Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 462/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 644/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 462

Ședința publică de la 06 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Adriana Bucur

JUDECĂTOR 2: Marcela Câmpeanu

Grefier: - -

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta reclamantă SC . SA împotriva sentinței comerciale nr.15189/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți SC SA PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR VEST AUDIT, SC SA și SC SA.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă prin avocat care depune delegație de substituire la dosar, intimații pârâți SC SA și SC SA prin avocat cu împuterniciri avocațiale depuse la filele 19 și 20 dosar, lipsind intimata pârâtă SC Industries SA prin administrator judiciar Vest Audit.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Curtea dispune rectificarea încheierii precedentă în sensul că după fila 18 dosar se va merge în continuare cu numerotarea și în acest context rectificarea constă în faptul că delegația avocațială a apelantei prin avocat va fi la fila 21 și delegațiile avocațiale ale avocaților intimatelor pârâte vor fi la filele 19-20 dosar.

Apelanta reclamantă prin apărător arată că nu mai are alte cereri.

Intimații pârâți SC SA și SC SA prin apărător arată că nu mai au cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.

Apelanta reclamantă prin apărător solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței comerciale nr.15189/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-VI-a Comercială în dosarul nr- și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din 12.12.1996 și a contractului de cesiune acțiuni din 07.10.2002. Referitor la motivele de nelegalitate, în sentința de fond au fost respinse pretențiile reclamantei. Astfel, acțiunile care au format obiectul ofertei publice au fost înstrăinate prin negociere directă, după ce oferta publică s-a închis anticipat în mod nelegal potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.52/1994. În motivele de apel a invocat regulamentul nr.6/2005, oferta publică având autorizația nr.1/27.02.1996 emisă de iar în cauză oferta a fost promovată și a produs efecte de la publicare la data de 03.04.1996, data încheierii Registrului Comerțului. Totodată, oferta de vânzare duce la prezumția că acțiunea era publicată. Potrivit dispozițiilor art.31 lit.b alin.3 din Legea nr.52/1994 se prevede că oferta poate fi retractată. Contractul a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor ce atrag nulitatea absolută a contractului.

De asemenea, instanța de fond nu a cercetat un motiv al cererii de chemare în judecată cu privire la împrejurarea că la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri din care rezultă că ratele au fost achitate la termen iar în ce privește anulara acțiunilor neachitate, în contract se menționează la pct.5 penalități de 0,15% pe zi.

Totodată, o expertiză contabilă care ar fi putut fi administrată ar fi dus la lămurirea nulității și împrejurarea plății respectivelor acțiuni. Referitor la încheierea contractului din 12.12.1996 s-a folosit instituția plasamentului privat însă nu s-a respectat nimic din legislația specifică plasamentului privat respectiv dispozițiile art.1.2 lit.m din Regulamentul nr.6/1995 iar situația nu a fost analizată la fond. Față de aceste aspecte solicită admiterea apelului.

Intimații pârâți SC SA și SC SA prin apărător solicită respingerea apelului, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, cheltuielile de judecată urmând să fie solicitate pe cale separată. Astfel, societatea a fost închisă prin adresa din data de 19.07.2007 și nu a fost înregistrată ca societate deschisă. Societatea din exces de zel a încercat prospectul de ofertă publică pentru a atrage investitori. Se face confuzie între închiderea anticipată și retractarea ofertei publice. Apelanta a citat dispozițiile art.30 alin.1 din Legea nr.52/1994 arătând că termenul de valabilitate al ofertei este cel stipulat de ofertant. În lipsa mențiunii expresă oferta produce efecte. Față de susținerea închiderii nelegale a ofertei publice, nu s-a făcut închidere ci s-a solicitat retractarea ofertei. Nimeni nu a fost interesat de cumpărarea acțiunilor iar a aprobat retractarea ofertei. Cu privire la nerespectarea legislației respectiv dispozițiile art.1.2 lit.m din Regulamentul nr.6/1995 este o cerere nouă și critică nouă formulată direct în apel iar nerespectarea plasamentului privat nu intră în discuție. În ce privește al doilea contract de cesiune potrivit dispozițiilor art.100 din Legea nr.300/1990 se face o confuzie între plata acțiunilor cesionate și plata care s-a efectuat. Față de aceste aspecte, solicită respingerea apelului, depunând la dosar note scrise.

