Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 219/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA NR. 219/
Ședința publică din 17.12.2009
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta - - T împotriva sentinței civile nr. 413/PI/07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Asociația Salariaților T, - - T și Depozitul Central B, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. în reprezentarea reclamantei apelante și av. în substituirea av., pentru pârâții intimați Asociația Salariaților și - - T, lipsă fiind pârâta intimată Depozitul Central
Procedura de citare legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Av. solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Av. solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 413/PI/07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a respins cererea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtele Asociația Salariaților T, - - T și Depozitul Central B, s-a respins cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată și s-a luat act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut prin cererea înregistrată la data de 22.10.2008 sub nr-, reclamanta - - a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele ASOCIATIA SALARIATILOR, - - T și - CENTRAL B, obligarea pârâtei ASOCIATIA SALARIATILOR să întocmească formele legale de transfer asupra acțiunilor - -, cumpărate de către reclamantă prin convențiile nr.15/14.03.2003 și nr.26/7.7.2004, precum și a fructelor generate de deținerea acestor acțiuni; în cazul refuzului pârâtei ASOCIATIA SALARIATILOR, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de transfer asupra proprietății acțiunilor; obligarea pârâtei ASOCIATIA SALARIATILOR să întocmească formele legale de transfer asupra acțiunilor subscrise la majorările de capital care au avut loc începând cu data de 20.07.2005, aferente unui procent de 14,38% sau în caz de refuz să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de transfer asupra acțiunilor; să se dispună modificarea hotărârilor AGA și ale pârâtei - - T, în sensul diminuării la cota reală a voturilor pârâtei ASOCIATIA SALARIATILOR, adică reducerea acestora cu 14,38% și amendarea acestor hotărâri; să se dispună obligarea pârâtei - CENTRAL B la efectuarea cuvenitelor înscrieri în registrul acționarilor; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, figurează cu un procent de 14,32042% din capitalul social al - -, deși prin convențiile nr.15/14.03.2003 și nr.26/7.7.2004 pârâta ASOCIATIA SALARIATILOR s-a obligat să transfere dreptul de proprietate asupra unui procent de 7,95%, respectiv 2,03% din acțiunile - -, prețul fiind achitat în întregime de reclamanta cumpărător. A precizat pârâta că, pârâta ASOCIATIA SALARIATILOR a solicitat APAPS, la data de 15.07.2002, acordul pentru cesionarea unui pachet de 146.489 acțiuni reprezentând 4% din capitalul social, plătite în avans de reclamantă și negajate, acordul fiind solicitat în considerarea faptului că, pârâta era în imposibilitatea achitării ratelor scadente ale contractului încheiat cu FPS; la data de 26.08.2004 pârâta ASOCIATIA SALARIATILOR a solicitat AVAS rezilierea contractului de vânzare-cumpărare acțiuni TM 64/1999, fiind în imposibilitate de a-și onora obligațiile contractuale; la data de 23.09.2004 reclamanta a informat AVAS cu privire la acordul său de a prelua obligațiile pârâtei ASOCIATIA SALARIATILOR și a efectuat plăți directe în sumă de 194.442 lei, la data de 20.07.2005 fiind confirmată plata integrală a acțiunilor; de la această dată, pârâta era obligată să transmită reclamantei dreptul de proprietate asupra acțiunilor, "prin diverse modalități compatibile cu obligația derulării în continuare a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni TM 46/1999 și act adițional (cesiune, novație etc.)".
A mai arătat reclamanta că, cu toate că acțiunile au fost vândute, asociația pârâtă votează în continuare în cadrul adunărilor generale ordinare și extraordinare cu un număr de acțiuni șu un procentaj al deținerii acțiunilor care nu corespunde realității, subscrie cu un capital social nereal, participă la majorările de capital social cu un procentaj al acțiunilor care nu-i aparține în realitate, încasează dividende necuvenite și hotărăște în cadrul Consiliului de Administrație.
În drept, reclamanta a indicat dispozițiile art. 98 din Legea nr. 31/1990, art. 1073.civ. Legea nr. 297/2004.
