Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 65/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECTIA COMERCIALA SI DE contencios ADMINISTATIV
Dosar nr-
DECIZIA NR.65
Ședința publică din data de 26 martie 2008
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTOR 2: Chirica Elena
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâta reclamantă - AM cu sediul în B, str. -, bloc. Centru, județ B, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr. 2730 din 20 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliați în B,-, județ B, cod poștal -- asociat și administrator al - SRL, cu sediul în B, P-ța -, bloc.Centru,. Parter, județ B, cod poștal nr. - și intimata pârâtă, domiciliată în B, B-dul - bloc.27.A,.35, județ B, cod poștal -.
Cererea de apel fiind timbrată cu 613 lei potrivit chitanței nr.-/25.03.2008, timbre judiciare de 5 lei, ce au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă reclamantă - AM reprezentată de avocat din cadrul Baroului B potrivit împuternicirii avocațiale nr.1122/69 din 13.XI.2008, aflată la fila 5 dosar, intimata reclamantă pârâtă reprezentată de avocat din cadrul Baroului B potrivit împuternicirii avocațiale nr. 81/2008 din 25.03.2008 lipsă fiind intimata pârâtă reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care;
Avocat pentru apelanta pârâtă reclamantă - AM B, depune la dosar chitanța nr.-/25.03.2008 în sumă de cu 613 lei, timbre judiciare de 5 lei, precizare a pretențiilor în ceea ce privesc penalitățile, pentru care depune la dosar chitanța nr. 228,00 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar de 2 lei, ce au fost anulate.
Totodată, având cuvântul,solicită instanței a dispune restituirea chitanței nr. 43192 din 13.02.2008 în sumă de 593 lei, aflată la fila 4 dosar, ca fiind nefolosită.
Curtea, dispune restituirea chitanței nr. 43192 din 13.02.2008 în sumă de 593 lei, aflată la fila 4 dosar, apelantei pârâte reclamante - AM B, prin apărător, cu mențiunea, nefolosintă ".
Avocat, având cuvântul, solicită a se dispune rectificarea citativului, urmând a fi menționată în calitate de intimată și - - SRL cu sediul în B, P-ța -, bloc.Centru,. Parter, județ B, cod poștal - pe care o și reprezintă în baza împuternicirii aflate la dosar.
Curtea, dispune rectificarea citativului, urmând a fi trecută în calitate de intimată - - SRL cu sediul în B, P-ța -, bloc.Centru,. Parter, județ B, cod poștal -.
Apărătorii părților, pe rând având cuvântul, declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul ăn dezbaterea apelului.
Avocat pentru apelanta pârâtă reclamantă - AM B în susținerea apelului, dezvoltă oral motivele aflate în scris la dosar, critică hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică prin aceea că în mod greșit a admis acțiunea principală și a respins cererea reconvențională, interpretând greșit raportul juridic dedus judecății, calitatea părților.
Susține că grevarea imobilului în litigiu s-a făcut în vederea garantării unei datorii contractate în nume personal de către pârâta, deoarece actul juridic respectiv a fost încheiat între societatea apelantă și - - SRL, prin reprezentant. Mai mult arată că din cuprinsul contractului încheiat rezultă în mod clar că partea co-contractantă este - - SRL și nicidem în nume propriu, cum în mod netemeinic se reține de prima instanță.
De altfel, la data încheierii contractului, avea în mod legal calitatea de asociat și administrator al societății reclamante.
Invocă prev. art. 146 din Legea nr. 31/1990, republicată, și per a contrario, administratorul valabil societatea, fără vreo formalitate prealabilă, pentru valori ce nu depășesc Ja valorii contabile a activelor societății la data încheierii actului juridic, situație aplicabilă în speță, față de cuantumul împrumutului, suma de 3600 RON, nereprezentând J din totalul activelor societății, considerând că nu necesită hotărârea Adunării generale a asociaților.
Apreciază că motivarea instanței de fond că în calitate de administrator, nu putea dispune exclusiv de bunul imobil - sediu al societății în condițiile în care deținea nouă părți din capitalul social, iar reclamanta unsprezece, este netemeinică și nelegală.
