Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 64/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECTIA COMERCIALA SI DE contencios ADMINISTATIV
Dosar nr-
DECIZIA NR. 64
Ședința publică din data de 26 martie 2008
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTOR 2: Chirica Elena
Grefier: - -
Pe rol fiind soluonarea apelului declarat de reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE TRANSILVANIA SA, prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B,- județ B, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr. 268/11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă SOCIETATEA COMERCIALĂ SA, cu sediul în B,-, județ B, cod poștal -.
Cererea de apel fiind timbrată cu timbru judiciar de 0,5 leiși taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, potrivit ordinului de plată nr. 99 din 23 ianuarie 2008, aflat la fila 5 dosar, ce au fost anulate.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă Societatea de Investiții Financiare Transilvania B prin consilier juridic, intimata pârâtă SC SA reprezentată prin administrator unic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Reprezentantul societății intimate SC SA, depune la dosar o încheiere a îndreptării erorii materiale privind sentința comercială nr. 2681/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, cu privire asupra mențiunii din frontispiciul hotărârii mai sus menționate ca fiind cea de, ședință din cameră de Consiliu " și nu, ședință publică ".
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelanta reclamantă Societatea de Investiții Financiare Transilvania B, în baza art. 281(1) Cod procedură civilă, solicită rectificarea încheierii de ședință din 26 martie 2008 cu privire la faptul că în mod greșit s-a menționat că este netimbrată cererea de apel deși este legal timbrată, precum și cu privire la susținerea sa că ar fi lăsat la aprecierea instanței cererea formulată de reprezentantul intimatei de acordarea termenului pentru lipsă de apărare întrucât s-a opus.
Curtea, rectifică încheierea de ședință din 26 martie 2008 în care greșit s-a consemnat faptul că cererea de apel a apelantei reclamantei Societatea de Investiții Financiare Transilvania SA nu a fost timbrată întrucât există la fila 5 dosar ordinul de plată nr. 99 din 23 ianuarie 2008 în valoare de 20 lei.
De asemenea în mod eronat s-a consemnat în această încheiere că reprezentanta apelantei, ar fi lăsat la aprecierea instanței cererea de amânare formulată de intimată, deoarece din verificarea caietului de ședință, rezultă că doamna consilier juridic s-a opus.
Consilier juridic, avînd cuvântul pentru apelanta reclamantă Societatea de Investiții Financiare Transilvania SA B, precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul societății intimate, administrator unic, având cuvântul pentru intimata pârâtă SC SA B, menționează că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, prin reprezentanți, că nu mai au alte cereri de formulat,constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Consilier juridic, avînd cuvântul pentru apelanta reclamantă Societatea de Investiții Financiare Transilvania SA B, solicită a se lua act că înțelege să nu mai susțină motivul de apel cu privire la faptul că acțiunea a fost soluționată în ședință publică, având în vedere că reprezentantul intimatei a depus încheierea din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ de îndreptare eroare materială.
Totodată, având cuvântul, în susținerea apelului, învederează că motivele sunt expuse pe larg în scris la dosar, urmând a puncta ceea ce este esențial.
Critică hotărârea pronunțată de prima instanță ca nelegală și netemeinică prin aceea că a respins acțiunea privind constatarea nulității absolute a clauzelor cuprinse în capitolul VI din actul constitutiv al SC SA orecum și anularea punctelor 5,6,7 și 8 Hotărârilor din data de 19.04.2007.
Susține că instanța de fond în mod nelegal cu ignorarea gravă a motivelor invocate în cererea introductivă, a reținut în considerentele hotărârii apelate că, reclamanta se află în eroare când susține că societatea pârâtu nu are situații financiare auditate, depunându-se la dosar raportul de audit pentru anul financiar 2006 ", invocă prevederile art. 137 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată cu modificările aduse prin Legea nr. 441/2006
Consideră că nelegalitatea hotărârii apelate rezultă în mod neechivoc din reținerea instanței de fond în considerente a alin. 1 art. 137 din Legea nr. 31/1990, fără a se motiva respingerea aplicabilității alin. 2 al aceluiași articol din taxtul legii anterior invocate.