Prin întâmpinarea formulată în cauză la data de 19.12.2008, pârâtele ASOCIATIA SALARIATILOR, - - T au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Au arătat pârâtele că, transferul proprietății acțiunilor urma a se face după primirea acordului de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, sau cel mai târziu la încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiat cu FPS nr./14.06.1999; potrivit art. 9.1 din acest contract, cumpărătorul s-a obligat să nu cesioneze acțiuni ce fac obiectul contractului, fără acordul prealabil al vânzătorului, fiind incidente dispozițiile art. 2 și 3 alin. 1 lit. c din nr.OG25/2002, contractul nr./14.06.1999 fiind în derulare până la îndeplinirea de către cumpărători a tuturor clauzelor contractuale, printre acestea fiind și cea înscrisă la art. 7.7, prin care cumpărătorul s-a obligat să solicite înscrierea majorării capitalului social la registrul comerțului, în cazul obținerii de către societate a certificatului de atestate a dreptului de proprietate asupra terenului; cât timp există, în prezent, 4 certificate de atestare în curs de valorificare, pentru două dintre acestea nefiind obținut extrasul de carte funciară, inițiindu-se realizarea documentației pentru ale 25 de terenuri, nu se poate considera îndeplinită obligația. S-a precizat că, întârzierea în îndeplinirea obligației contractuale se datorează faptului că, în perioada 24.08.2004-05.07.2007 societatea a fost administrată de - IMPORT EXPORT 2000 B, aceasta nemanifestând interes pentru obținerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor. Art. 9 ind. 1 din nr.OG25/2002 condiționează transferul de obținerea prealabilă a acordului AVAS, sub sancțiunea nulității de drept a transmiterii acțiunilor, iar reclamanta nu a făcut dovada acestui acord.
Au mai arătat pârâtele că, în mod greșit reclamanta consideră că deține 14,38% din capitalul social, raportarea făcându-se la numărul de acțiuni achiziționate.
S-a mai arătat că, prețul acțiunilor fiind achitat cu întârziere de către reclamantă, asociația pârâtă a fost obligată să plătească vânzătorului penalități de întârziere.
În cauză a fost încuviințată și s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probatoriul administrat, instanța de fond a reținut că la data de 14.06.1999 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni - - - J-, între Fondul Proprietății de Stat, în calitate de vânzător, și pârâta Asociația, constituită în condițiile Legii nr.77/1994, în calitate de cumpărător (10-16), obiectul contractului constituindu-l un număr de 1.464.887 acțiuni, cu o valoare nominală de 1.000 lei fiecare, numerotate de la nr.2.217.888-3.682.774 inclusiv. Potrivit art. 3.1 Contract, proprietatea asupra acțiunilor se transmite la data plății prețului avansului și cu respectarea prevederilor pct.5.3. Conform pct.5.3 Contract, până la plata integrală a prețului, vânzătorul constituie gaj asupra acțiunilor, exceptând acțiunile plătite în avans, eliberarea acțiunilor de sub gajul instituit realizându-se pe măsura efectuării plății ratelor.
Prin actul adițional de la data de 13.01.2003 (20-22), având în vedere cesionarea unui număr de 146.489 acțiuni către - -, contractul a fost modificat în sensul că, cumpărător este și reclamanta (cesionar), cumpărătorii preluând toate drepturile și obligațiile prevăzute în contractul nr./14.06.1999. S-a prevăzut că, actul adițional intră în vigoare la data dobândirii calității de acționar, potrivit numărului de acțiuni dobândite, de către - -.
La data de 14.03.2003, între asociația pârâtă și reclamantă a intervenit contractul intitulat "convenție" (7), prin care pârâta, în calitate de "cesionar" (vânzător) s-a obligat să transfere reclamantei, în calitate de "cedent" (cumpărător), un număr de 292.977 acțiuni.