Mai susține că instanța de fond în mod greșit a constatat nulitatea absolută a contractului, invocând că acesta are ca obiect un bun imobil, considerând că aceasta trebuia să aibă în vedere faptul că interpretarea unui act juridic nu se face după sensul literal al termenilor, ci după intenția comună a părților contractante, ața cum arată art. 977 cod civil. Sub acest aspect mai invocă art. 948 și următoarele cod civil, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de aceste texte de lege la încheierea contractului.
In consecință,solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și precizat, schimbarea în tot a sentinței, iar pe fond, respingerea acțiunii intimatei - - SRL ca neîntemeiată, admiterea cererii reconvenționale, obligând intimata reclamantă la plata sumei împrumutate de 3600 RON și a penalităților contractuale în cuantum de 2.772 RON. Cu cheltuieli de judecată la instanțele de fond și apel.
Avocat, având cuvântul pentru intimați reclamanți pârâți - - SRL B și, solicită respingerea apelului formulat de -, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.
Consideră că instanța de fond în mod corect a constatat nulitatea contractului de amanet, deoarece din întreg probatoriu administrat în cauză rezultă cu certitudine că intimata nu putea să greveze cu o ipotecă asupra societății, neavând acordul Adunării Generale a Asociaților.
Mai mult arată faptul că, deși la momentul încheierii contractului de amanet, procesul având drept obiect excluderea pârâtei din cadrul - - SRL B, nu era soluționat în mod definitiv și irevocabil, acesta și-a depășit mandatul pentru care putea să efectueze acte de comerț, garantând cu un bun al societății, o datorie personală a acesteia.
De asemenea, menționează că banii împrumutați nu au fost aduși în contul societății.
In consecință, solicită respingerea apelului, ca nefondat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr.2730 din 20 decembrie 2007, Tribunalul Buzău, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă în calitate de asociat și administrator al - - SRL B în contradictoriu cu pârâtele și - AM B, a constatat nulitatea absolută a contractului de amanet nr.7834/26.07.2005, intervenit între părți, respingând excepțiile privind lipsa calității procesuale active și lipsa calității procesuale pasive, invocate de reclamanta-pârâtă cu referire la cererea reconvențională, respingând cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă - AM.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta și pârâta au fost asociate în cadrul - - SRL B, prima deținând 11 părți din capitalul social, iar pârâta 9 părți și ca urmare a neînțelegerilor ivite între cele două asociate pe parcursul desfășurării activității, prin sentința nr.1426/14.09.2006, pronunțată în dosarul nr.145/2005 de Tribunalul Buzău, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, s-a dispus la cererea reclamantei excluderea pârâtei din - - SRL și continuarea existenței societății comerciale cu asociat unic și administrator în persoana reclamantei, prin aceeași sentință rămasă definitivă s-a dispus și stabilirea valorii drepturilor și obligațiilor părților, conform unui raport de expertiză întocmit în cauză.
Se reține prin sentință că, pe parcursul derulării procesului dintre cele două foste asociate, pârâta a încheiat cu - AM contractul de amanet nr.7834/26.07.2005, prin care pârâta se obligă să predea către proprietar bunul constând în spațiul comercial cu destinația de comerț situat în B, str. - Centru, - parter, așa cum este descris în contractul de vânzare-cumpărare nr.20/1999, cu suma de 3.600 lei, pârâta dispunând de un bun care nu era proprietatea sa, ci proprietatea societății comerciale unde a fost asociată și din care a fost exclusă, bunul fiind cumpărat de - - SRL potrivit contractului de vânzare-cumpărare.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă - AM, prin sentință cererea a fost respinsă ca neîntemeiată, pretențiile pârâte-reclamante constând în plata sumei de 18.360 lei ce reprezintă datoria contractată și penalități de întârziere, rezultând dintr-un contract nul, iar în ce privește excepțiile invocate de reclamantă, privind lipsa calității procesuale active și pasive, prin sentință au fost respinse, instanța apreciind că pârâta-reclamantă are calitatea de a formula cererea-reconvențională ca parte în actul contestat și în această calitate a înțeles să își valorifice drepturile pretinse.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta - AM, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând într-un prim motiv de apel că, în ceea ce privește situația de fapt, apelanta a încheiat contractul de amanet cu - - SRL prin administrator, aceasta primind suma de 3.600 lei în schimbul amanetării spațiului, greșit prima instanță reține că, este cea care a amanetat spațiul comercial, că nu se poate susține grevarea imobilului în schimbul garantării unei datorii contractate, în nume personal de către pârâtă, datoria fiind a reclamantei-pârâte -, că nu există nicio mențiune privind modalitatea în care urma să fie folosită suma de bani obținută în urma contractului de amanet.