Apreciază că respingerea propunerilor acționarului semnificativ Transilvania SA pentru numirea membrilor Consiliului de Administrație prin metoda votului cumulativ este contrară texdtelor legale imperative, favorizându-se în mod indirect interesele acționarului majoritat care și-a impus în mod nelegal un acministrator unic împiedicând acționarul Transilvania precum și ceilalți acționari minoritar să participe la actul de administrare al intimatei pârâte.
Mai mult, arată că menținerea administratorului unic la SC SA este nelegală iar votul acționarului majoritar care a impus și a menținut această formă de administrare prin aceasta contravenindu-se indubitabil prevederilor art. 210 din Legea nr. 297/2004.
De asemenea, arată că s-a aflat într-o eroare gravă cu privire la situația juridică a pârâtei SC SA și a regimului juridic aplicabil acesteia. Faptul că SC SA este administrată de un administrator unic, vădește nulitatea clauzelor actului constitutiv care reglementează această formă de administrare, motiv pentru care consideră că aceasta are obligația administrării sale printr-un consiliu de administrație.
De altfel, precizează că SC SA este administrată de un administrator unic, motiv pentru care consideră că este o formă nelegală, acesta nefiind capabil că conducă o societate, ajungând la o indemnizație lunară de aproximativ 30.000 Euro.Mai mult învederează că acesta este persoana care acționează concertat cu acționarul majoritar SC SA.
Deși societatea intimată are o situație financiară profitabilă, apreciază că plata indemnizației administratorului unic este exagerată, iar din întreg ansamblu probator rezultă în mod evident reaua - credință a acționarului majoritar care, prin manevre nelegale, înlâtură de la administrare ceilalți acționari și îi împiedică să obțină valorificarea drepturilor lor legitime reglementate în textele legale în vigoare.
In consecință,solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și pentru considerentele expuse, schimbarea în tot a sentinței pronunțată de prima instanță, în sensul admiterii acțiunii în constatarea nulității absolute a clauzelor cuprinse în capitolul VI din actul constitutiv al SC SA precum și anularea punctelor 5,6,7 și 8 Hotărârilor din data de 19.04.2007.
Cu cheltuieli de judecată fond și apel.
Reprezentantul solicității intimate reclamante, având cuvânrul, arată că SC SA, este legal administrată de de un administrator unic, nefiind încălcare prevederile societăților tranzacționate pe o piață reglementată și actului constitutiv, potrivit deciziei pronunțată la data 25.01.2008 de J în dosarul nr-.
Susține faptul că, motivele de apel invocate de apelantă sunt nefondate, întrucît Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din data de 19.04.2007 a fost convocată și s-a desfășurat cu respectarea legislației în vigoare.
Referitor la motivele de netemeinicie și nelegalitate invocate de apelantă, le apreciază ca fiind nefondate, nefiind încălcate textele de lege expuse de apelantă.
Susține că acționarul majoritar nu a împiedicat niciodată acționarii să-și exercite drepturile. Mai mult arată că în 8 ani decât la conducerea societății se află reprezentantul unic, profitul a crescut de peste 25 de ori, iar activul net a crescut de 311 ori, nefiind astfel, încălcate prevederile art. 136/1 din Legea nr. 31/1990 cu modificările aduse prin Legea nr. 441/2006 și art. 210 din Legea nr. 297/2004.