La data de 7.07.2004, între asociația pârâtă și reclamantă a intervenit contractul intitulat "convenție" (8), prin care pârâta, în calitate de "cesionar" (vânzător) s-a obligat să transfere reclamantei, în calitate de "cedent" (cumpărător), un număr de 75.000 acțiuni.
Prin prezenta acțiune, reclamanta a solicitat obligarea asociației pârâte la îndeplinirea obligațiilor asumate prin aceste convenții, în caz contrar hotărârea "să țină loc de transfer asupra proprietății acțiunilor".
În ce privește această solicitare, s-a observat că, potrivit art. 9 ind. 1 din nr.OG25/2002, în perioada de derulare a contractelor transmiterea acțiunilor de la cumpărător către terți este condiționată de obținerea prealabilă a acordului scris al Autorității, sub sancțiunea nulității de drept a transmiterii acțiunilor. Ca atare, solicitarea reclamantei, de obligare a pârâtei cumpărător la înstrăinarea acțiunilor, în lipsa acordului AVAS, este contrară legii, neputând fi primită.
Cu privire la cererea reclamantei privind "modificarea" unor hotărâri AGA și, s-a constatat că o astfel de cerere este lipsită de temei legal.
În temeiul art. 274.proc.civ. reținând culpa procesuală a reclamantei, a fost respinsă cererea acesteia privind acordarea cheltuielilor de judecată, luându-se act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta - - T, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că acțiunea se întemeiată pe dispozițiile art. 98 din Legea 31/1990, Legea 297/2004, 1073.civ. dispoziții la care prima instanță în motivarea respingerii acțiunii nu a făcut nici o referire.
Se arată că prima instanță își motivează respingerea cererii doar pe dispozițiile art. 9 ind.1 din OG 25/2002, care prevăd că în perioada de derulare a contractelor transmiterea acțiunilor de la cumpărător către terți este condiționată de acordul scris al Autorității sub sancțiunea nulității de drept a transmiterii acțiunilor.
Astfel, în soluționarea apelului, trebuie avut în vedre faptul că pârâta 1 solicită cu adresa nr. 20 din 15.07.2002 APAPS B acordul pentru cesionarea unui pachet de 146.489 acțiuni reprezentând 4 % din capitalul social al pârâtei 2 plătite în avans de către apelantă și negajate.
Pârâta 1 solicită acest acord având în vedre că era în imposibilitate de a achita ratele scadente ale contractului dintre ea și FPS.
Pârâta 1 la data de 26.08.2004 prin adresa 38 înaintată către AVAS B solicită rezilierea contractului de vânzare cumpărare de acțiuni TM 64/1999, fiind în incapacitate de a-și onora obligațiile contractuale.
La 23.09.2004, prin adresa 2524, - - a informat AVAS B, că este de acord cu achitarea tuturor sumelor rămase neplătite de către pârâta 1, efectuând plăți directe către AVAS în sumă de 196.442 lei, reprezentând 163.702 acțiuni la prețul mediu de 1,2 lei/acțiune, rezultat din contractul de privatizare, respectiv 4,4 % din capitalul social al pârâtei 2.
Acceptarea de către AVAS a plăților directe de la reclamanta apelantă, precum și faptul că toate înștiințările care provin de la AVAS către pârâta 1 sunt adresate și reclamantei apelante reprezintă de fapt un acord al AVAS pentru înstrăinarea acțiunilor.
Pârâtele Asociația Salariaților T și - - T au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.
În motivare se arată că instanța de fond în mod corect a respins acțiunea, reținând în considerente că cele două convenții de care se prevalează reclamanta este stipulat faptul că "formalitățile legale de transfer a dreptului de proprietate asupra acțiunilor, se vor perfecta după primirea acordului scris al AVAS sau cel mai târziu la încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, încheiat de intimata Asociația Salariaților T cu Fondul Proprietății de Stat - actualmente AVAS, nr. TM - 64/14.06.1999.
Se arată că potrivit art. 9.1 din contract, cumpărătorul se obligă ca până la data îndeplinirii tuturor obligațiilor asumate prin contract, să nu cesioneze, toate sau o parte, din acțiunile cumpărate de la vânzător, și să nu transfere unui terț prezentul contract fără acordul prealabil al vânzătorului, sub sancțiunea nulității de drept a transmiterii acțiunilor.
