Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timi șoara operator nr.2928
Secția Comercial
Dosar:-
DECIZIA CIVIL NR.2/
Ședința public din 14 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Anca Buta
Judector:- -
Grefier:- -
Pe rol se afl soluționarea apelului declarat de reclamanta - Com SRL împotriva sentinței civile nr.1281/21.09.2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr.- în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean nr.1 T, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint pentru reclamanta apelant avocat, lips fiind pârâtul intimat.
Procedura complet.
Dup deschiderea dezbaterilor s-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, constatându-se depuse la dosar concluzii scrise formulate de reclamant.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constat încheiat cercetarea judectoreasc și acord cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul reclamantei solicit admiterea apelului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor și concluziilor scrise artate, fr cheltuieli de judecat.
CURTEA
Deliberând, constat urmtoarele:
Prin decizia civil nr.1281/21.09.2007 pronunțat în dosar nr.-, Tribunalul Timi șar espins acțiunea formulat de reclamanta - Com SRL T în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean nr.1
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut c prin cererea înregistrat sub nr- la Tribunalul Timi reclamanta - Com SRL T, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean nr.1 a solicitat obligarea pârâtului la prelungirea cu un an a contractului de închiriere nr.6473/01.09.1998, prelungit prin actul adițional nr.8872/01.09.2003, începând cu 01.09.2007, ca urmare a faptului c a fost evacuat prin forț de ctre personalul pârâtului, cu cheltuieli de judecat.
În motivarea cererii reclamanta a învederat instanței faptul c a încheiat cu pârâtul un contract de închiriere la data de 01.09.1998 pentru un spațiu de 70 mp, situat la parterul cldirii spitalului, contract ce a fost prelungit prin acte adiționale pân la data de 01.09.2007.
Deși contractul nu a încetat prin expirarea termenului, reclamanta arat c a fost evacuat în mod abuziv la data de 28.03.200, spațiul închiriindu-se unei alte societți comerciale. Prin aceast evacuare reclamanta arat c a suferit pierderi prin sistarea activitții pentru acea perioad și efectuând cheltuieli cu mutarea materialelor evacuate din spațiu și prin obligația de a plti personalul salariat, deși societatea nu a mai realizat profit.
Reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.1075, 969 Cod civil.
Prin întâmpinarea depus la dosar pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecat ca inadmisibil, cu motivarea c prelungirea contractului de închiriere pe o perioad de înc un an de la data expirrii acestuia, respectiv data de 01.09.2007, presupune acordul ambelor prți, or reclamanta nu și-a manifestat intenția de prelungire a contractului de închiriere.
Referitor la Ordonanța nr.4457/3.05.2007 a Judec toriei Timi șoara pârâtul învedereaz instanței faptul c împotriva acestei hotrâri s-a formulat recurs în dosar nr-, întrucât Judec toria Timi șoaras -a pronunțat în dou dosare având același obiect, cauz și prți.
Pârâtul a contestat evacuarea abuziv a reclamantei, susținând c aceasta a fost notificat la data de 21.01.2007 și la data de 14.02.2007, solicitându-i-se îndeplinirea obligațiilor contractuale, respectiv plata chiriei din luna aprilie 2006 pân în prezent, prezentarea devizului lucrrilor care trebuiau efectuate și pentru care chiriașul a beneficiat de reducerea chiriei la J de la data încheierii contractului.
Din probele administrate în cauz prima instanț a reținut c între prțile aflate în litigiu s-a încheiat un contract de închiriere la data de 01.09.1998, înregistrat sub nr.6473, pentru un spațiu de 70 mp, situat la parterul spitalului, prelungit apoi prin acte adiționale pân la termenul final 01.09.2007.
Așa cum ambele prți recunosc, reclamanta a fost evacuat din spațiul închiriat la data de 28.03.2007, așadar la data soluționrii prezentului litigiu spațiul nu mai este folosit de ctre reclamant, încheindu-se un contract cu o alt societate comercial, iar contractul încheiat cu reclamanta a încetat prin ajungerea la termenul stabilit prin contractul de închiriere.
S-a reținut c motivele pe care reclamanta le invoc în susținerea cererii sale de obligare a pârâtului la o prelungire a contractului de închiriere și care privesc prejudiciile pe care pârâtul i le-ar fi adus prin evacuarea înainte de expirarea contractului existent, nu au nici o relevanț în cauz, eventualele pagube pe care pârâtul i le-ar fi cauzat pot fi acoperite adresându-se instanței pe calea unei acțiuni separate.
Instanța de fond a constatat c reclamanta nu a fcut nici un fel de probe în sensul existenței unei înțelegeri cu pârâtul pentru o eventual prelungire a contractului de închiriere pe care l-a încheiat cu aceasta, nu a fcut dovada nici mcar c s-a adresat cu o cerere pârâtului, prin care s îi solicite o prelungire a contractului.
S-a reținut c instanța nu are nici un temei în virtutea cruia s poat obliga pârâtul la prelungirea sau încheierea unui nou contract de închiriere cu reclamanta, în condițiile în care pârâtul este proprietarul spațiului și orice msur luat în acest sens ar conduce la înclcarea dreptului de proprietate și a dispozițiilor art.480 cod civil potrivit crora:" proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut".
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta - Com SRL solicitând schimbarea în tot a hotrârii apelate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulat.
În motivarea apelului, reclamanta arat c hotrârea atacat este netemeinic și nelegal, deoarece s-a dat o interpretare greșit dispozițiilor legale în materie, respectiv s-au luat în considerare numai dispozițiile art.480 Cod civil, fr s se fi avut în vedere faptul c între reclamant și pârât a existat un contract de închiriere, care reprezint voința prților, având putere de lege între acestea.