Apelanta reclamantă prin apărător, în replică, arată raportat la susținerile intimaților pârâți că decizia de retractare a intervenit în 25.06.1996 și potrivit dispozițiilor art.969 cod civil legea părților este contractul. În ce privește noul motiv invocat față de cererea de chemare în judecată, respectiv cu privire la plasamentul privat, nu este un motiv nou formulat în apel, chiar dacă nu s-a arătat expres, s-a făcut referire la împrejurarea că primul contract privea plasamentul privat. Față de aceste aspecte solicită admiterea apelului, cheltuieli de judecată urmând să fie solicite pe cale separată.

Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra apelului de față, a reținut și constatat că:

Prin sentința comercială nr. 15189 din 17.12.2007, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins cererea reclamantei SC . SA în contradictoriu cu SC SA, SC SA și SC SA, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a apreciat că nu poate fi reținută susținerea reclamantei referitoare la nevalabilitatea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiat la data de 12.12.2006 pentru nerespectarea Regulamentului nr.6/1995, întrucât SC IN a fost constituită ca societate închisă care nu avea dreptul să emită oferte publice de vânzare a propriilor acțiuni, procedurile conținute de Regulament nefiind aplicabile transmiterii dreptului de proprietate asupra acțiunilor emise de această societate, proprietatea transmițându-se în condițiile Legii nr.31/1990.

A reținut tribunalul și că a confirmat prin adresa nr. 20012/19.07.2007 că SA nu a fost înregistrată în evidența sa, iar acțiunile acestea nu au fost înregistrate în vederea tranzacționării pe piața de capital, legislația de capital fiind incidentă numai societăților a căror valori imobiliare sunt înregistrate la și care se tranzacționează pe piața de capital.

Cu privire la susținerea reclamantei privind subevaluarea acțiunilor, tribunalul a constatat că vânzarea prin plasament privat a acțiunilor disponibile s-a aprobat prin decizia din 12.12.1996 a Consiliului de Administrație, la prețul de 43.000 lei/acțiune, decizia fiind adoptată în temeiul hotărârii AGA de la 4.06.1996 hotărâre neanulată.

Pentru aceste motive, tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni ale din 12.12.1996 încheiat cu SC INDUSTRIAL SA.

Pe cale de consecință a fost respins și motivul de constatare a nulității absolute a contractului de cesiune de acțiuni încheiat la 7.10.2002 între SC INDUSTRIAL SA în calitate de cedent și SC SA în calitate de cesionar, având în vedere că nefiind anulat primul contract nu-și găsesc aplicare principiile invocate de reclamantă, respectiv quod nullum est, nullum producit effectum și nemo alium transfere potest quan ipse habet.

Cât privește motivul al doilea de nulitate a contractului de cesiune de la 7.10.2002 referitor la neachitarea acțiunilor de către cedentă, tribunalul a constatat față de adresa nr. 1588 din 16.07.2007 și ordinele de plată anexate acesteia că SC SA a achitat în integralitate acțiunile cumpărate prin contractul din data de 12.12.1996 modificat prin actul adițional din 15.01.1997.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen, motivat și legal timbrat SC . SA, criticile vizând netemeinicia sentinței atacate.

În esență, după prezentarea situației de fapt referitoare la promovarea ofertei publice de vânzare acțiuni, închiderea anticipată voluntară a ofertei publice promovate și încheierea prin plasament privat a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni ale -IN SA, la data de 12.12.1996, între SC SA și SC INDUSTRIAL SA, modificat prin actul adițional de la 15.01.1997, apelanta susține că instanța a acceptat integral apărările pârâtelor fără a analiza argumentele reclamantei în combaterea apărărilor.

