Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 1579/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 2
Ședința publică de la 05 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ruxandra Monica Duță
JUDECĂTOR 2: Mirela Polițeanu
Grefier ---
*************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect apelul formulat de reclamanta - " " SRL B împotriva Sentinței comerciale nr.5793/09.04.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta prin avocat, cu împuternicire depusă la fila 6, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că apelanta a depus la dosar, prin Serv. Registratură, răspuns la întâmpinare în două exemplare, după care:
Având cuvântul pe eventuale alte cereri, apărătorul apelantei susține că a depus înscrisurile pe care le-a avut depus și că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apelanta reclamantă, prin avocat, solicită admiterea apelului și modificarea sentinței de fond în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată pentru fond și apel, depunând dovada achitării onorariului avocațial.
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin sentința comercială nr. 5793/09.04.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului Bucureștis -a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - " " SRL în contradictoriu cu pârâta - SA.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut că reclamanta a chemat în judecată pârâta - SA pentru a se pronunța o hotărâre judecătorească prin care pârâta să fie obligată să încheie cu reclamanta contracte de furnizare a utilităților, apă, canalizare, gaze, etc. pentru imobilul proprietatea - " " SRL, situat în -, sector 3. S-a reținut că - SA deține dreptul de proprietate asupra rețelelor de furnizare a utilităților și dreptul de acces către aceste rețele pentru întreținerea și repararea lor, că reclamanta a cumpărat imobilul Hala Mecanică II de la - 92 SRL care l-a rândul ei l-a dobândit de la proprietara - SA și că după achiziționarea activului reclamanta l-a închiriat către aceeași - 92 SRL. Această din urmă societate a încheiat un contract de alimentare cu apă potabilă și canalizare cu nr- cu - SA fără a-și respecta obligațiile de plată asumate prin el iar pârâta a înțeles să întrerupă furnizarea utilităților la imobilul în litigiu și a refuzat apoi să mai încheie un alt contract cu prezenta reclamantă pentru furnizarea serviciilor. S- mai reținut că furnizoarea - SA înregistrează creanțe nerecuperate încă și că reclamanta și-a dat acordul prin contractul de închiriere nr.3/31.07.2003 ca - 92 SRL să încheie un contract pentru furnizarea utilităților, asumându-și totodată riscul întreruperii lor în situația în care locatara nu-și îndeplinește obligațiile de plată a contravalorii utilităților.
În final s-a apreciat că cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la încheierea de contracte de furnizare a utilităților pentru care mai deține licență este neîntemeiată și că o asemenea obligare ar constitui o încălcare a principiului libertății contractuale, orice contract presupunând acordul de voință al părților contractante.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta care solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului se arată că - SA dă dovadă de rea credință atunci când refuză încheierea contractelor solicitate cu reclamanta și că profită de faptul că este singurul furnizor de apă potabilă și canalizare pentru imobilele situate pe. Arată că nu a avut cunoștință de debitele pe care le înregistra chiriașa - 92 SRL față de - SA și că nici până în prezent nu a fost acționată în justiție pentru a plăti debitele în numele chiriașei sale. Mai arată că între - " " SRL și - SA nu a existat niciodată vreun contract de furnizare utilități și că debitele la care face referire pârâta aparțin numai - 92 SRL, ele neputând justifica așadar refuzul - SA de încheia cu reclamanta contractele solicitate.
S-au depus înscrisuri la dosar.
Intimata a formulat întâmpinare prin care se apără în fapt și în drept împotriva pretențiilor apelantei.
S-au depus la dosar note scrise intitulate răspuns la întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de sentința atacată și motivele de apel invocate Curtea apreciază că apelul este nefondat și în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă urmează să îl respingă pentru următoarele considerente:
Pârâta - SA, singura furnizoare de apă și canalizare pe platforma industrială refuză să încheie cu reclamanta, proprietară a unui imobil amplasat în mijlocul platformei, contracte pentru furnizarea de utilități.
Refuzul său este justificat de faptul că pentru imobilul în litigiu, situat în B- sector 3 mai avut încheiat un contract de furnizare utilități cu - 92 SRL, care figura în calitate de chiriașă a reclamantei și de faptul că amintita convenție cu nr- nu a fost respectată de către societatea beneficiară. - 92 SRL a cumulat debite, neonorate încă la plată, ce au impus sistarea furnizării utilităților la imobilul respectiv.
Contractul pentru alimentare cu apă potabilă și canalizare nr- nu-i este opozabil reclamantei care nu figurează în calitate de parte în convenție, iar prin contractul de locațiune cu nr. 3/2003 s-a convenit de către - " " SRL și - 92 SRL ca locatara să încheie, cu furnizorii de utilități, contracte pentru furnizarea de apă, energie electrică și termică, gaze naturale etc. urmând ca apoi toate costurile legate de utilități să fie scăzute din suma reprezentând chiria lunară( articolul 3.2 și articolul 9.3).
Reiese așadar că prețul utilităților către - SA trebuia achitat de către - 92 SRL.
Apelanta critică hotărârea tribunalului prin care i s-au respins pretențiile și subliniază reaua-credință de care ar da dovadă intimata atunci când, în calitate de singur furnizor de utilități pe platforma refuză să încheie cu ea contracte pentru furnizarea de apă și canalizare.
În fapt, factorul esențial în dezlegarea pricinii îl constituie acordul de voință al părților - voința lor juridică.
Contractul de furnizare utilități pe care numai reclamanta dorește să-l încheie cu pârâta este un contract sinalagmatic care presupune cu întâietate o concordanță a manifestărilor de voință ale părților.
Prin urmare, instanța judecătorească nu poate suplini lipsa acordului de voință al părților la încheierea contractului, cu atât mai mult cu cât atitudinea intimatei este justificată de existența debitelor cumulate de fosta chiriașă a apelantei.
Pentru considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile articolelor 969 - 970 cod civil și articolului 5 Cod civil, precum și principiul libertății contractuale, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă - " " SRL cu sediul ales în B la Cabinet Individual de Avocatură #. --49,.C,.2, Sector 1, împotriva Sentinței comerciale nr.5793/09.04.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA cu sediul în sector 3,-.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 ianuarie 2010.
Președinte, --- - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Red. Jud.
Tehnored.IN
4 ex.
12.01.2010
Com. 2 ex./20.01.2010
Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Ruxandra Monica DuțăJudecători:Ruxandra Monica Duță, Mirela Polițeanu
