Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 268/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Numr în format vechi 9/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIAL

DECIZIA COMERCIAL Nr. 268

Ședința public de la 28 Mai 2009

Curtea compus din:

PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci

Judector - -

Grefier - -

******************

Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta pârât SC & SA împotriva sentinței comerciale nr.592F/14.10.2008 pronunțat de Tribunalul Ialomița Secția Civil în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât

Dezbaterile au avut loc în ședința public de la 21 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, care face parte integrant din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea prților s depun concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de astzi, 28 mai 2009, când a decis urmtoarele:

CURTEA

Asupra apelului comercial d e faț.

Prin cererea înregistrat sub nr- reclamantul Gac hemat în judecat pârâta SC & SA, solicitând instanței s dispun obligarea acesteia la livrarea apei potabile și menajere conform contractului nr. 5486 din 12.03.2002, obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de la data comunicrii punerii în întârziere și anume 21 mai 2008, și pân la momentul îndeplinirii obligațiilor contractuale, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecat.

În motivarea cererii se arat c între prți a intervenit la 12.03.2002 un contract având ca obiect livrarea apei potabile și preluarea apelor menajere îns în cursul anului 2002 o echip operativ a societții pârâte a procedat la debranșarea reclamantului de la sursa ce îi alimenta imobilul cu ap fr a se întocmi vreun proces verbal din care s rezulte c acesta nu mai beneficiaz de serviciile pârâtei.

Se mai precizeaz în cerere c de la acea dat și pân în prezent reclamantul a folosit ap de la vecinii si de bun credinț care beneficiaz de un sistem contorizat de verificare a cantitților de ap consumate, iar ca urmare a solicitrilor reclamantului cu privire la valabilitatea contractului încheiat, pârâta a comunicat cu adresa nr. 1396 din 22 aprilie 2008, c acesta este în vigoare.

Prin adresa nr.91 din 2.05.2008, reclamantul a pus în întârziere debitoarea sperând, astfel cum subliniaz în acțiunea sa, s poat beneficia de "luxul" de a avea ap curent, îns nici aceast modalitate nu s-a dovedit a fi eficient, motiv pentru care reclamantul a apelat la forța coercitiv a instanței, invocând c nu se poate reține în sarcina sa vreo culp pentru neîndeplinirea obligațiilor de ctre debitoare.

În urma administrrii probelor, Tribunalul Ialomița - Secția Civil a pronunțat sentința comercial nr.692F, în baza creia a admis ca fondat cererea formulat de reclamant, dispunând obligarea pârâtei s livreze acestuia ap potabil și menajer conform contractului 5468 din 12.03.2002 și obligând-o la 100 lei daune cominatorii pe zi ctre reclamant, de la 21.05.2008 la îndeplinirea obligației.

Pentru a hotrî astfel, tribunalul a reținut c, contractul nr. 5468/2002 este valabil și își produce efectele în continuare nefiind reziliat și neexistând vreo cerere de modificare sau întrerupere a acestuia.

La data încheierii contractului prților era în vigoare Ordonanța nr. 32 din 10.01.2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu ap și de canalizare, abrogat ulterior prin Legea nr.241/2006 a Serviciului de alimentare cu ap și canalizare.

Instanța de fond a reținut c în conformitate cu articolul 22 alineat 1 din Ordonanța menționat, operatorii au dreptul s sisteze serviciile de ap și de canalizare și s-i debranșeze de la rețeaua public pe acei utilizatori are nu și-au achitat contravaloarea serviciilor prestate inclusiv majorrile de întârziere în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirrii termenului de plat a facturilor, msura debranșrii de la rețeaua public putându-se lua în mod legal numai în urma unei notificri prealabile adresate utilizatorului restant și punându-se în aplicare dup 5 zile lucrtoare de la data primirii respectivei notificri.

Tribunalul a apreciat c pârâta nu a respectat aceast procedur de debranșare și mai mult decât atât nici nu a fcut demersurile ce se impuneau pentru recuperarea de la utilizatorul reclamant a contravalorii eventualelor servicii prestate, somația de plat fiind respins prin sentința civil nr. 378/7.04.2005 a Judec toriei Fete ști.

