Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 426/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
Nr. în format vechi 1872/2007
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.426
Ședința publică din data de 29.09.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru
JUDECĂTOR 2: Elena Mincu
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta-pârâtă, împotriva sentinței comerciale nr.3929/22.03.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și intimata-chemată în garanție AGRO
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate intimatei-reclamante să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea succesiv la data de 23.09.2008, respectiv 29.09.2008, când în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la 27.07.2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta, solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.1852/13.05.2003.
Prin cererea înregistrată la 15.01.2007, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Agro pentru ca, în cazul în care pârâta va cădea în pretenții, acestea să fie suportate de chemata în garanție.
Prin sentința comercială nr.3929/22.03.2007, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a admis excepția insuficientei timbrări a acțiunii principale. A admis în parte acțiunea reclamantei și a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.1852/13.05.2003. A admis excepția insuficientei timbrări a cererii de daune formulată de A respins cererea de chemare în garanție ca neîntemeiată. A obligat pârâta la plata sumei de 15,3 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
livrat nu este omologat pentru România, în condițiile specifice de mediu și climă. Certificatul de omologare atestă dreptul deținătorului de a fabrica și comercializa pe teritoriul României respectivele produse omologate, or potrivit adresei Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr.-/2004, " - pachet tehnologic compus din produsele 4 - și 480 S, nu este omologat pentru folosire în România".
Societatea trebuia să atragă atenția utilizatorilor asupra pericolului de folosire a amestecului în anumite condiții de cultură a porumbului în documentele sale tehnice. S-a reține că pârâta nu a furnizat aceste informații utilizatorului, pentru ca acesta, în cunoștință de cauză, să opteze pentru achiziționarea sau nu a acestui produs.
În această situație, nu s-a retinut consimțământul valabil al reclamantei la încheierea contractului, fiind în eroare cu privire la substanța obiectului contractului, obiect care nu se află în circuitul civil, or, potrivit legii, o convenție valabilă presupune obiect și cauză licite, iar neomologarea produsului implicâ interdicția de comercializare și utilizare a acestuia.
Întrucât reclamanta nu a achitat contravaloarea taxei de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul legal pentru capătul doi din acțiune, în raport de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și art.9 al. 2 din OG 32/1995, instanța a anulat ca insuficient timbrata acțiunea principală cu consecința anulării cererii de daune a - SRL în baza acelorași dispoziții legale.
Referitor la cererea de chemare în garanție, prin această intervenție forțată o persoană garantează alteia pașnica folosință a bunului sau a valorii transmisă. Or, în cauză cererea pârâtei nu avut acest obiect formulat în limitele legii, nu a justificat un interes prin solicitarea de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare în contradictoriu cu chemata în garanție.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Apelanta a formulat următoarele critici:
Instanța de fond a reținut, în mod greșit, faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1852/2003 a livrat pârâtei produsele și. În realitate, nu este un produs, ci un pachet tehnologic compus din două produse distincte, 4SC și 480S ambalate în mod diferit, ambele având certificat de omologare în România.
Considerând că este un produs, instanța de fond reține că produsul a avut în vedere adresa nr.-/2004, potrivit căreia - pachet tehnologic compus din produsele 4SC și 480S nu este omologat pentru folosire în România fără a lua în considerare și adresa nr.314/20.02.2004 a Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția care precizează că pentru aplicarea în amestec a două sau mai multe produse nu este nevoie de omologare, fiind suficient ca produsele fitosanitare implicate în amestec să fie omologate.
În pronunțarea hotărârii, instanța a avut în vedere înscrisul "Document nr.170/181/200 - Ministerul Agriculturii, Alimentației, și Afacerilor Rurale din Franța, precum și un raport de expertiză de la fila 60 care se referă la regimul folosirii amestecului de produse fitosanitare în Franța și nu în România.
Bazându-se pe probele menționate, în mod greșit instanța a reținut că reclamanta s-a aflat în eroare cu privire la substanța obiectului contractului și că obiectul contractului nu se află în circuitul civil.