In consecință,solicită respingerea apelului formulat de apelanta reclamantă Societatea de Investiții Financiare Transilvania SA. sub toate aspectele invocate. In sensul susținerilor depune la dosar consluzii scrise detailate.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față, reține urmatoarele;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul la nr- reclamanta TRANSILVANIA SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA B, ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a clauzelor cuprinse în cap.VI din actul constitutiv al societății pârâte, privind administrarea acestuia de către un administrator unic, și să se constate nulitatea absolută a punctelor 5-8 din Hotarârea adoptata de pârâta la 19.04.2007 ca act subsecvent și anume: a punctului 5 privind aprobarea ca administratorul unic al societații să fie numit director general nesalariat, conform art. 143 al. 3 din Legea 441/2006, a pct. 6 privind aprobarea contractului de mandat - management (al administratorului unic - director general inclusiv a criteriului de performanță și a duratei contractului, a punctului 7 privind aprobartea indemnizației administratorului unic director general, conform art. 153/18 al. 1, din Legea 441/2006 și a remunerației suplimentare, potrivit al. 2, 3 și 4 din acelasi text și a pct. 8 privind aprobarea alegerii acționarilor pentru încheierea - semnarea - contractului de mandat- administrare - cu administratorul unic, aratându-se că aceste măsuri sunt lovite de nulitate absolută, iar în subsidiar, solicitându-se anularea măsurii pentru restul măsurilor prezentate în acțiunea introductivă.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este acționar al pârâtei, deținând un număr de 336.756 acțiuni nominative, reprezentând 47,21 % din capitalul social, iar reprezentantul său a participat la sedinta AGA din 20.04.2007, a votat împotriva măsurilor de la pct. 5-8 din ordinea de zi, așa cum reiese din procesul verbal, reclamanta fiind îndreptătită să le conteste.
Reclamanta a sustinut că societatea pârâta este detinută public și trebuie să-și desfășoare activitatea si să adopte hotarâri în conformitate cu prevederile Legii 297/2004 și Regulamentului nr.1 din 2006, ca acte normative speciale, precum și în concordanță cu disp. Legii nr 31/1990 rep. ca normă generală, însă prin măsurile ce formează obiectul acestui litigiu s-a procedat contrar dispozițiilor legale, încălcându-se propriile interese și ale acționarilor, astfel că reclamanta prejudiciata a fost nevoita să se adreseze instanței de judecată.
S-a învederat că, potrivit art. 3 al. 1 coroborat cu art. 5 al. 1 din 1752/2005 pârâta are obligatia auditării situatiilor financiare anuale, și a administrarii printr-un consiliu de administrație, conform art. 137 din Legea 31/1990, modificata prin Legea 441/2006, coroborat art. 235 din Legea 297/2004, și cu art 124-125 din Regulamentul nr. 1/2006, deoarece potrivit acestor texte, pârâta are obligatia de a desemna un consiliu de administratie format din cel putin 3 administratori, astfel că desemnarea unui administrator - director unic- este nelegală, deoarece încalcă dispozitiile legale imperative menționate anterior.
Reclamanta a arătat că a încercat să rezolve aceasta situație, solicitând pârâtei în anul 2006 cât și în 2007, alegerea unui consiliu de administratie prin metoda votului cumulativ, convocându-se o AGA în acest sens la data de 3.07.2006, când solicitarea reclamantei a fost respinsă ca rămasa fara obiect, față de hotarârile AGA și din 30.06.2006, iar la ședința din 11.04.2007 nu s-a întrunit cvorumul legal pentru desfasurarea lucrarilor,în timp ce la sedinta nu s-a pus în discuție alegerea membrilor Consiliului de Administrație, invocându-se că nu s-a modificat actul constitutiv al societatii pârâte, cu privire la administrare, rezultând reaua credința a actionarului majoritar, care astfel continuă să înlăture de la administrare ceilalti actionari.
S-a susținut că acționarul majoritar își exercită drepturile în disprețul celorlalți acționari, administratorul unic fiind administrator - asociat al acționarului majoritar SC SA, care în mod constant împiedică ceilalți actionari să-și valorifice drepturile legitime reglementate de dispozitiile legale în vigoare.
Reclamanta a arătat că Hotarârea din 19.04.2007 este nulă absolut, deoarece se întemeiază pe actul constitutiv și pe clauza a cărei nulitate se solicită a fi constatată, iar convocarea si desfăsurarea adunarii ordinare a actionarilor s-a facut cu încălcarea dispozitiilor legale în materie, respectiv ale art 125, al. 2 și 3 din Legea 31/1990, modif. prin legea 441/2006, nefiind depusă procura de reprezentare de către acționarul majoritar, ceea ce conducea la aplicarea sancțiunii pierderii exercitiului dreptului la vot.
S-a aratat că s-a încălcat și prev. art 224 al. 3 din Legea 297/2004, privind dreptul de informare al acționarilor, în vederea asigurarii transparenței deciziilor societății, în convocatorul publicat în ziarul "Opinia" indicându-se că problema înscrisă la pct. 7 de pe ordinea de zi, privind indemnizația administratorului unic, vizeaza prev. art 153, în loc de art 153/18 din legea 31/1990, modificata prin legea 441/2006.