Prin urmare, luând în considerare faptul c acel contract este în vigoare iar debranșarea s-a fcut cu înclcarea procedurii legale, tribunalul a concluzionat c pârâta avea obligația de a presta în continuare ctre reclamant serviciile la care s-a obligat în virtutea contractului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel SC & SA, considerând-o nelegal și netemeinic și solicitând casarea acesteia cu trimitere spre rejudecare.

În motivarea apelului sentința atacat a fost criticat sub urmtoarele aspecte.

Deși obligația contractual de a face pe care societatea apelant o avea în contractul nr. 5648/2002 este evaluabil în bani, contractul fiind un contract de prestri servicii privind livrarea apei potabile ctre beneficiar în urma cruia acestuia se oblig s achite contravaloarea serviciilor prestate, instanța de fond, a admis c obligația contractual de a face nu este evaluabil în bani, ceea ce în opinia apelantei pârâte este o eroare.

De asemenea, se mai invoc în fața instanței de control existența culpei reclamantului intimat G, contractul fiind unul cu executare succesiv iar nerespectarea obligației de a da a acestuia punând societatea în situația de a nu face.

Se arat de ctre apelant c nu s-a aflat în nici un moment în afara contractului iar instanța de fond a reținut greșit și nelegal c nu a respectat obligația de a face, obligând-o s dea ap potabil ctre reclamant și s plteasc daune cominatorii.

Referitor la dispozițiile Ordonanței nr.32/2002 și ale Legii nr. 241/2006 se apreciaz c instanța a pus în mod abuziv și nelegal în discuție articolul 22 alineat 1 din Ordonanț, întrucât pân la acea dat nu exista corespondenț din care s rezulte c la data debranșrii intimatului-reclamant acesta ar fi considerat c debranșarea ar fi fost neconform cu contractul existent între prți.

S-au depus la dosarul cauzei, la judecata în apel, facturile emise în sarcina intimatului - reclamant, în temeiul Ordinului 29/N/1993, dup operațiunea de debranșare din 2002.

Intimatul reclamant a depus concluzii scrise, în baza crora a solicitat menținerea hotrârii instanței de fond ca fiind legal și temeinic, motivat de faptul c toate probele administrate în cauz conduc la concluzia c debranșarea sa este ilegal, contractul dintre cele dou prți este în vigoare, iar apelanta pârât nu a fcut vreun demers pentru recuperarea eventualelor servicii prestate.

Faț de actele și lucrrile dosarului, de probele administrate în cauz, Curtea apreciaz apelul ca fondat și urmeaz a-l admite în virtutea urmtoarelor considerente:

La data de 12 martie 2002, între SC & SA F în calitate de furnizor și G în calitate de beneficiar s-a încheiat contractul nr.5468, privind livrarea apei potabile și preluarea apei reziduale de ctre apelanta - pârât, îns ca urmare a neplții serviciilor prestate de ctre intimatul reclamant, în cursul anului 2002 o echip operativ a societții apelante a debranșat pe intimat de la rețeaua de ap potabil, aspect necontestat de ambele prți.

Apelanta pârât susține c beneficiarul nu a pltit contravaloarea serviciilor prestate, iar din aceast perspectiv Curtea constat c intimatul reclamant nu produce dovezi în aprare și nici nu face proba pentru plata prestrilor serviciilor de care a beneficiat pân la momentul debranșrii.

Mai mult, prestatorul a depus la judecata în apel copii din evidențele proprii pe care, de asemenea, intimatul - reclamant nu le-a contestat

Aceste înscrisuri coroborate cu "tcerea" beneficiarului și cu lipsa oricror dovezi privind eventuala plat a serviciilor furnizate de ctre prestator în anul 2002, pot constitui probe contrare necomerciantului, având în vedere dispozițiile articolului 1183 și urmtoarele Cod civil.