În ceea ce privește respingerea cererii de chemare în garanție, apelanta arată că pachetul tehnologic a fost livrat de chemata în garanție și în mod greșit tribunalul a constatat neîntemeiată cererea de chemare în garanție.
În dovedire, au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: adresa nr.-/05.06.2007 eliberată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, adresa nr.3688/08.06.2007 a Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, motivând că pachetul tehnologic nu a fost omologat în România și nici în altă țară, vânzătoarea era datoare să i informeze că amestecul de folosit în produsul vândut este nociv, fiind chiar interzis în Franța.
Astfel, în mod corect, a reținut instanța de fond că reclamanta a fost în eroare cu privire la substanța obiectului contractului.
În apărare,a depus la dosar Ghid practic pentru agricultori, Actele nr. 0452/22.10.2003, nr. 0100/06.01.2004.
Intimata Agro a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, arătând următoarele:
Produsele și erau în circuitul civil, ele fiind omologate în conformitate cu prevederile art.1 din OG nr.4/1995. Obligația legată de omologare viza exclusiv produsele de uz fitosanitar. Nu există nici o prevedere legală aplicabilă în România care să impună obligativitatea omologării tehnologiilor. Ceea ce se comercializează este produsul, singurul supus omologării, în timp ce tehnologia constituie un element posterior ce ține de utilizarea acestuia și care nu ar putea face în mod obiectiv obiectul unei omologări având în vedere că cei implicați aleg ulterior tehnologia dorită. și comercializarea celor două produse într-un unic pachet tehnologic s-a făcut pentru scopuri de marketing.
În cauză a fost efectuată expertiză fitosanitară care a concluzionat următoarele:
- Legislația română din domeniul fabricării, comercializării și utilizării produselor de uz fitosanitar nu interzice comercializarea a două sau mai multe produse de uz fitosanitar sub forma unui pachet tehnologic în cadrul căruia fiecare produs component își păstrează individualitatea.
- În contextul comercializării produselor 4SC și 480S sub forma unui pachet tehnologic, în cadrul căruia fiecare produs își păstrează individualitatea, legislația română nu prevede obligația unei noi omologări distincte de omologarea produselor în cadrul Comisiei de.
Recomandările tehnice precum și legislația română nu prevăd nici o interdicție care să se refere la utilizarea concomitentă a produselor și sub forma unui amestec în tratamentele fitosanitare aplicate culturilor de porumb.
- Pachetul tehnologic este un produs comercial și nu de uz fitosanitar. El nu este omologat în România, nici în alte țări întrucât este un produs de marketing, nu un produs fitosanitar.
- și precauțiile de utilizare ale produselor și sunt prezentate sumar în documentația de prezentare, aceasta având un caracter voluntar, de vulgarizare a informației. Nu sunt incluse în mod explicit posibile riscuri de folosire.
În cauză a fost depusă și expertiza fitosanitară realizată de expertul-parte al, concluziile fiind următoarele:
a comis imprudențe în legătură cu cunoașterea produsului, luând decizia de a comercializa acest pachet tehnologic profitând de o ambiguitate a legislației române. Acesta a căutat un profit comercial mai bun prin vânzarea pachetului tehnologic și nu a pus în practică nici o precauție pentru vânzarea acestui produs.
Pachetul tehnologic nu este supus omologării. Punerea pe piață a produsului a fost posibilă din cauza unor carențe a legislației române în materie de amestecuri.
produsului nu poate exista din moment ce pachetul nu dispune de o autorizație de folosire.
Asupra apelului:
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține că pachetele tehnologice, cum este și cazul celui din cauză, compus din două sau mai multe produse fitosanitare nu sunt supuse omologării și că în România este permisă comercializarea a două sau mai multor produse fitosanitare sub forma unor pachete tehnologice.
În acest sens, sunt concluziile raportului de expertiză efectuat de expertul desemnat de instanță prin care s-a specificat că pachetul tehnologic a fost comercializat în mod legal, întrucât legislația în materie nu interzice comercializarea a două sau mai multe produse de uz fitosanitar sub forma unui pachet tehnologic în cadrul căruia fiecare produs component își păstrează individualitatea, cât și cele ale expertului-parte propus de, precum și adresa nr.314/20.02.2004 a Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția care precizează că pentru aplicarea în amestec a două sau mai multe produse nu este nevoie de omologare, fiind suficient ca produsele fitosanitare implicate în amestec să fie omologate, condiție îndeplinită în speță, și adresa nr.-/05.06.2007 eliberată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Comisia Națională de a Produselor de Protecție a.