Reclamanta a mai susținut că hotarârea de aprobare a indemnizatiei administratorului unic și a remuneratiei suplimentare, în baza art 153/18, din Legea 31/1990 modificata su republicată, este disproportionată, influențând direct în mod negativ creșterea cheltuielilor societății, ceea ce conduce la diminuarea profitului si implicit a potențialului sumelor cuvenite actionarilor, sub forma de dividende.
S-a contestat și legalitatea hotarârii de aprobare a contractului de mandat (management) al administratorului unic - director general, inclusiv a criteriilor de performantă și a duratei acestui contract, în baza art. 4 pct. 1 lit.b al. 2 din Cap. IV, referitor la constituirea unei garanții de 20.000 EURO într-un cont bancar purtator de dobânzi, care nu poate fi asimilată îndeplinirii obligației constituirii unei asigurari de răspundere profesională, impusa administratorilor prin art 153 pct. 12 al. 4 din Legea 31/1990 modificată, solicitându-se admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
In temeiul art. 115 și 118 civ. pârtâta a formulat întâmpinare (filele 75-78 dosar fond - și a depus înscrisuri doveditoare filele 79-111, acelasi dosar), prin care a solicitat respingerea acțiunii, aratând că societatea pârâta este administrată de un administrator unic în baza hotarârii din 30.10.2006, care a fost supusa cenzurii instanțelor de judecată, prin sentința nr. 11/2006 a Tribunalului Dâmbovița respingându-se actiunea de anulare a acestei hotarâri, formulate de aceeasi reclamnantă, soluție rămasa definitiva prin decizia nr 49/2007 a Curtii de Apel
S-a mai arătat că ședinta din 20.04.2007 a fost legal convocata si ținută, situatie atestată chiar de reprezentanta cu procura specială a reclamantei care a semnat procesul verbal de ședință fără obiectiuni, în această privință.
S-a învederat că pârâta are situațiile financiare auditate, potrivit raportului de audit independent întocmit la 19.04.2007 de SC FM SRL pentru anul financiar 2006 și că niciodata actionarul majoritar nu a împiedicat ceilalți actionari să-și exercite drepturile legitime, a acționat în scopul eficientizării societății, pentru competitivitate și retehnologizarea reclamantei, aflată pe locul 5 în țară, profitul acesteia crescând de peste 25 % în ultimii 7 ani și activul net de 311 ori, rezultate care nu ar fi fost posibile decât prin reinvestirea profitului.
Pârâta a învederat că nu s-au încălcat disp. art. 224 al. 3 din legea 297/2004 și dreptul de informare al celorlalti actionari, deoarece la solicitarea expresă a reclamantei a transmis acesteia cu adresa nr. 1992/6.04.1997, toate documentele ce urmau să fie prezenta adunarii generale ordinare a actionariulor din 20.04.2007, astfel încât voturile exprimate prin procura specială s-au acordat în cunoștinta de cauza, aratându-se că s-au respectat disp. art. 125 al. 2 și 3 din Legea 31/1990 modificata si completată, deoarece actionarul majoritar a mandatat pe d-nul, prin procura specială nr. 2179/17.04.2007 să reprezinte societatea si să voteze conform buletinului de vot, chiar reprezentantul reclamantei, care a fost secretar de ședință, consemnând că din 19.04.2007 a fost statutară.
S-a mai susținut că indemnizația contestata de reclamanta aparține administratului unic și actionarului majoritar, iar stimulentele se acorda numai dacă sunt îndeplinite criteriile de performanța stabilite prin anexa la contractul de mandat nr. 2189/2007, solicitându-se respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința nr. 2681/11.12.2007 Tribunalul Bar espins actiunea reclamantei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că din interpretarea prevederilor legii 297/2004 privind piața de capital și a legii 31/1990 - art. 137 al. 1 rezultă că societatea pe actiuni, așa cum este și pârâta, poate fi administrată de unul sau mai mulți administratori, în acest sens fiind și hotarârile și din 30.06.2006 adoptate de pârâtă, acțiunea în anulare a acestor hotarârii fiind respinsa de Tribunalul B prin sentinta nr. 11/2006 menținuta prin decizia nr 42/2006 a Curții de Apel
Tribunalul Buzăua constatat că s-a respectat dreptul pârâtei la informare, fiindu-i înainte toate documentele ce urmau să fie prezentate în din 20.04.2007 cu adresa nr. 1992/6.04.2007, ce poartă stampila și semnatura reprezentantului reclamantei.
