, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare -cumpărare nr.1474/28.08.2001 încheiat între SC SRL și SC SRL ) și sentința nr. 6122/24.10.2002, stată în dosarul nr.775/com.2003 ( prin care s-a respins acțiunea, rămasă irevocabilă prin decizia nr.5398/11.11.2005 a ÎCCJ, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.1460/27.08.2001). Chiar dacă sentințele respective sunt comerciale, și sunt aplicabile dispozițiile art. 7208.pr.civ. această situație este irelevant pentru cauza dedusă judecății, în sensul că la data încheierii contractului în cauză, aceste sentințe nu erau irevocabile, deci erau în ființă litigiile în legătură cu imobilele menționate.
De asemenea împotriva pârâtei SC SRL reclamantul avea două titluri executorii, respectiv sentința nr.1520/20.05.2002 rămasă irevocabilă în iunie 2002 și sentința nr.1521/20.05.2002(rămasă irevocabilă prin decizia nr.1508/7.10.2002 a Curții de APEL CRAIOVA, prin care pârâta SC SRL a fost obligată să-i plătească suma de 75milioane Rol și respectiv 66 milioane Rol. Aceste împrejurări explică, graba cu care s-a încheiat contractul între cele două pârâte, fără a se aștepta soluționarea irevocabilă a litigiilor pentru că în eventualitatea obținerii unei soluții favorabile, reclamantul să nu poată să intre în posesia bunurilor (așa cum s-a întâmplat, în acest sens fiind litigiile având ca obiect contestație la executare silită) și pentru a împiedica punerea în executare a titlurilor executorii menționate. Scopul pârâtei SC SRL în această situație era de a-și crea starea de insolvență în detrimentul intereselor reclamantului. Acesta a fost cauza încheierii contractului de vânzare, cumpărare, nr.93/2003, cauză ilicită urmărită de ambele pârâte, așa cum se va arăta mai jos.
Frauda la lege constă într-o manoperă dolosivă, folosită de părți spre a realiza, pe calea actului juridic, o finalitate interzisă de reglementările în vigoare, prin eludarea indirectă și ocultă a unei norme prohibitive. Spre deosebire de dol, practicat de către una dintre părți în detrimentul celeilalte, viciindu-i astfel consimțământul, frauda la lege constituie o acțiune săvârșită prin conivență de către contractanți în dauna unor terțe persoane.
. acordului de voință a ambelor pârâte la încheierea actului fraudulos este demonstrată chiar de conținutul actului de vânzare-cumpărare:
Astfel, societatea vânzătoare reprezentată de asociatul unic a declarat pe propria răspundere că"imobilele ce se vând nu au ieșit din circuit civil și nu formează obiectul vreunui litigiu la instanțele judecătorești", deși existau pe rol asemenea litigii, așa cum deja s-a menționat, iar pentru săvârșire faptei de prevăzute de art. 292 în legătură cu aceste declarații a și fost sancționat cu 6.000.000 lei Rol prin ordonanța parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova din 09.07.2004;
Cele două pârâte au declarat că"după data dobândirii actele de proprietate nu au fost intabulate la judecătoria competentă, că imobilele nu sunt grevate de sarcini că nu au ieșit din circuitul civil, nu au trecut în proprietatea statului în urma vreunui act normativ, înțelegând să le dobândesc pe riscul meu, exonerând pe domnul notar public de cercetarea sarcinilor la judecătoria competentă", ori cumpărarea unor imobile fără a fi intabulate și fără certificat de sarcini, și chiar exonerarea notarului de a face asemenea cercetării și mai mult preluării riscului dovedește reaua credință a ambelor părți la încheierea actului juridic. De fapt cumpărătorul chiar precizează că își asumă riscul în legătură cu imobilele cumpărate. Din moment ce nu l-a interesat intabularea imobilelor și nici existența sarcinilor nu poate pretinde că reclamantul nu și-a înscris litigiile la cartea funciară.
Dar, reclamantul a făcut demersuri pentru evitarea înstrăinării imobilelor de către SC SRL:
Astfel, la filele 34-35 dosar tribunal se află adresele reclamantului trimise cu confirmare de primire din 29.09.2003 (cu o lună înaintea încheierii actului din litigiu) către Judecătoria Calafat, în atenția biroului de carte funciară, din 16.09.2003 către consiliul local al com., prin care comunică, că este informat că caută să vândă imobilele ce au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare înregistrate sub nr.1460/2001 și 1474/2001, cu scopul de a încasa bani și de a-și provoca apoi stare de insolvabilitate forțată, prin achiziționarea de bunuri pe numele membrilor familiei sale și solicită a nu se elibera nici un act necesar înstrăinării imobilelor. Probabil, că urmare a acestor adrese pârâții nu au intrat în posesia certificatului contestator de sarcini și au încheiat actul în modalitatea arătată, exonerând chiar pe notar de îndeplinirea obligațiilor profesionale.