Prin urmare, în mod greșit, a reținut instanța de fond că, în condițiile neomologării pachetului tehnologic, rezultă că acesta nu se află în circuitul civil, aspect pe care l-a sancționat cu nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.
În ceea ce privește criticile formulate în legătură cu constatarea faptului că reclamanta s-a aflat în eroare cu privire la substanța obiectului contractului și prin urmare, nu s-a reținut consimțământul valabil al reclamantei la încheierea contractului, Curtea apreciază următoarele
Eroarea este falsa reprezentare a realității la încheierea actului juridic civil.
Eroarea-viciu de consimțământ, sub forma erorii asupra substanței obiectului, conține în structura ei un singur element, de natură psihologică, și anume, falsa reprezentare a realității care a condus la încheierea actului juridic.
poate să fie, fie materia din care este lucrul format, fie forma sa, vechimea, originea, autorul său.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, în art. I, intitulat "Obiectul contractului", s-a prevăzut că: " Vânzătorul vinde, iar cumpărătorul cumpără produsele, în sortimentele și cantitățile stabilite în Anexa I", adică 200 bucăți "Pachet tehnologic " compus din 2 produse de uz fitosanitar: 4SC și 480S.
Or, ceea ce s-a vândut a fost acest pachet tehnologic, compus din cele două produse distincte, omologate fiecare în parte, prin urmare nu se poate susține că reclamanta ar fi avut o altă reprezentare a realității în ceea ce privește obiectul contractului, voința sa fiind de a cumpăra un pachet tehnologic alcătuit din cele 2 produse de uz fitosanitar: 4SC și 480S.
produsului, aspect criticat din perspectiva neprezentării unor eventuale riscuri de folosire în comun a pachetului tehnologic, nu poate exista din moment ce pachetul nu dispune de o autorizație de folosire, concluzie exprimată în raportul de expertiză fitosanitara efectuat de expertul-parte propus de reclamanta-intimată -.
Se mai reține că fiecare dintre produsele fitosanitare deține propriul certificat de omologare, respectiv nr. 1509/20.12.1993 pentru 480 S și nr. 1321/13.03.1992 pentru 4 -, cu propriile recomandări de folosire.
Din acest punct de vedere, expertiza tehnică fitosanitară a concluzionat că, în cauză, nu s-a putut demonstra vreo legătură de cauzalitate dintre distrugerile de cultură, care, de altfel, nici nu au fost probate, și neinformarea cumpărătorului despre precauțiile de folosire.
Conform Capitolului 4 din contract, "Răspunderea contractuală", art.4.4 prevede că: "Produsele livrate sunt garantate calitativ prin certificatul de calitate. Răspunderea vânzătorului este limitată la garantarea calității produsului care este comercializat întrunind toate condițiile de calitate ale producătorului".
Prin urmare, eventualele carențe de calitate ale produsului pot fi invocate pe calea acțiunii în acordare daunelor, fiind supuse unui regim juridic separat decât cel promovat în cauză.
În consecință, pentru motivele arătate, Curtea va constata apelul fondat și il va admite, conform art. 296 pr civ, în sensul că va schimba în parte sentința comercială atacată, și, pe fond, va respinge capătul de cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.1852/13.05.2003 și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă cu sediul ales în B,-, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.3929/22.03.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă cu sediul în H,-, județul H, și intimata-chemată în garanție AGRO cu sediul în B,-,.3, sector 2.
Schimbă în parte sentința comercială atacată, în sensul că pe fond:
Respinge capătul de cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.1852/13.05.2003 și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.09.2008.
Președinte, Judecător,
-
Grefier,
Red.Jud. - 24.10.2008
Tehnored. - 24.10.2008
Nr.ex.: 5
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisacaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru, Elena Mincu