S-a stabilit că reclamanta are situațiile financiare auditate, așa cum s-a dovedit cu raportul de audit întocmit pentru anul financiar 2006, iar îndeplinirea cerințelor legale din actul constitutiv pentru desfașurarea din 19.04.2007 este atestata si de consemnările din procesul verbal, întocmit de către secretarul acționar, în persoana reprezentantului reclamantei d-na -.
S-a apreciat că este nefondata și critica ce vizeaza indemnizația administratorului unic și a celei suplimentare, în condițiile îndeplinirii criteriilor de performanță, deoarece cu înscrisurile depuse la dosar s-a dovedit că pârâta a desfasurat o activitate profitabilă, performanța de când la conducerea sa se află administratorul actionar, scopul urmarit de aceasta fiind eficientizarea societății.
S-a constatat că nu este întemeiata nici sustinerea privind încălcarea prev. art. 125 al. 2 și 3 din legea 31/1990, deoarece acționarul majoraritar SC a fost reprezentat prin procura speciala de d-nul, iar omisiunea înscrierii în convocatorul publicat în ziarul "Opinia", ca problemă pe ordinea de zi, la pct. 7, a prevederilor art 153, în loc de art 153/18 din legea 31/1990, reprezintă o eroare de publicație, care nu schimbă cu nimic cele înscrise la acest punct și nu poate atrage masura anulării celor hotarâte de acționari, în aceasta problemă.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta TRANSILVANIA SA, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinice, aratând că sentința este lovita de nulitate, deoarece nu s-a soluționat cauza în Camera de Consiliu, conform art. 132 al. 9 din Legea 31/1990 și nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la pronuntarea solutiei, potrivit art. 261 al. 1 pct. 5 civ. sentinta neretinând în considerente motivele de anulare din acțiunea introductivă, încălcându-se grav dreptul apelantei la apărare.
Astfel, a arătat apelanta că deși a indicat prevederile art. 3 al. 1 și art. 5 al. 1 din nr. 1752/2005, pentru a demonstra că intimata pârâtă are obligația auditării situațiilor finaciare anuale, instanța a reținut in considerentele sentintei, că la dosar s-a depus raportul de audit pentru anul financiar pentru anul 2006, iar legat de acest motiv de apel s-a susținut că s-au încălcat disp. art. 137 al. 2 din Legea 31/1990 rep. modificată prin legea 441/2006, potrivit cărora societățile pe acțiuni ale căror situații financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori, în speță intimata pârâtă prin continuarea administrării societății de către un singur administrator - director general - încălcând atât acest text de lege imperativ cât și art. 210 din Legea 297/2004, deoarece acționarul majoritar a abuzat în mod evident de puterea sa, prin respingerea propunerilor apelantei pentru numirea membrilor Consiliului de Administratie, prin metoda votului cumulativ.
Apelanta a învederat că nu s-au respectat nici disp. art. 153/12 al. 4 din Legea 31/1990 modificata prin Legea 441/2006, care obligă la constituirea unei asigurări de răspundere profesională a administratorilor, aceasta obligatie nefiind îndeplinită, prin constituirea unei garanții de 20.000 Euro, într-un cont bancar purtator de dobânzi, iar încheierea unei asigurări de răspundere profesioanlă de către administratorul unic la data de 8.06.2007, ulterior introducerii acțiunii la instanța de către apelanta reclamantă nu înlătură aceasta lipsă, ci reprezintă o dovada a nerespectării prevederilor legale invocate anterior.