Astfel, instanța nu a avut în vedere aplicabilitatea art. 30 alin.1 teza II din Legea nr.52/1994 și nici că ofertantul sau societatea de intermediere putea închide anticipat oferta publică cu aprobarea numai în cele două cazuri prevăzute de art. 3.21 din Regulamentul nr.6/1995.

nu s-a regăsit în fapt în nici una din aceste situații, caz în care vânzarea prin negociere directă, prin contractul din 12.12.1996 este lovită de nulitate absolută.

Susține apelanta și că cererea adresată la 7.06.1996 în sensul retractării, s-a întemeiat pe art. 31 lit. din Legea nr. 52/1994, or în cauză, oferta produsese efecte de la publicare conform art.30 alin.1 teza a II a din Legea 52/1994.

Cu privire la acest aspect motivarea instanței bazată pe faptul că era societate închisă și ca urmare nu putea promova o ofertă publică de vânzare de acțiuni este greșită și a omis să analizeze aspectele arătate în precedent în raport și de dispozițiile art. 5.1.(1) din Regulamentul. 6/1995.

Instanța nu a analizat nici argumentul juridic bazat pe art. 1.2 litera m din Regulamentul 6/1995 și reglementat în Regulamentul nr.15/1996, privind plasamentul privat de valori mobiliare privind contractul din 12.12.1996, contract pentru care s-a folosit instituția plasamentului privat, ceea ce are legătură cu piața de capital, însă nu s-a respectat nimic din legislația specifică plasamentului privat, astfel că încheierea contractului de la 12.12.1996 cu nesocotirea procedurii legale atrage nulitatea absolută a acestuia.

În ce privește capătul de cerere referitor la considerarea nulității absolute a contractului, din 7.10.2002 privind înstrăinarea acțiunilor dobândite de Industrial SA prin contractul de la 12.12.1996 către actualul acționar majoritar SA, apelanta susține că admiterea apelului prin admiterea cererii de constatare a nulității absolute a contractului din 7.10.2002 conduce la nulitatea absolută a Contractului din 12.12.1996. Apelanta susține și că INDUSTRIAL SA nu a achitat acțiunile până la 28.02.2000 ceea ce atrăgea aplicarea art.100 din Legea nr.31/1990.

În plus, apelanta apreciază că pretinsa achitare a acțiunilor care ar fi avut loc la 10.04.2000 nu acoperă nulitatea absolută a contractului determinată de neplata acțiunilor până la 28.02.2000.

Mai mult, se susține că instanța și-a format convingerea din probe neconcludente, respectiv adresa internă nr. 1588/16.07.2007 prin care pârâta a atestat că s-au achitat ratele de preț al acțiunilor cesionate și a respins nelegal proba cu expertiza contabilă solicitată de reclamantă ceea ce a condus la o motivare eronată și greșita respingere a petitului 2 din acțiune.

Intimatele SC SA și SC SA au depus concluzii scrise în ședința publică de la 6.11.2008 solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Examinând apelul potrivit art.295 Cod procedură civilă în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate.

Rezultă din înscrisurile de la dosarul cauzei că SC SA, societate închisă potrivit definiției dată de art. 1.2. lit.k din Regulamentul nr.6/1995 și nu deschisă conform art.1.2. litera j din același Regulament, a procedat în urma hotărârii nr.57/10.10.1995 (fila 56 dosar fond) la emiterea prospectului de ofertă publică pentru vânzarea de acțiuni (filele 61-95 dosar fond) pentru care a primit Autorizația nr.1/27.02.1996 în care s-a precizat clar perioada de derulare ca fiind cel târziu 28.03.1996 - 26.06.1996 și s-a emis Decizia nr. 475/5.03.1996 (fila 59 și fila 60 dosar fond).