Reclamanta arat c este greșit aprecierea instanței de fond c pârâtul nu poate fi obligat la prelungirea contractului, ci se pot solicita doar despgubiri civile, deoarece contractul de închiriere a fost prelungit timp de dou luni de zile, inclusiv folosința spațiului închiriat, din culpa exclusiv a acestuia, fapt ce îndrituiește instanța s dispun prelungirea contractului de închiriere.
De asemenea, reclamanta apreciaz c în mod greșit prima instanț a reținut c trebuia solicitat prelungirea contractului de închiriere, din moment ce societatea reclamant a fost evacuat prin forț, cu participarea personalului locatorului, reclamanta fiind reintegrat în spațiu prin intermediul executorului judectoresc, în baza ordonanței președințiale.
Se arat c reclamanta nu a beneficiat de întreaga perioad de închiriere, plus pagubele suferite ca urmare a evacurii forțate, iar pentru stabilirea situației anterioare se impune prelungirea contractului de închiriere.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, apelanta a mai artat c a solicitat prelungirea contractului de închiriere pe calea instanței și nu conform art.969 Cod civil, având în vedere faptul c intimata a refuzat dialogul privind prelungirea contractului de închiriere, conform somației de eliberare a spațiului. De asemenea, reclamanta arat c a formulat o acțiune în realizarea dreptului, respectiv obligație de a face, nefiind incidente prevederile art.111, paragraful 2 din Codul d e procedur civil, învederând c societatea reclamant și-a onorat obligațiile privind chiria stabilit, îns intimata a fcut calculul chiriei fr a avea în vedere ultimul act adițional privind reducerea spațiului și neținând cont de compensrile ce trebuiau fcute pentru serviciile prestate acesteia, în afara obligațiilor contractuale.
Se arat c evacuarea forțat dintr-un spațiu se poate face numai de ctre persoanele autorizate de lege și nicidecum de proprietar, așa cum pârâtul a procedat.
În întâmpinare, pârâtul a contestat evacuarea abuziv a reclamantei, susținând c aceasta a fost notificat la data de 21.01.2007 și la data de 14.02.2007, solicitându-i-se îndeplinirea obligațiilor contractuale, respectiv plata chiriei din luna aprilie 2006 pân în prezent, prezentarea devizului lucrrilor care trebuiau efectuate și pentru care chiriașul a beneficiat de reducerea chiriei la J de la data încheierii contractului, solicitând, în esenț, respingerea apelului și menținerea hotrârii instanței de fond.
Analizând apelul din prisma criticilor formulate, raportat la disp. art.295 Cpc, Curtea constat c acesta este nefondat.
Așa cum s-a reținut și de ctre instanța de fond, din probele administrate în cauz a rezultat c între prțile aflate în litigiu s-a încheiat un contract de închiriere la data de 01.09.1998, înregistrat sub nr.6473, pentru un spațiu de 70 mp, situat la parterul spitalului, prelungit apoi prin acte adiționale pân la termenul final 01.09.2007.
Ambele prți recunosc faptul c reclamanta a fost evacuat din spațiul închiriat la data de 28.03.2007, iar la data soluționrii prezentului litigiu spațiul nu mai este folosit de ctre reclamant, încheindu-se un contract cu o alt societate comercial, iar contractul încheiat cu reclamanta a încetat prin ajungerea la termenul stabilit prin contractul de închiriere.
Motivele pe care reclamanta le invoc în susținerea cererii sale de obligare a pârâtului la o prelungire a contractului de închiriere și care privesc prejudiciile pe care pârâtul i le-ar fi adus prin evacuarea înainte de expirarea contractului existent, reluate în apel, nu au nici o relevanț în cauz, eventualele pagube pe care pârâtul i le-ar fi cauzat pot fi acoperite adresându-se instanței pe calea unei acțiuni separate.
Instanța de fond a constatat c reclamanta nu a fcut nici un fel de probe în sensul existenței unei înțelegeri cu pârâtul pentru o eventual prelungire a contractului de închiriere pe care l-a încheiat cu aceasta, nu a fcut dovada nici mcar c s-a adresat cu o cerere pârâtului, prin care s îi solicite o prelungire a contractului, situație menținut și în faza de judecare a apelului, fiind incidente disp. art. 1169. civ.
Chiar și într-o atare situație, proprietarul pârât, în speț, nu poate fi obligat în contra și peste voința sa s încheie un nou contract sau s-l prelungeasc pe cel vechi, cu atât mai mult cu cât susținerea de neplat a chiriei restante nici nu a fost contestat de recllamant.
Din dispozițiile contractuale sau legale incidente în cauz, nu rezult nici un temei în baza cruia s poat fi obligat pârâtul la prelungirea sau încheierea unui nou contract de închiriere cu reclamanta, în condițiile în care pârâtul este proprietarul spațiului și orice msur luat în acest sens ar conduce la înclcarea dreptului de proprietate și a dispozițiilor art.480 Cod civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta - Com SRL, cu sediul în T, Intrarea,nr.3,.B,.4, județul T împotriva sentinței civile nr.1281/2007, pronunțat în dosar nr.- al Tribunalului Timi ș, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean nr.1 T, cu sediul în T,-, județul
Definitiv.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public din 14.01.2008.
Președinte, Judector, Grefier,
- - - - - -
Red./16.01.2008
Dact./17.01.2008
4 ex
Prim instanț: Tribunalul Timi ș-judector
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Petruța Micu