Astfel, se arată că în speță sunt incidente dispozițiile art.2, coroborate cu dispozițiile art. 3 alin.1 lit.c din OG.25/2002 cu modificările și completările ulterioare, în sensul că această ordonanță se aplică contractelor având ca obiect vânzarea-cumpărarea de acțiuni deținute de stat la societățile comerciale, încheiate de FPS sau de AVAS, iar perioada de derulare a contractului, până la îndeplinirea tuturor obligațiilor părților contractante, conform clauzelor contractuale și prevederilor acestei ordonanțe, intră sub incidența acestei definiții.
De altfel, așa cum rezultă din adresa AVAS, comunicată intimatei Asociația Salariaților T la data de 12,12,2008, contractul de vânzare cumpărare de acțiuni TM-64/1999, este în continuare în derulare.
Apelanta face referire la clauza stipulată în art. 7.7. din contract, cu privire la obligațiile cumpărătorului că, în cazul obținerii de către societate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, să solicite înscrierea majorării capitalului social la
În ceea ce privește această clauză, ea nu poate fi considerată îndeplinită, în condițiile în care în anul 2008 fost majorat capitalul social cu valoarea terenului de la sediul societății, inițiindu-se totodată contractarea realizării documentației topografice pentru încă 25 de terenuri, în vederea obținerii certificatelor de proprietate.
Apelanta reclamantă susține că a devenit cumpărător 2 al acțiunilor și solicită obligarea intimatei Asociația Salariaților T la înstrăinarea acțiunilor, fără să facă dovada că acest contract de vânzare-cumpărare a fost finalizat și fără să obțină acordul scris al AVAS, pentru transferarea dreptului de proprietate asupra acțiunilor achiziționate, înainte de finalizarea contractului.
Examinând apelul astfel declarat prin prisma motivelor invocate, în fapt și în drept, de reclamanta apelantă, și a apărărilor formulate de pârâtele intimate, precum și potrivit dispozițiilor art. 295. Curtea de Apel Timișoara constată că apelul este nefundat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, o primă critică adusă de reclamanta apelantă sentinței civile atacate se referă la aplicarea greșită de către Tribunal a regimului juridic care reglementează vânzarea-cumpărarea acțiunilor încheiată între pârâta 1 - Asociația Salariaților, în calitate de vânzător, și reclamanta - -, în calitate de cumpărător. În opinia reclamantei-apelante regimul juridic incident asupra convenției este constituit din dispozițiile art. 98 din Legea nr. 31/1990, Legea nr. 297/2004, art. 1073.civ. iar nu din prevederile nr.OG 25/2002.
Curtea înlătură această critică ca nefondată. În primul rând, de principiu, instanța de judecată nu este ținută de calificarea juridică dată de către parte cererii de chemare în judecată ci, dimpotrivă, este obligată să aplice, în soluționarea cauzei, doar acele norme juridice care au vocația normativă de a reglementa raportul juridic dedus judecății, având în vedere, totodată, particularitățile acestuia.
Sub acest cuprins, Curtea constată că, în prezenta cauză sunt incidente, mai întâi, dispozițiile speciale ale nr.OG 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea post privatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de stat la societățile comerciale, și în mod complementar, prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cele ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și, în fine, cele ale art. 1073.civ. Aceasta întrucât, natura juridică specială a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiat între pârâta 1 și una dintre autoritățile prevăzute d4e art. 2 din nr.OG 25/2002, (contract nr. TM/64/14.06.1999), plasează, totodată, convențiile încheiate între reclamanta apelantă și pârâta 1, cu privire la aceleași acțiuni emise de pârâta 2 - - -, sub același regim juridic special. Prin urmare, conform reguliilex specialia generalibus derogant,dispozițiile nr.OG 25/2002 au caracter special și derogativ de la dreptul comun al vânzării-cumpărării de acțiuni, reprezentat de Legea nr. 31/1990, și de la dreptul special ce reglementează circulația acestor titluri pe piața de capital, conform Legii nr. 297/2004. Pentru acest motiv, rezolvarea prezentei cauze se supune mai întâi normelor speciale incidente, potrivit OG nr. 25/2002, și numai în măsura în care soluționarea tuturor aspectelor cauzei impune alăturarea și a altor reglementări, cum sunt cele conținute de Legea nr. 31/1990, Legea nr. 297/2004 și Codul civil, se apelează la ansamblul acestor prevederi.