Așa fiind, faptul că s-a emis o autorizație și o Decizie de nu înseamnă că societatea și-a schimbat regimul de societate închisă, acțiunile sale fiind netransferabile și necotate la bursă, astfel că Regulamentul nr.6/1995 și respectiv Legea nr.52/1994 nu-i erau aplicabile.

Prin urmare, toate alegațiile reclamantei apelante privind nulitatea absolută întemeiată pe nerespectarea art.3.21 și art. 3.24(3) din Regulamentul nr.6/1995 nu au suport legal.

În plus, prevederile Regulamentului nr.6/1995 sunt obligatorii numai pentru societățile deschise (art. 5.1.(1) din Regulament, astfel că încălcarea lor de o societate închisă, netranzacționată pe piața valorilor mobiliare, nu poate atrage nulitatea absolută ca urmare a încălcării unor norme imperative așa cum susține apelanta, întrucât nu sunt obligatorii pentru societățile închise.

În aceste condiții, corect a reținut judecătorul fondului că procedurile conținute de Regulament nu erau aplicabile transmiterii dreptului de proprietate asupra acțiunilor emise de societatea închisă, proprietatea transmițându-se în condițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 pentru acest tip de societate (fila 264 dosar fond).

Pentru aceleași considerente va fi respinsă și susținerea apelantei întemeiată pe art.5.1. alin 1 din Regulamentul nr.6/1995, dincolo de faptul că textul vizează numai societățile deschise, iar sintagma "și pentru toate persoanele implicate într-o ofertă publică" nu poate fi echivalată în cazul de față cu societatea închisă (cazul în speță), întrucât potrivit art.2.5 alin.1 din același Regulament o societate închisă nu poate efectuanici o formă de publicitate(ofertă publică) pentru vânzarea acțiunilor sale.

În acest context, față de aceste considerente, este de prisos, analiza criticii măsurii închiderii anticipate a ofertei publice în raport de art.3.21 din Regulamentul nr.6/1995, dincolo de faptul că oferta nu a fost închisă ci retractată în condițiile Regulamentului având în vedere că nu a produs efecte în perioada de valabilitate (perioada de derulare) stabilită în Autorizația nr.1/27.02.1996 - respectiv 28.03.1996-26.06.1996 (vezi fila 59 dosar fond).

Cererea adresată la 7.06.1996 (fila 276 dosar fond) de retractare a ofertei a fost urmată de măsura revocării de a deciziei de autorizare a ofertei publice (filele277-278 dosar fond) astfel că orice critică privind nelegala retractare pe considerentul că oferta ar fi fost promovată și că ar fi produs efecte de la publicare conform articolului 30 alin 1 teza a doua din Legea nr.52/1994, reprezintă de fapt o critică a măsurii luate de urmare a cererii de retractare, respectiv a Deciziei nr. 964/25.06.1996 de revocare a deciziei de autorizare a ofertei publice de vânzare (fila 278 dosar fond) - pe care apelanta reclamantă nu a făcut dovada că ar fi atacat-o în contencios administrativ pentru motivul că nu erau îndeplinite condițiile de retractare avute în vedere de.

În fine, tot în susținerea nulității absolute a contractului încheiat la 12.12.1996, motivul apelantei sprijinit pe nerespectarea legislației specifice plasamentului privat definit de art.1.2. lit. din Regulamentul nr. 6/1995, apreciat ca neanalizat de instanța de fond, nu va fi primit din cel puțin două considerente.

Primul considerent este acela că în fața instanței de fond nu a fost invocată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din 12.12.1996pentru motivul nerespectării legislației specifice plasamentului privat, respectiv pentru încălcarea art.1.2 lit. m din Regulamentul nr.6/1995 și Regulamentul nr. 15/1996 privind plasamentul privat de valori mobiliare,așa cum a fost invocat și susținut în calea de atac a apelului, astfel încât apelanta să susțină că "nici acest argument juridic nu a fost analizat măcar de instanța de fond".