Deci, dobânditorul imobilelor, SC COM SRL prin modul în care a acceptat încheierea actului a renunțat de bună voie la ocrotirea legală, instituită în favoarea dobânditorului de bună credință, așa că nu se poate prevala de dispozițiile art. 31 din 7/1996 potrivit căruia "dobânditorul este de bună credință dacă, la dat înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, nu a fost notată nici o acțiune prin care contestă cuprinsul cărții funciare."căci, în speța dedusă judecății, așa cum s-a arătat nu s-a intabulat dreptul de proprietate, mai mult chiar pârâții au declarat că imobilele nu sunt intabulate.
Din lucrările dosarului rezultă că administratorul SC SRL, este nepot al administratorului social SC SRL-, deci avea cunoștință despre litigiile aflate pe rolul instanțelor și despre titlurile executorii ale reclamantului contra vânzătoarei.
Toate acestea demonstrează că vânzarea imobilelor s-a făcut cu rea credință de către ambii contractanți în dauna interesului reclamantului. Sancțiunea fraudei la lege constă în nulitatea absolută a actului astfel încheiat "fraus omnia corrumpit".
Deci, urmează a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a contractului nr.93/2003.
A susținut apelantul că prin sentința civilă nr.180/01.03.2005, stată în dosarul nr. 155/2005 al Judecătoriei Calafatis -a dat câștig de cauză, fiind anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC și SC (prin care se înstrăinase prin dezmembrare o parte din imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.1474/2001 anulat prin decizia nr. 355/2004 Curții de APEL CRAIOVA ) și prin simetrie să fie admisă și acțiunea de față. Susținerea este nefondată, căci pentru fiecare contract în parte se analizează, buna sau reaua credință a părților contractante, iar în cauza de față s-a dovedit reaua credință a ambelor pârâte, fiind irelevant cele stabilite prin sentința menționată.
În acțiunea precizată (filele 106-108, dosar tribunal) reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei SC Com SRL să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință imobilul compus din terenul intravilan curții construcții în suprafață de 898 mp și construcția C1-locuință în regim de înălțime parter, cu suprafața construită la sol de 147, 63m.p. și suprafața utilă de 112,55., edificată din cărămidă și acoperită cu țiglă și compusă din 2 dormitoare, sufragerie, 2 holuri, baie și bucătărie. Acest imobil este un dezmembrământ al imobilului ce a făcut obiectul deciziei nr.355/23 septembrie 2004 (cealaltă parte s-a vândut către SC ), prin care s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr.1266/13.07.2000 dintre și SC COM SRL cu efectul repunerii în situația anterioară și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.1474/28.08.2001 dintre SC COM SRL și SC R SRL.
Cum contractul de vânzare-cumpărare nr. 93/2003 este nul de drept pentru considerentele arătate, pârâta SC COM SRL deține imobilul fără titlul. Cum reclamantul a redevenit proprietarul imobilului menționat prin decizia nr. 355/23.2004, drept pe care în cursul procesului l-a și intabulat așa cum rezultă din încheierea din 6.09.2005, cu nr.16.572 a oficiului de cadastru și publicitate imobiliară D, este întemeiată acțiunea așa cum a fost precizată în revendicarea acestui imobil. întemeiată pe dispozițiile art.480 civ.
În legătură cu pretențiile pârâtei SC COM SRL pentru îmbunătățirile efectuate la acest imobil față de faptul că a fost posesor de rea credință, nu poate să le pretindă,conform art.494 civ.
Astfel fiind, în baza dispozițiilor art. 296.pr.civ. se va admite apelul, se va schimba sentința în sensul admiterii acțiunii reclamantului așa cum a fost precizată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamantul, cu domiciliul în C, lui, nr.60, -.2,.6, Județul D, împotriva sentinței nr.2912 din 03.12.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte SC SRL prin lichidator EXPERT COM cu sediul în C, Calea, nr.30, Județul D și SC COM SRL cu sediul în C,-, Județul
Schimbă sentința nr.2912 din 03.12.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială.
Admite acțiunea așa cum a fost precizată.
Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.93 din 29 octombrie 2003 încheiat între SC SRL, în calitate de vânzător și SC COM SRL în calitate de cumpărător.
Obligă pe intimata pârâtă SC COM SRL să lase apelantului reclamant în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul ce a făcut obiectul contractului nr.93/2003, situat în com., intravilan, jud.D, compus din: terenul intravilan curții construcții în suprafață de 898 mp și construcția C1-locuință, în regim de înălțime parter, cu suprafața construită la sol de 147, 63m.p. și suprafața utilă de 112,55., edificată din cărămidă și acoperită cu țiglă și compusă din 2 dormitoare, sufragerie, 2 holuri, baie și bucătărie.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2010.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.EM/12.03.2010/5 ex.
Jud.fond
Tehnored.
24 Februarie 2010
Președinte:Nicoleta ȚăndăreanuJudecători:Nicoleta Țăndăreanu, Ecaterina Moleanu