S-a susținut că prima instanta s-a aflat în eroare în privinta situatiei juridice și a regimului juridic aplicabil intimatei, nereținând și nepronuntându-se cu privire la motivele de anulare a hotarârii AGA din data de 19.04.2007, deoarece potrivit Legii 297/2004 și regulamentului nr. 1/2006 și Legii 31/1990 modificata prin legea 441/2006, aplicabile intimatei ca societate detinută public, aceasta are atât obligatia auditării situatiilor financiare anuale, cât și administrării de către cel putin 3 administratori, prin ignorarea dreptului apelantei ca acționar semnificativ de a obține aplicarea metodei votului cumulativ în alegerea unui Consiliul de Administrație, încălcându-se dispozitiile legale imperative mentionate anterior și neanalizându-se continutul cererii introductive, din care rezulta că este necesară constatarea nulității clauzelor actului constitutiv cu privire la modul de administrare, contrar legii și pe cale de consecință, trebuia constatată și nulitatea hotarârii AGA din 19.04.2007.
Apelanta a invederat că nu s-a analizat corect nici sustinerea sa ce viza neîndeplinirea conditiilor de participare la vot pentru reprezentantul actionarului majoritar, prima instanță procedând la găsirea unor circumstanțe care să justifice dreptul de vot al reprezentantului SC, aratându-se că nu s-a îndeplinit obligatia de informare și de transparentă impusa de art 224 al. 3 din legea 297/2004, întrucât intimata a indicat gresit in convocatorul publicat in ziarul "Opinia" că problema inscrisă la pct.7 de pe ordinea de zi, vizeaza prev. art. 153 din legea 31/1990 modificată, care privesc sistemul dualist de administrare in loc de art 153/18 referitor la remuneratia administratorilor, inducându-se astfel acționarii în eroare.
S-a aratătat că în mod eronat s-a constatat îndeplinirea cerintelor legale și a celor din actul constitutiv pentru desfășurarea din 19.04.2007, întrucât acestea rezultă din procesul verbal întocmit și semnat de secretarul acționar, desemnat în persoana reprezentantului apelantei reclamante, deoarece nu se poate confunda calitatea, atributiile și răspunderea mandatarului acționarului, înscrise in mandatul special limitat la votul împotriva celor 3 puncte inscrise pe ordinea de zi, cu atributiile secretarului de ședință, votul negativ al reprezentantului apelantei îndreptațindu-o pe aceasta să formuleze prezenta acțiune in anulare.
In privința indemnizatiei administratorului unic și a celei suplimentare in conditia indeplinirii conditiilor de performanță, s-a susținut că instanța de fond nu a motivat în drept considerentele pentru care a apreciat că nu sunt legale susținerile reclamantei apelante, care vizau încălcarea de către intimată a prevederilor art. 136/1 din Legea 31/1990 modificata prin legea 441/2006 și art. 210 din legea nr. 210/2004, abuzul de putere al acționarului majoritar constând în stabilirea unei remuneratii exagerate pentru administratorul societății, care este administrator și al societății actionar majoritar în cadrul intimatei, intenția fiind aceea de a prejudicia actionarii minoritari.
S-a solicitat în temeiul art. 297 al. 1 civ. admiterea apelului, schimbarea sentintei în sensul admiterii acțiunii și obligării intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata prin concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând sentinta criticata prin prisma motivelor de apel, tinând cont de actele și lucrarile dosarului, precum si de dispozitiile legale incidente, Curtea constată urmatoarele:
Apelanta reclamanta, prin reprzeentantul său a renunțat în sedinta publică din 26.03.2008, să mai susțină motivul de nulitate intemeiat pe prevederile art. 132 al. 9 din Legea 31/1990 rep. privind nesolutionarea cauzei in Camera de Consiliu, deoarece la acest termen s-a depus la dosar de către reprezentantul apelantei încheierea de îndreptare a erorii materiale din Camera de Consiliu, pronunțată la 25.02.2008 privind soluționarea cauzei în Camera de Consiliu și nu în ședință publică.