Al doilea considerent pentru care nu va fi primit acest motiv, este că din punct de vedere procedural, invocarea nelegalității absolute a contractului pentru nerespectarea legislației specifice plasamentului privat nu poate fi formulat și analizat direct în apel, în condițiile în care în fața primei instanțe s-a solicitat constatarea nulității absolute pentru încălcarea art. 3.24 alin. 3 din Regulamentul nr. 6/1995, deoarece potrivit art. 292 alin. 1 Cod procedură civilă în apel nu se pot formula cereri noi.

Oricum, se reține că însăși apelanta susține în concluziile privind aplicarea corectă a dispozițiilor legale la situația de fapt că " trebuia să se supună procedurii legale a plasamentului privat, conform normelor anterior precizate,nu să încheie contract de vânzare-cumpărare directcu SC Industrial SA,pe bază de negociere directă"(fila 26 ultim alineat).

Or, câtă vreme contractul s-a încheiat prin negociere directă și nu prin plasament privat neavând legătură cu piața de capital nici legislația specifică acesteia nu era aplicabilă.

De altfel, în raport de faptul că oferta publică a fost retractată la 7.06.2006 (așa cum s-a arătat în precedent) înainte de închiderea ofertei publice, care conform autorizării dată de avea termen până la 26.06.1996 (cele 120 de zile de la autorizare se împlineau la data de 26.06.1996), rezultă că nefiind aplicabil art. 3.24 alin.3 din Regulamentul nr.6/1995 contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni s-a încheiat la 12.12.1996 chiar cu respectarea Legii nr.52/1994.

Mai mult prin Hotărârea nr. 132 din 12.12.1996 s-a aprobat în unanimitate vânzarea prin plasament direct privat a tuturor acțiunilor la prețul de 43.000 lei/ acțiune și condițiile de plată a acestora (filele 159, 270,284, 287-291 dosar fond). Hotărârea nu a fost contestată de reclamanta apelantă deși este acționar al SC SA.

Nici motivul de apel ce vizează nulitatea absolută a contractului din 7.10.2002 nu este fondat, judecătorul fondului reținând corect situația de fapt în sensul existenței dovezilor achitării acțiunilor de către societatea cedentă raportat și la conținutul actului adițional (filele 100, 106, 109, 252-263 dosar fond).

În ce privește susținerea intimatei pe art.100 din Legea nr.31/1990, Curtea reține că această dispoziție legală nu este aplicabilă situației în speță.

În fine, se reține că atâta vreme cât nulitatea absolută a unui contract (act juridic) intervine în cazurile prevăzute de art.948 Cod civil, cauze ce trebuie să fie anterioare încheierii contractului sau cel puțin concomitente încheierii dar nicidecum ulterioare acestuia (cum ar fi nerespectarea termenului de plată a prețului) rezultă că motivele de nulitate astfel cum au fost prezentate, nu sunt fondate.

Nici critica apelantei privind respingerea probei cu expertiză contabilă nu este fondată, având în vedere obiectul cauzei dedusă judecății, respectiv constatarea nulității absolute.

De altfel, în subsolul motivelor de apel reclamanta apelantă a menționat, "Probe: înscrisuri, expertiză contabilă" fără a solicita aceste probe la termenul de probatorii, atitudine procesuală din care rezultă că apelanta însăși a apreciat neconcludenta acestora.

În aceste condiții și cu aceste considerente, Curtea apreciază apelul nefondat și în temeiul art. 296 Cod procedurtă civilă urmează să-l respingă luând act că intimata își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă SC . SA, cu sediul în B,-, Județ B, împotriva sentinței comerciale nr.15189/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți SC SA PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR VEST AUDIT, cu sediul în O,-, Județ B, SC SA, cu sediul în B,- sector 3 și SC SA, cu sediul în B,- sector 3.

Ia act că intimata va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6.11.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

6 ex.

3.12.2008

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Adriana Bucur
Judecători:Adriana Bucur, Marcela Câmpeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 462/2008. Curtea de Apel Bucuresti