În conformitate cu art. 9/1 din nr.OG 25/2002 cumpărătorii acțiunilor de la una dintre Autoritățile desemnate de art.2 din aceeași ordonanță, au posibilitatea de a înstrăina acțiunile astfel cumpărate, chiar în cursul derulării contractului încheiat cu respectiva Autoritate, însă, sub condiția obținerii în prealabil a acordului scris al Autorității. Orice înstrăinare de acțiuni consimțită de cumpărător către un terț, cu încălcarea condiției mai sus arătate este lovită de nulitate absolută, ceea ce rezultă din expresia finală a art. 9/1: "sub sancțiunea nulității de drept a transmiterii acțiunilor".
Curtea constată că reclamanta apelantă nu a fost în măsură să probeze existența acordului scris al Autorității cu care pârâta 1 încheiat contractul nr. TM/64/14.06.1999. De asemenea, Curtea constată că acest acord era imperios necesar atât la prima transmisiune de acțiuni încheiată prin convenția din 14 martie 2003, cât și la doua transmitere de acțiuni materializată conform convenției din 7 iulie 2004, ambele încheiate între pârâta 1 și reclamantă. Acestea întrucât la epoca efectuării celor două transmiteri de acțiuni, contractul TM/64/14.06.1999 se află în derulare, ceea ce plasează ambele convenții de transmitere a titlurilor în zona de acțiune a sancțiunii nulității absolute. Mai mult, în conformitate cu obligațiile asumate prin art. 7.7. din contractul TM/64/14.06.1999, raporturile contractuale între pârâta 1 și Autoritatea contractantă continuă și în prezent.
Curtea va înlătura și cea de-a doua critică, vizând neobservarea de către prima instanță, acordului implicit al Autorității (AVAS) pentru înstrăinarea acțiunilor de către pârâta 1, pentru motivul demonstrat deja, al absenței acestui acord, în modalitatea prevăzută de art. 9/1 din nr.OG 25/2002. În plus, Curtea mai relevă că acordul trebuie să fie dat în următoarele condiții: prealabil oricărei transmisiuni de acțiuni; să fie materializat în scris; să se refere, in sem, la transmiterea de acțiuni ce urmează să aibă loc, ceea ce înseamnă ca Autoritatea să cunoască tipul transmiterii, numărul de acțiuni care se transmite, persoana cumpărătorului, caracterul liber sau neachitat al acțiunilor supuse înstrăinării etc.
În fine, pretenția reclamantei apelante de a cere instanței intervenția în conținutul unor hotărâri AGA ale pârâtei 2, cu privire la cota voturilor exprimate și amendarea acestor hotărâri, este lipsită de orice temei juridic, întrucât potrivit prevederilor art. 132 alin.2 și 3 din Legea nr. 31/1990 instanța poate dispune doar asupra anulării unei hotărâri adoptate de adunarea generală a acționarilor, și numai în măsura în care sunt îndeplinite anumite cerințe prevăzute de lege. Modificarea unor asemenea hotărâri sau "amendarea" acestora nu sunt remedii sau sancțiuni prevăzute de lege în competența instanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul reclamantei - - T împotriva sentinței civile nr. 413/PI/07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2009.
PRESEDINTE, JUDECĂTOR,
Dr.
GREFIER,
RED./MB/14.01.2010
TEHNORED./14.01.2010
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
PREȘEDINTE:
Se comunică 4 ex.: - - -
- Asociația Salariaților
- - -
- Depozitul Central
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Dorin Ilie Țiroga