Nefondată este susținerea apelantei ce vizează nemotivarea corespunzatoare, în fapt și în drept a soluției pronunțate de Tribunalul Buzău la data de 11.12.2007, deoarece instanța de fond a prezenta sintetic atât situația de faăt, cât și textele de lege pentru fiecare dintre motivele de anulare a hotarârii din 19.04.2007, invocate de apelanta reclamantă, în acțiunea dedusă judecății, judecătorul fondului pronunțându-se asupra tuturor cererilor formulate de aceasta, cu respectarea dispozitiilor art. 129(6) civ.
Principala critică a apelantei vizează faptul că societatea intimată, obligatoriu a fi auditată, nu respectă disp. art. 137 alin. 2 din Legea 31/1990 privind administrarea de un Consiliu format din cel puțin 3 administratori și încălcarea art. 235 din Legea 297/2004 și art. 124 - 125 din Regulamentul care vizează metoda votului cumulativ în alegerea acestui consiliu, cu trimitere la art. 210 din Legea 297/2004 privind abuzul de pozitie dominantă al acționarului majoritar.
Intimata a fost administrată de un administrator unic potrivit art. 18 din actul constitutiv și hotarârii a societății din 30.06.2006, dinaintea modificării art. 137 alin. 2 din Legea 31/1990- la care face referire apelanta - prin legea 441/2006.
Hotarârea AGA a SC SA din 30.06.2006 prin care s-a modificat actul constitutiv și s-a aprobat schimbarea formei de administrare a societății, cu administrator unic a fost contestată în instanță de Trasnsilvania B - apelanta din prezentul proces, iar prin sentința nr. 11/23.11.2006 Tribunalul B, a respins acțiunea în anulare,soluția fiind mentinută prin decizia nr. 49/28.03.2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, hotarâre definitivă și executorie (fila 80-87 dosar fond).
In aceste condiții, nu se poate constata nulitatea actului constitutiv, în privința formei de administrare a societății, atâta timp cât prin hotarâre judecătorească definitivă s-a stabilit că aceasta nu contravine legii și pe cale de consecință,nici nulitatea pct. 4-8 din hotarârea din 19.04.2007, privind măsuri legate de numirea administratorului unic în funcția de director general nesalariat, aprobarea contractului de management și a modului de remunerare a acestuia, întrucât aceste măsuri sunt consecința administrării societății de către administrator unic, situație ce formează obiectul unui litigiu, soluționat până în prezent prin hotarâre definitivă, în favoarea intimatei.
Susținerea apelantei privind încălcarea de către intimată a disp. art. 3 alin. 1 și art. 5(1) din 1752/2005, privind obligativitatea auditării situațiilor financiare este contrazisă de înscrisurile depuse la dosar, din care rezultă că aceste dispozitii legale au fost respectate, fiind auditate situațiile financiare pentru anul 2006 prin raportul de audit indepdendent întocmit la 29.04.2007 întocmit de SC FM SRL.
Nefondat este și motivul de apel care vizeaza neîndeplinirea cerințelor legale și din actul constitutiv pentru desfășurarea ședintei AGA din 19.04.2007, apelanta reclamantă neindicând concret care sunt aceste cerințe neîndeplinite.
De altfel, prin procesul verbal de ședință, întocmit la 19.07.2007 chiar de reprezentanta apelantei, -, desemnată secretar acționar pentru această sedință în baza art. 129(2) din legea 31/1990 rep. în urma verificării s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale de desfășurare a sedinței AGA, prevazute de art. 112 din Legea 31/1990, actualizat prin legea 441/2006, și de actul constitutiv al societății, hotarârea fiind adoptată cu majoritatea voturilor, conform art. 112 din același act normativ.
Susținerea apelantei privind întinderea mandatului special al reprezentantului său, numai asupra votului celor trei puncte înscrise în ordinea de zi, deși coretă, nu are relevanță în cauză, deoarece atribuțiile secretarului de ședință(funcție în care a fost aleasă reprezentanta apelantei) sunt reglementate de lege - art. 129(2) din Legea 31/1990 rep. principala obligație fiind aceea de a constata numărul actiunilor depuse și îndeplinirea tuturor formalităților cerute de lege și de actul constitutiv pentru ținerea adunării generale".
Rezultă deci că îndeplinirea acestei obligații legale de către secretarul acționar desemnat în persoana reprezentantei apelantei nu necesita mandat special din partea apelantei acționare.