Prin al doilea motiv de apel arată că, la data încheierii respectivului contract, pârâta avea în mod legal calitatea de asociat și administrator al societății reclamante, la acea dată nu exista o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în sensul excluderii pârâtei din societate, astfel că, aceasta avea calitatea cerută de lege pentru a putea încheia în mod valabil acte juridice în numele -, în mod greșit prin sentința s-a constatat nulitatea absolută a contractului de amanet.
Prin al treilea motiv de apel, arată că dispozițiile art. 146 din Legea nr.31/1990, republicată se prevede că administratorii pot să încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul societății a căror valoare depășește Ja valorii contabile a activelor societății la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, fără a exista vreo condiție suplimentară în legătură cu numărul de părți sociale deținute de un administrator, astfel încât, pârâta în calitatea de asociat și administrator al - a încheiat un contract valabil, susținerea din sentință că pârâta nu putea dispune exclusiv de bunul imobil nu este fondată.
Prin al patrulea motiv de apel arată că, prin sentință s-a reținut nulitatea absolută a contractului, invocându-se că acesta are ca obiect un bun imobil, instanța trebuia să aibă în vedere faptul că interpretarea actului juridic nu se face după sensul literar al termenilor, ci după intenția comună a părților contractante, potrivit art. 977 Cod Civil, apelanta având un drept de creanță născut dintr-un contract de garanție sui generis, care obliga - la restituirea împrumutului contractat și în această situație, nu poate fi invocată nulitatea absolută a contractului.
Prin al cincilea motiv de apel arată că apelanta a fost de bună-credință la încheierea contractului, cauza încheierii contractului dintre părți nefiind prohibită de legi și nici contrară ordinii publice, deci nu se poate reține nulitatea absolută a acestuia, greșit prima instanță reține că apelanta a fost de rea-credință la încheierea contractului, deoarece nu a avut cunoștință de faptul că imobilul nu aparținea
intimatei în mod exclusiv, intimata prin actele în original prezentate la momentul încheierii contractului, inclusiv actul în original prin care a fost achiziționat imobilul - sediul al -, în această situație, instanța trebuia să dea eficiență principiului validității aparenței în drept, coroborat cu prezumția bunei credințe și nu să constate nulitatea absolută a contractului de amanet.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate și admiterii cererii reconvenționale cu obligarea intimatei-reclamantei la plata sumei împrumutate și a penalităților contractuale în sumă de 18.360 RON.
Curtea examinând sentința prin prisma criticilor din apel, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că apelul este nefondat pentru considerentele următoare:
Primul motiv de apel vizând situația de fapt reținută greșit de prima instanță cu privire la partea co-contractantă ce a încheiat contractul de amanet nr.7834/26.07.2005 și că grevarea imobilului-sediu nu s-a făcut în vederea garantării unei datorii contractate în nume personal de către pârâta, este nefondat.
Așa cum rezultă din conținutul contractului de amanet nr.7834/26.07.2005, părți contractante sunt, în calitate de proprietar și - AM B, denumită firmă, obiectul contractului constituindu-l amanetarea bunului constând în spațiul comercial situat în B, str. - Centru, - parter.
Prin urmare, cea care încheie contractul de amanet în calitate de proprietar este intimata și nu - - SRL B, deși, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.20/1999, spațiul comercial ce a făcut obiectul contractului de amanet, a fost cumpărat și reprezintă proprietatea - - SRL
Intimata-pârâtă a fost asociat la - - SRL și prin sentința nr.1426/14.09.2006 pronunțată de Tribunalul Buzău, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, s-a dispus excluderea intimatei-pârâte din societate și continuarea activității societății comerciale cu asociat unic și administrator în persoana intimatei-reclamanta.
Prin urmare, intimata-pârâtă prin încheierea contractului de amanet a dispus de un bun care nu era proprietatea sa, astfel că, în mod corect și legal prima instanță a constatat că, contractul cuprinde o cauză ilicită și că este lovit de nulitate absolută, contractul încheiat de intimata-pârâtă și apelantă este un contract de amanet și nu un contract de garanție, garanția unei datorii aparținând intimatei -pârâte - - SRL și nici a unei datorii contractate de, pentru aceasta lipsind hotărârea Adunării Generale a Asociaților, referitor la grevarea unui bun al societății în vederea garantării unei datorii încheiate în nume personal de către pârâta.