Rezult c, oricând în cursul anului 2002, desigur dup intrarea în vigoare a contractului încheiat între prți în luna martie, ar fi fost debranșat reclamantul intimat pentru neplata serviciilor prestate, aceasta ar fi trebuit s se produc cu respectarea clauzelor contractuale, respectiv articolul 7 litera a alineat 2 din contract, dispoziții ce prevd c întârzierea în achitarea sumelor datorate dup expirarea termenului de plat atrage majorri de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, iar dac sumele datorate, inclusiv majorrile nu au fost achitate în termen de 45 de zile de la expirarea termenului unitatea de gospodrie prestatoare poate suspenda executarea contractului, fr efectuarea vreunei formalitți.

Dispozițiile articolului 22 alineat 1 din OG nr.32/2002 prevd îns c operatorii au dreptul s sisteze serviciile de ap și de canalizare și s procedeze la debranșarea de la rețeaua public a acelor utilizatori ce nu și-au achitat contravaloarea serviciilor de care au beneficiat, inclusiv majorrile de întârziere, doar în urma unei notificri prealabile adresate utilizatorului restant, și cu respectarea termenelor prevzute.

Curtea reține c aceast msur de debranșare, precum și notificarea din 20.03.2007 (fila 17 dosar fond), reprezint dou modalitți de invocare a excepției de neexecutare a contractului, mijloc de aprare aflat la dispoziția uneia dintre prți în cazul în care i se pretinde executarea obligației ce-i incumb, fr ca partea ce cere aceast executare s-și execute propriile obligații.

Prin invocarea acestei excepții, partea ce o invoc obține fr intervenția instanței de judecat o suspendare a executrii propriilor obligații, pân în momentul în care cealalt parte își va îndeplini obligațiile ce-i revin, urmând ca de îndat ce aceste obligații vor fi îndeplinite, efectul suspensiv al excepției de neexecutare al contractului s înceteze.

Dac reclamantul intimat ar fi considerat c debranșarea s-a realizat prin nerespectarea și înclcarea condițiilro stipulate în articolul 22 alineat 1 al OG nr.32/2002, act normativ în vigoare la data încheierii contractului prților, respectiv în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirrii termenului de plat a facturilor și numai în urma unei notificri prealabile adresate utilizatorului restant, avea posibilitatea de a se plânge instanței de judecat,

Ori Curtea reține c intimatul reclamant nu a invocat de la momentul debranșrii înclcarea dispozițiilor legale de ctre unitatea prestatoare de servicii și, un aspect important, în plus, acesta are datorii faț de apelanta pârât fr a manifesta disponibilitate în a le plti.

Concluzionând, faț de cererea de chemare în judecat formulat de reclamantul intimat din 30.06.2008, dac s-ar admite totuși c debranșarea nu ar fi fost realizat în termenii contractului, Curtea apreciaz c notificarea din 20.03.2007 întrunește cerințele unei modalitți de invocare a excepției de neexecutare a contractului, de natur a lipsi de eficienț demersul judiciar al intimatei - reclamante în obligarea apelantei-pârâta la executarea obligației de furnizare de ap.

Prin urmare, apelul formulat este fondat urmând a fi admis în conformitate cu dispozițiile articolului 296 Cod procedur civil, iar hotrârea atacat schimbat în tot în sensul respingerii ca neîntemeiate a cererii reclamantului

Intimatul va fi obligat s plteasc apelantei cheltuielile de judecat efectuate de aceasta în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta pârât SC & SA, cu sediul în F,-, Județ I, împotriva sentinței comerciale nr.592F/14.10.2008 pronunțat de Tribunalul Ialomița Secția Civil în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, cu domiciliul ales în S, str. -, -. A,. 2, Județ

Schimb în tot hotrârea atacat în sensul c respinge cererea formulat de reclamantul G ca neîntemeiat.

Oblig pe intimatul G s plteasc apelantei SC & SA, 4,3 lei cheltuieli de judecat în apel.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.

Pronunțat în ședinț public astzi, 28.05.2009

PREȘEDINTE JUDECTOR

- - - -

GREFIER

- -

Red.Jud.

Tehnored.

4 ex.

11.06.2009

Tribunalul Ialomița

Judector fond:

Președinte:Eugenia Voicheci
Judecători:Eugenia Voicheci, Magdalena Iordache

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 268/2009. Curtea de Apel Bucuresti