S-a respectat dreptul de informare al apelantei, căreia i-au fost comunicate la solicitarea sa, toate documentele ce urmau a fi prezentate și aprobate de din 20.04.2007, așa cum rezultă din adresa nr. 1992/7.04.2006 - 99 dosar fond, care poartă semnatura de primire a reprezentantului apelantei.
Afirmația ce vizează nerespectarea art. 224 al. 3 din Legea 297/2004 privind dreptul la infromare al acționarilor, deoarece în convocatorul publicat în ziarul "Opinia" s-a indicat că problema înscrisă la pct. 7 de la ordinea de zi, referitor la indemnizația administratorului unic îi sunt incidente disp. art. 153, în loc de art. 153/18 din Legea 31/1990, modificată prin legea 441/2006, este nefondată,în convocator fiind explicit trecută ordinea de zi, convocatorul corect întocmit fiind
publicat în Monitorul Oficial - 22 dosar fond șin transmis spre publicare și, situații necontestate de apelantă.
In condițiile în care apelanta a participat la ședință prin reprezentant cu procură specială, mandatat expres să voteze într-un anume fel fiecare din problemele înscrise pe ordinea de zi trecută în convocator, (fila 40 dosar fond), apelanta nu mai poate invoca lipsa de informare, mai ales că, așa cum s-a arătat, dispozițiile legale din acest domeniu au fost respectate de intimată.
Nefondată este și critica ce privește încălcarea prevederilor art. 125, alin. 2 și 3 din Legea 31/1990 republicată și modificată, deoarece acționatul majoritar SC SA a fost legal reprezentat de dl., mandatat cu procura specială a cărei copie se află la fila 101 dosar fond. Împrejurarea că în procesul verbal de ședință din 19.04.2007 s-a menționat că acționarul majoritar"este reprezentat de d-nul, fără a se indica numărul și data procurii speciale este în mod evident o omisiune, care nu poate atrage nulitatea hotarârii adoptată la această dată, cum corect a constatat și prima instanță.
In privința drepturilor bănești ale administrator general nesalariat, acestea au fost stabilite în baza contractului de mandat aprobat la ședința AGA din 19.04.2007 și a art. 153/18 alin. 1-4 din Legea 31/1990 modificată prin legea 441/2006, indemnizația suplimentară fiind conditionată de realizarea criteriilor de performanță înscrise în contractul de management.
Susținerea apelantei privind incidența art. 136/1 din Legea 31/1990 modificată la aprobarea acestor măsuri, în sensul că acționarul majoritar a abuzat de poziția sa dominantă, prin stabilirea unei indemnizații lunare și suplimentare exagerate pentru administratorul unic - director general nesalariat, urmează a fi înlăturată, cuantumul drepturilor bănești corespunzând eficienței managementului acestuia, concretizat în rezultatele competitive și financiare deoasebite, obținute de acesta, constând în majorarea profitului de 25 ori și a activului net de 311 ori, în ultimii 8 ani de activitate, de când societatea este administrată de aceeași persoană.
Potrivit art.153/12 (4) din Legea 31/1990 rep. persoana numită în funcția de administrator, director sau în Consiliul de supraveghere al unei societăți comerciale este obligată să încheie o asigurare pentru răspundere profesională, legea neprevăzând un termen limită pentru îndeplinirea acestei obligații.
Apelanta recunoaște că administratorul intimatei a încheiat cu SC SA polița de asigurare pentru răspundere profesională la 8.06.2007, neexistând nici încălcare a legii în această privință, textul menționat anterior presupunând încheierea poliței de asigurare ulterior desemnării într-una din funcțiile prev. de art. 153/12(4), fără a fi stabilită o perioadă limită de timp, cum s-a arătat anterior.
Constatând că sentința atacată este legală și temeinică, în baza disp. art. 296 civ. Curtea va respinge apelul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE TRANSILVANIA SA, prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B,- județ B, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr. 268/11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă SOCIETATEA COMERCIALĂ SA, cu sediul în B,-, județ B, cod poștal -.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința ăublică, azi 26 martie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. /DD
4 ex/14.04.2008
f- Tribunalul
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Chirica Elena