C de al doilea motiv de apel este nefondat.
La data încheierii contractului de amanet, intimata-pârâtă era asociat și administrator al societății - - SRL, dar ulterior, prin sentința nr.1426 din 14.09.2006 a Tribunalului Buzău, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, rămasă definitivă, însă, contractul de amanet este încheiat de intimata, în nume propriu nu în numele - - SRL, ea dispunând de un bun reprezentând spațiul comercial al societății, bun ce nu era proprietatea sa, ci al -, astfel că, în cauză erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 948 coroborat cu art.966 din Codul Civil, dispoziții în temeiul cărora prima instanță în mod corect a constatat nulitatea absolută a contractului de amanet.
C de al treilea motiv de apel vizând incidența dispozițiilor art. 146 din Lg.31/1990, privind societățile comerciale, este nefondat, aceste dispoziții au fost abrogate și pe de altă parte, intimata -pârâtă nu a avut probarea Adunării generale Extraordinare a Acționarilor, pentru încheierea contractului de amanet și amanetarea spațiului comercial al societății, astfel încât, intimata nu putea dispune exclusiv de bunul imobil-sediu al societății, susținerea apelantei că, contractul încheiat vizează un împrumut în sumă de 3600 RON, nu este fondată, nu este vorba de un contract de împrumut, ci contractul încheiat de intimată cu apelantă este un contract de amanet, contract al cărui obiect, în nici un caz nu putea să-l formeze spațiul comercial reprezentând proprietatea - - SRL.
C de al patrulea motiv de apel, că în mod greșit s-a reținut nulitatea absolută a contractului de amanet, că acest contract ar fi un contract de garanție sui generis, este nefondat.
Contractul de amanet încheiat între intimata-pârâtă și apelanta-pârâtă este un contract de amanet, așa cum rezultă din conținutul contractului, contract care cuprinde o cauză ilicită, bunul ce a fost amanetat reprezenta spațiul comercial proprietatea intimatei - - SRL și, deci, nu proprietatea intimatei care încheie contractul de amanet în calitate de proprietar, astfel încât, erau pe deplin îndeplinite condițiile prevăzute de art. 948 și 966 Cod civil, dispoziții în temeiul cărora, în mod legal și corect, prima instanță a constatat nulitatea absolută a contractului de amanet.
C de al cincilea motiv de apel vizând buna credință, este nefondat.
La data încheierii contractului de amanet, apelanta-pârâtă susține prin motivele de apel că, i-a fost prezentat în original actul prin care a fost achiziționat imobilul-sediu al - - SRL, ori, din contractul de vânzare-cumpărare nr.20/1999, rezultă că spațiul comercial situat în B, str. - Centru, - parter, încheiat între Consiliul Local al Municipiului B în calitate de vânzător și - - SRL B în calitate de cumpărător, rezultă că prin acest contract spațiul a fost cumpărat de - - SRL B și a devenit proprietatea acestei societăți, iar prin contractul de amanet intimata-pârâtă amanetează acest spațiu comercial care nu era proprietatea sa, ci proprietatea societății, din care intimata a fost exclusă, astfel încât, contractul de amanet era lovit de nulitate absolută, obiectul unui contract de amanet neputându-l forma un bun imobil și cu atât mai mult, un bun care nu era proprietatea celui care amaneta, astfel încât, corect și legal s-a constatat nulitatea absolută a contractului de amanet și a fost respinsă cererea reconvențională a apelantei.
Pentru toate aceste considerente, apelul formulat se privește ca nefondat și în temeiul art. 296 pr.civilă va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta reclamantă - AM cu sediul în B, str. -, bloc. Centru, județ B, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr. 2730 din 20 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliatî în B,-, județ B, cod poștal -- asociat și administrator al - SRL, cu sediul în B, P-ța -, bloc.Centru,. Parter, județ B, cod poștal nr. - și intimata pârâtă, domiciliată în B, B-dul - bloc.27.A,.35, județ B, cod poștal -.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
5 ex./27.03.2008
4246/2007- Tribunal
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Chirica Elena
