Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 62/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.62
Ședința publică din 23 martie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
Grefier:- -
S-a luat în examinare, la a doua strigare, apelul declarat de reclamantul apelant Primarul Mun. O împotriva sentinței civilă nr.951/PI/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții intimați - România SRL L, - SRL L și Biroul Notarului Public, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâtele intimate - Romania SRL L și - SRL L, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate alte cereri instanța acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta pârâtelor intimate, av. solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 2380 lei, depunând la dosar dovada acestor cheltuieli. În motivare, se arată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, respectiv a art.112 pct.6 Cod procedură civilă coroborat cu art.133 Cod procedură civilă, iar critica apelantului referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată, la care a fost obligat prin sentință, este neîntemeiată având în vedere dispozițiile art.31 și art.34 din Legea nr.51/1995.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.951/PI/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul
nr- s-a anulat cererea formulată de reclamantul Primarul Mun. O în contradictoriu cu pârâții - România SRL L, - SRL L și Biroul Notarului Public, pentru lipsa semnăturii și a fost obligat reclamantul față de pârâta - România SRL la 8330 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată sub nr-/30.06.2008 (urmare a declinării competenței de soluționare de la Judecătoria Oradea ), reclamantul Municipiul O reprezentat prin Primar a chemat în judecată pârâta - România SRL, - SRL și Biroul notar Public din T, solicitând a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2371/15.12.2006 de către BNP.
Instanța de fond a mai reținut că încă, pentru primul termen de judecată din 16 septembrie 2008, reclamantul Municipiul O prin Primar, a fost citat cu mențiunea semnării cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea nulității acesteia, dispoziții asupra cărora reclamantul nu s-a conformat până la termenul de astăzi, astfel că, prin prisma dispozițiilor art.112 pct.6 Cod procedură civilă, a dispus anularea cererii pentru lipsa semnăturii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Primarul Municipiului O solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș, arătând că instanța de fond în mod nelegal a anulat cererea sa de chemare în judecată ca fiind nesemnată deoarece nici la înregistrarea cererii și nici pe parcursul procesului, în fața Judecătoriei Oradea nu a fost invocată lipsa semnăturii, iar Tribunalul Timiș, deși pentru termenul de judecată din 16.09.2008, l-a citat cu mențiunea "semnătura primarului în original, sub sancțiunea anulării cererii, pentru termenul de judecată din 14.10.2008 a fost citat din nou fără nici o mențiune.
Reclamantul apelant consideră că instanța de fond a procedat în mod nelegal întrucât, dacă a apreciat necesară semnarea cererii trebuia să mențină dispozițiile de la termenul de judecată din 16.09.2008, respectiv mențiunea de semnare a cererii.
Se mai arată de către apelant că acțiunea a fost depusă în original în data de 29.10.2007 la Judecătoria Oradea, fiind semnată de către Primarul mun. O și că având în vedere că au fost depuse mai multe exemplare din acțiune pentru a fi comunicate cu pârâții este posibil ca pe exemplarul rămas la dosar să nu existe semnătura primarului, acest aspect fiind întărit și de faptul că nici unul dintre pârâți nu a invocat lipsa semnăturii pe cerere.
O altă critică pe care reclamantul apelant o aduce instanței de fond se referă la cuantumul cheltuielilor de judecată în sumă de 8330 lei, care este disproporționat față de natura litigiului, munca depusă de avocat și dispozițiile art.274 alin.3 Cod procedură civilă care prevăd că "judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat".
În probațiune, reclamantul apelant a depus la dosar în copie certificată pentru conformitate cu originalul acțiunea înregistrată la Judecătoria Oradea.
Pârâta intimată - România SRL a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței apelate, cu cheltuieli de judecată, arătând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, respectiv a art.112 pct.6 Cod procedură civilă coroborat cu art.133 Cod procedură civilă, reținând că deși reclamantul apelant a fost citat pentru termenul de judecată din 16.09.2008, cu mențiunea de a semna cererea de chemare în judecată, sub sancțiunea anulării cererii, acesta nu s-a conformat acestor dispoziții.
Referitor la motivul de apel invocat de reclamant cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată, pârâta intimată arată că textul art.274 Cod procedură civilă instituie prezumția de culpă procesuală a celui care cade în pretenții, iar în conformitate cu art.31 din Legea nr.51/1995 reclamațiile și contestațiile privind onorariile și cheltuielile făcute în interesul clientului se soluționează de Consiliul Baroului, deciziile acestuia putând fi atacate cu plângere la Comisia permanent, a cărei soluție este definitivă și în consecință, instanța nu este îndreptățită să reducă cuantumul onorariului stabilit de avocat cu clientul său.
Analizând apelul, în limita criticilor aduse și raportat la motivele de investire a instanței, conform disp. art. 295 Cpc, Curtea constată că acesta este nefondat.
Așa cum s-a arătat în motivarea sentinței atacate, pentru primul termen de judecată din 16 septembrie 2008, reclamantul Municipiul O prin Primar, a fost citat cu mențiunea semnării cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea nulității acesteia, dispoziții asupra cărora reclamantul nu s-a conformat până la termenul stabilit, astfel că, prin prisma dispozițiilor art.112 pct.6 Cod procedură civilă, a dispus anularea cererii pentru lipsa semnăturii.
Motivele prezentate în cuprinsul apelului, că: nici la înregistrarea cererii și nici pe parcursul procesului, în fața Judecătoriei Oradea nu a fost invocată lipsa semnăturii, iar Tribunalul Timiș, deși pentru termenul de judecată din 16.09.2008, l-a citat cu mențiunea "semnătura primarului în original, sub sancțiunea anulării cererii, pentru termenul de judecată din 14.10.2008 a fost citat din nou fără nici o mențiune și, respectiv, că acțiunea a fost depusă în original în data de 29.10.2007 la Judecătoria Oradea, fiind semnată de către Primarul mun. O, nu pot fi primite.
Din dovezile existente la dosar rezultă că cererea investitoare de instanță poartă 4 semnături, în original, mai puțin cea a primarului, astfel că numai acestuia i se poate invoca nerespectarea dispoziției legale.
O altă critică pe care reclamantul apelant o aduce instanței de fond se referă la cuantumul cheltuielilor de judecată în sumă de 8330 lei, care este disproporționat față de natura litigiului, munca depusă de avocat și dispozițiile art.274 alin.3 Cod procedură civilă care prevăd că "judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat".
Într-adevăr, această facultate este lăsată la dispoziția instanței. Ca urmare, judecătorul cauzei este cel care stabilește dacă micșorează ori nu cuantumul onorariului, însă acest tip de cerere trebuie, de asemenea, întemeiată pe niște susțineri pertinente.
În speță, s-a făcut dovada plății onorariului de către client, astfel că, nefiind justificată cererea apelantului, care, de altfel, face doar o interpretare subiectivă, instanța nu poate interveni în convenția încheiată între parte și avocat privind plata unei sume reprezentând onorariu avocat.
Ca urmare, fiind parte căzută în pretenții, conform art, 274 Cpc și în apel Curtea va obliga apelantul la plata sumei de 2380 lei onorariu de avocat, pârâtei - România SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul Primarul Municipiului O, cu sediul în O, P-ța -, nr.1, jud. B, împotriva sentinței civile nr.951/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obligă apelantul la plata sumei de 2380 lei onorariu de avocat, pârâtei - România SRL, cu sediul procesual ales la " & Asociații" din T, str. - de la T, nr.5,.II,.9, jud.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 martie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red./31.03.09
tehn./ 6 ex./31.03.09
Primă instanță: Tribunalul Timiș,
judecător:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta
