Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 29/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 29/
Ședința publică din data de 16 februarie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta - FARM SRL împotriva sentinței civile nr. 455/PI/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați - - - - SRL, CONSILIUL LOCAL T-J, PRIMĂRIA T-J și intervenienții ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 135 T-J și - SRL, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedură completă, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care, se constată ca mersul dezbaterilor si concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09.02.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea soluției fiind amânată pentru termenul de azi, când,
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civile nr. 455/PI/17.06.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de reclamanta - FARM SRL în contradictoriu cu pârâții - - - -, CONSILIUL LOCAL T -J, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.135 TG.J, - SRL și PRIMĂRIA T -J și a admis cererea de intervenție formulată in interesul pârâtei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că rin p. acțiunea înregistrată la Judecătoria Târgu Jiu sub nr. 11254/2004, reclamanta - FARM SRL a chemat in judecată pârâta - - - - SRL, pentru opozabilitate pârâții PRIMĂRIA T -J și CONSILIUL LOCAL T -J ca prin sentința ce se va pronunța, tribunalul să oblige pârâtul să-și ridice construcția provizorie situată la fațada blocului 27 din strada -, zona Centru a Municipiului Târgu J, iar in caz contrar să fie abilitată să o ridice pe cheltuiala acestora, cu motivarea că in 2001 reclamanta a devenit proprietara spațiului in litigiu in suprafață de 88 mp, iar in partea opusă a imobilului bloc are un chioșc pârâta, amplasat provizoriu și care împiedică exploatarea spațiului comercial al reclamantei, reprezentând o farmacie.
S-a mai constatat că prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active, întrucât nu are obligații contractuale față de reclamantă și nu a încălcat dreptul de proprietate al acesteia. În cauză instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice, care în concluzii a arătat că nu există documente din care să se poată identifica amplasamentul celor 88 mp. care include și terenul de 11 mp cumpărat, însă chioșcul pârâtei este amplasat pe fereastra spațiului comercial al reclamantei, iar în răspunsul la obiecțiuni expertul menționează că reclamanta pentru accesul in spațiul său a poziționat rampa de acces conform proiectului aprobat, dar a cărei construire ar conduce la depășirea scării de acces la magazinul blocului cu circa 3m.
Instanța, prin sentința civilă nr. 902/2005 a respins excepția invocată, a autorității de lucru judecat ca neîntemeiată și pe fond a admis acțiunea reclamantei, conform concluziilor expertizei.
În dosarul nr. 3097 al Tribunalului Gorj, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 135 Tg Jaf ormulat cerere de intervenție in interesul pârâtei, invocând apelul împotriva sentinței civile nr. 902/2004, cauza fiind scoasă de pe rol prin Încheierea nr. 1307/2005 și trimisă la secția comercială, iar Tribunalul Gorj secția comercială, conform deciziei nr. 8/2006, a admis recursul, ca si cale de atac stabilită, cu casarea sentinței civile pentru depășirea competenței materiale.
Tribunalul Gorj, rejudecând cauza ca primă instanță, a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins acțiunea reclamantei, pe cale de consecință, conform sentinței civile nr. 132/2006.
Împotriva sentinței civile a declarat apel reclamanta, iar Curtea de Apel Timișoara conform deciziei civile nr. 143/2007, a admis apelul desființând sentințe civilă, cu trimiterea spre rejudecarea fondului cauzei.
În rejudecarea cauzei, in urma desființării sentinței civile nr. 132/2006, din actele dosarului s-a reținut, privitor la fondul litigiului, că reclamanta invocă existența unui contract de vânzare - cumpărare, acte de proprietate pentru spațiul comercial farmacie și un proiect, care nu a fost aprobat de autoritățile administrative, pentru edificarea unei rampe de acces in farmacie pentru persoanele cu handicap, în lungime de 11,3, iar din concluziile expertizei rezultă că a fost ridicat chioșcul pârâtei cu amplasare pe fereastra spațiului comercial al reclamantei, dar nu există documente de identificare a amplasamentului celor 88 mp ai reclamantei, iar referitor la 11 mp din amplasament, proprietatea terenului nu aparține reclamantei, proprietatea comună nu a putut fi relevată, expertul arătând că edificarea rampei ar presupune depășirea cu 3 a scării de acces la magazin, aspecte din care rezultă că reclamanta nu a fost in măsură să facă dovada că a edificat spațiul comercial pe amplasamentul celor 88 mp, conform contractului de vânzare cumpărare, iar ridicarea rampei, împiedică evident accesul la scara magazinului clădirii, prin depășirea de 3 expusă, iar in această situație o eventuală împiedicare a exploatării spațiului, care nu s-a dovedit edificat legal, nu prezintă relevanță juridică in cauză.
Tribunalul Timișa mai reținut că deși reclamanta are calitate procesuală activă și un interes real și justificat in cauză, pârâta deține spațiul său în temeiul unui contract de închiriere nr. 19/2004, încheiat cu intervenienta care este și proprietară prin asociații săi a terenului, act valabil încheiat și care nu a fost atacat in justiție și nu s-a dovedit că ar fi desființat, astfel încât spațiul pârâtei este temeinic și legal deținut, așa cum a fost edificat, până la expirarea sau încetarea închirierii, reclamanta nici indirect nu poate solicita legal, desființarea acordului de voință al intervenientei, valabil exprimat la încheierea acestui contract.
Privitor la cererea de intervenție in interesul pârâtei care a fost admisă in principiu, s-a reținut că este întemeiată, și având in vedere dovezile și probele aduse de pârâtă, conform și expertizei de la dosar, toate expuse anterior, pe cale de consecință a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea față de pârâții Primăria Târgu J și Consiliul Local al Municipiului Târgu J, a căror culpă s-a apreciat că nu a fost probată de reclamantă
Împotriva sentinței civile nr. 455/PI/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat apel reclamanta - FARM SRL, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate si admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, s-a arătat că instanța de fond a reținut ca nu a făcut dovada ca a edificat spațiul pe suprafața de teren de 88 mp, ce se afla în proprietatea recurentei, iar o eventuala împiedicare a exploatării acestuia, care nu s-a dovedit a fi edificat legal, nu prezintă relevanță juridică in cauza. De asemenea, s-a reținut că pârâta deține spațiul în temeiul unui contract de închiriere (nr. 19/2004), încheiat cu intervenienta Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu - J, care este proprietară prin membrii săi a terenului, act valabil, care nu a fost desființat, astfel încât spațiul pârâtei este temeinic si legal deținut.
Recurenta consideră că hotărârea astfel pronunțată si motivată este nelegala si netemeinica, având in vedere că temeiul juridic al acțiunii sale este art. 599 Cod civil, la care se adaugă dispozițiile art. 480 Cod civil, in temeiul cărora parata este obligata sa nu îi îngrădească folosința spațiului. Arată că aceste temeiuri de drept au fost analizate prin decizia nr. 143 din 24 mai 2007 Curții de Apel Timișoara, care a calificat acțiunea recurentei ca fiind obligație de a face, concretizata in impunerea în sarcina paratei - - - SRL să îi permită deplina si liniștita posesie ce rezulta din prerogativele dreptului său de folosința asupra spațiului comercial pe care apelanta îl deține în proprietate exclusiva, în condițiile în care parata îi obstrucționează, prin construcția provizorie, o fereastra, si posibilitatea de a obține acordul organului administrativ pentru practicarea unui acces cu rampa din exterior. Având in vedere aceste statuari ale instanței de casare asupra temeiurilor acțiunii, obligatorii pentru instanța de fond potrivit dispozițiilor art.315 alin. 1 Cod procedură civilă, aplicabile pentru identitate de rațiune în cauza, apelanta consideră că motivarea hotărârii atacate este total străina de cauza dedusa judecații. Aceasta întrucât nu s-au analizat dispozițiile art. 559 Cod civil, referitoare la zidul comun, și nici îngrădirea dreptului său de folosința asupra spațiului proprietate exclusiva prin existenta chioșcului provizoriu. Dimpotrivă, instanța a ajuns la concluzia că societatea apelantă ar fi trebuit sa dovedească faptul ca spațiul său a fost edificat în condiții de legalitate pe terenul deținut in proprietate.
Reclamanta apelantă consideră că susținerea instanței de fond este nu numai străina de cauza, dar si nereala, că în speță, condițiile de edificare a spațiului proprietatea sa pe de o parte nu prezintă relevanță față de obiectul cererii și temeiul de drept invocat, iar pe de altă parte nu pot fi puse la îndoială, atât timp cat spațiul proprietatea sa este parte integranta din bloc, fiind edificat cu mult înainte de ridicarea de către parata a construcției provizorii, si dobândit ca atare de către societatea apelantă. Prin susținerile referitoare la nedovedirea de către reclamanta apelantă a legalității edificării spațiului proprietatea sa se încearcă invocarea unei false probleme în speța, tocmai pentru a depărta atenția instanței de control judiciar de la adevărata problema litigioasa. Consideră că în cauză trebuie stabilit dacă construcția edificata de către parata împiedică sau nu folosința de către reclamanta apelantă a spațiului aflat in proprietate exclusiva, fiind posibil ca pe zidul proprietății sale, parata sa sprijine o construcție fără acordul său.
Se mai susține că expertiza tehnica a evidențiat faptul ca pe fereastra spațiului proprietatea reclamantei a fost edificata construcția paratei, împiedicând astfel ventilarea normala si iluminarea naturala a spațiului, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 599 Cod civil, chiar daca nu suntem strict in situația zidului comun, având in vedere ca după art. 599 Cod civil, unul din vecini nu poate găuri zidul comun, nici sa alăture sau sa sprijine de acesta vreo lucrare fără consimțământul celuilalt. Prin urmare, daca asemenea lucrări nu se pot face într-un zid comun, cu atât mai mult nu se pot face intr-un zid care este proprietatea exclusiva a unui singur vecin.
Contractul de închiriere nr. 19/11.05.2004 a fost constatat nul pe cale judecătoreasca, prin sentința nr. 16/09.03.2007 a Tribunalului Gorj, astfel încât susținerea instanței de fond asupra legalității deținerii de către parata a terenului pe care se afla chioșcul nu poate fi primita. De altfel, si sub acest aspect hotărârea instanței de fond cuprinde motive străine de natura pricinii, în condițiile în care legalitatea deținerii de către pârâtă a terenului de sub construcție nu prezintă importanță față de obiectul cauzei și temeiurile acesteia, însă cu atât mai mult cu cat contractul de închiriere a fost anulat, este evident ca o deținere legala a spațiului nu îi mai poate fi opusa drept motiv al respingerii acțiunii sale.
Apelanta - FARM SRL a formulat o precizare a motivelor de apel, prin care a arătat că a chemat în judecată - - M L TG-J, pentru a fi obligata să-și ridice construcția provizorie amplasata pe fereastra de pe fațada principală a spațiului comercial în suprafață de 88 mp, situata in municipiul Târgu - J, str. - Centru,.27, parter. Arată că a devenit proprietara acestui spațiu comercial în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3777/ 29.11.2001, că a promovat aceasta acțiune deoarece parata are amplasat chioșcul pe zidul blocului si îi acoperă fereastra, astfel ca nu îi poate pătrunde lumina, nu poate fi făcuta aerisirea spațiului, iar totodată art. 599 cod civil interzice găurirea zidului comun, alăturarea sau sprijinirea de zid a vreunei lucrări fără consimțământul celuilalt, invocând în acest sens Decizia nr. 692 din 13.12.1910 a înaltei Curți de Casație si Justiție secția La data amplasării chioșcului parata nu a obținut acordul reclamantei. Prin sentința civila mai sus menționata, Tribunalul Gorja admis excepția lipsei calității procesuale active invocata de pârâtă, iar pe fond a respins acțiunea. La pronunțarea acestei sentințe instanța a reținut existența contractului de închiriere nr. 19/2004 încheiat intre Asociația de Proprietari si parata și nu s-au respectat dispozițiile art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 61/1990, cât și a dispozițiilor Legii nr. 114/1996, care prevăd dispoziții referitoare la proprietatea comuna. Judecătorul nu a dat dovada de rol activ în sensul că nu a solicitat completarea raportului de expertiza care sa precizeze clar că terenul pe care este amplasat chioșcul este in coproprietate. La încheierea contractului de închiriere asociația de Proprietari nr. 135 Târgu - J trebuia sa aibă acordul reclamantei apelante, conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii 114/ 1996. Totodată Asociația de Proprietari 135 Târgu - J, nu închiriază terenuri ci doar spații care sunt proprietatea sa, iar spațiul în litigiu nu este proprietatea acesteia.
Pârâta intimată - - - - SRL a formulat întâmpinare și concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea apelului declarat de - Farm SRL și menținerea ca temeinică și legală hotărârea primei instanțe, Tribunalul Timiș, cu cheltuieli de judecată, arătând că a primit autorizație pentru a edifica un spațiu comercial, că în temeiul acestei autorizații a executat o construcție, chioșc amplasat pe fațada blocului, la parter, unde există și sediul reclamantei și folosește acel spațiu în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu Asociația de Proprietari, din anul 2004, și cu Primăria Târgu - J înainte de această dată. Mai mult, acordul Asociației de proprietari rezultă cu certitudine, fiind dovedit și prin însăși cererea de intervenție din acest proces, făcută în interesul pârâtei. Consideră că este în drept de a folosi acel spațiu, că ocupă 8 mp din terenul proprietate indiviză a locatarilor blocului 27, că proprietarii acestui teren sunt favorabili folosirii de către pârâtă a terenului, dar interesul reclamantei e să folosească ea acel teren întrucât dorește să construiască o rampă de acces, care să treacă și prin locul unde pârâta are spațiul comercial. Menționează că la construcția acestei rampe nu sunt de acord locatarii, proprietarii terenului, deoarece ar optura accesul către mai multe spații, că rampa poate fi construită și în alt loc, unde nu ar incomoda nici coproprietarii terenului și nici spațiul său comercial. Dar această soluție nu se dorește de către reclamantă, singura ei dorință e să o oblige pe pârâtă să desființeze spațiul comercial construit cu autorizație.
Pârâta intimată consideră că hotărârea instanței de fond e temeinică și legală, se circumscrie deciziei de casare, fiind corect motivată. Critica adusă se fundamentează pe o situație neadevărat expusă, respectiv faptul că pârâta îngrădește folosința spațiului proprietatea apelantei, deși aceasta folosește terenul proprietatea asociației, nicidecum proprietatea apelantei, iar zidul la care se face referire este de asemenea proprietatea comună fiind fațada blocului. Mai arată că trunchiat interpretează apelanta motivarea hotărârii raportat la legalitatea edificării spațiului de către apelantă, că instanța are în vedere edificarea pe care dorește să o facă apelanta, rampa pentru care a pornit acest proces, rampă pentru care nu există acordul asociației și nu există nici autorizare de la primărie.
Reclamanta apelantă - FARM SRL a formulat note de ședință cu privire la întâmpinarea depusă de către intimata - - - - SRL, arătând că prin sentința civilă nr. 16 din 09 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 19/11.05.2004, încheiat între aceasta și Asociația de proprietari nr. 135 Târgu - J, sentință ce a rămas definitivă prin decizia nr. 270/6.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta - - - - SRL și irevocabilă prin decizia nr. 2673/ 1 octombrie 2008 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială, prin care a fost respins recursul declarat de aceeași pârâtă. Având în vedere că a fost anulat contractul de închiriere, apreciază că intimata nu mai este îndreptățită să folosească spațiul comercial în litigiu. Arată că intimata nu poate face dovada acordului proprietarilor la data perfectării contractului de închiriere, tabelul depus fiind întocmit la data de 23 mai 2007. Dispozițiile OG 85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari prevăd la art. 11 că "închirierea sau folosirea de către persoanele fizice sau juridice a spațiilor aflate în proprietatea comună a proprietarilor se face numai prin contract de închiriere sau folosință, semnat din partea asociației de proprietari de către președinte pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectați." Arată că spațiul comercial al intimatei este amplasat pe fereastra de pe latura vestică a farmaciei, astfel că este împiedicată să folosească spațiul cum dorește, apreciind că îi este încălcat dreptul de proprietate, iar expertul a arătat care este singura posibilitate pentru a construi acea rampă de acces.
Se mai susține că instanța de fond a reținut greșit că nu a atacat în justiție contractul de închiriere, deoarece a depus copie xerox de pe sentința civilă nr. 16 din 9 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, astfel că judecătorul a încălcat dispozițiile imperative ale art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă. Consideră că dacă instanța de fond ar fi avut în vedere și sentința civilă nr. 19/2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, nu ar mai fi putut reține că intimata deține legal spațiul până la expirarea sau încetarea închirierii.
Față de aceste considerente, solicită admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, obligarea - - - - SRL să-și ridice construcția provizorie, situată pe fațada blocului nr. 27 din str. -, zona Centru a municipiului Târgu - J, iar în caz contrar să fie abilitată reclamanta să o ridice, pe cheltuiala pârâtei. Solicită și respingerea cererilor de intervenție.
Examinând apelul declarat de reclamanta - FARM SRL, astfel cum a fost formulat, prin prisma motivelor invocate în susținerea acestuia, și a apărărilor formulate prin întâmpinarea depusă la dosar, în conformitate cu prevederile art. 294 - 298 Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că acesta întemeiat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a interpretat greșit starea de fapt dedusă judecății și temeiul de drept aplicabil în raport de obiectul acțiunii atunci când a reținut că deși reclamanta - FARM SRL are calitate procesuală activă și are un interes real și justificat în cauză, cu toate acestea, pârâta deține spațiul în litigiu în temeiul unui contract de închiriere nr. 19/2004 încheiat cu intervenienta Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J, care este și proprietară prin asociații săi, a terenului pe care este edificat imobilul în litigiu, astfel că acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
S-a mai reținut că acest contract de închiriere este un act valabil încheiat, care nu s-a atacat în justiție și nu s-a dovedit că ar fi desființat, astfel că spațiul pârâtei este deținut în mod temeinic și legal, așa cum a fost edificat.
Totodată, s-a reținut că până la expirarea închirierii, intimata nici indirect nu poate solicita în mod legal, desființarea acordului de voință al intervenientei, valabil exprimat la momentul încheierii contractului de închiriere.
Pe de altă parte, prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta intimata - - - - SRL a invocat de asemenea, că deține spațiul închiriat în mod legal, deoarece a primit autorizație pentru a edifica acest spațiu comercial, în baza căreia a executat o construcție, respectiv un chioșc, amplasat pe fațada nr. 27, la parter, unde există și sediul reclamantei.
A mai arătat pârâta că deține acest spațiu în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J din anul 2004 și cu Primăria Târgu J înainte de această dată.
Mai mult, a invocat și faptul că a avut acordul Asociației de Proprietari nr. 135 Târgu-J pentru a folosi imobilul în litigiu, acord care rezultă cu certitudine, fiind dovedit de faptul că Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J a formulat cerere de intervenție în acest proces în interesul pârâtei, dar și prin tabelul cu semnăturile membrilor Asociației de Locatari, pe care l-a anexat la dosar și din care rezultă că proprietarii terenului și-au exprimat acordul folosirii de către pârâtă a terenului în litigiu.
În ce privește contractul de închiriere nr. 19/11.05.2004 19/2004, încheiat între pârâta intimată - - - - SRL și Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J, contract care a fost considerat atât de către instanța de fond, cât și de către pârâtă drept temei legal al respingerii acțiunii formulată de reclamantă, Curtea constată că acest contract nu mai este în vigoare, deoarece prin sentința nr. 16/09.03.2007 pronunțată în dosar nr- de Tribunalul Gorj, Secția Comercială, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - FARM SRL împotriva pârâților - - - - SRL și Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 19/11.05.2004 19/2004, încheiat între pârâte.
De asemenea, prin decizia nr. 270/06.11.2007 pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Craiova, s-a respins ca nefondat apelul pârâtei - - - - SRL, iar prin decizia nr. 2673/01.10.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- s-a respins recursul declarat de către pârâta - - - - SRL.
În acest context, se consideră a fi neîntemeiate atât susținerile instanței de fond în ce privește deținerea de către pârâta - - - - SRL a imobilului în litigiu în baza unui contract de închiriere valabil, cât și susținerile conform cărora reclamanta nu a atacat în justiție acest contract de închiriere, căci așa cum rezultă din hotărârile judecătorești arătate mai sus și depuse la filele 37-44 dosar recurs, reclamanta - FARM SRL este cea care a formulat acțiune în anularea contractului de închiriere.
Cât privește susținerea pârâtei din întâmpinarea depusă la dosar că deține spațiul în baza unei autorizații de construire emisă de către Primăria Târgu J și că Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J prin membrii săi și-a exprimat acordul pentru ca pârâta să folosească spațiul respectiv, și aceste susțineri sunt neîntemeiate, deoarece pe de o parte, autorizația de construire a fost emisă de către Primăria Târgu J în anul 1991 pentru edificarea unei construcții provizorii, iar tabelul semnat de membrii Asociației de Locatari și depus la fila 35 dosar este întocmit la 23.05.2007 "pentru a se putea ataca hotărârea Tribunalului Gorj la Curtea de Apel Craiova " în ce privește constatarea nulității contractului de închiriere al pârâtei.
În aceste condiții, se constată a fi întemeiată acțiunea reclamantei prin care s-a solicitat obligarea pârâtei - - - - SRL să ridice construcția provizorie situată pe fațada blocului nr. 27, strada -, Zona centru, situat în Târgu - J, jud. D, în caz contrar să fie autorizată reclamanta la ridicarea acestei construcții pe cheltuiala pârâtei, deoarece pârâta deține acest spațiu fără un titlu valabil. Pe cale de consecință, pentru aceleași motive, se vor respinge ca neîntemeiate cererile de intervenție, formulate de Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J și - Târgu-
Pentru aceste considerente, va admite apelul formulat de reclamanta - FARM SRL împotriva sentinței civile nr. 455/PI/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- și în consecință, se va chimba în tot sentința apelată și se va admite acțiunea formulată de reclamantă.
Astfel, va obliga pârâta - - - - SRL să ridice construcția provizorie situată pe fațada blocului nr. 27, strada -, Zona centru, situat în Târgu - J, jud. D, în caz contrar se va autoriza reclamanta la ridicarea acestei construcții pe cheltuiala pârâtei.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă și reținând culpa procesuală, va obliga pârâta - - - - SRL la 1020 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamanta - FARM SRL, cu sediul in Târgu - J, str. - Centru,. 11,.14, jud. G, cu sediul procedural ales la Cabinet avocat din T, str. - de la T nr. 5. 1, cod poștal -, jud. T, împotriva sentinței civile nr. 455/PI/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați - - - - SRL, cu sediul in Târgu J, str. -, nr. 84, jud. G, CONSILIUL LOCAL T-J, PRIMĂRIA T-J, ambele cu sediul in Târgu J, jud. G, și intervenienții ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 135 T-J din Târgu J, str. -, 27, jud. G, și - SRL, cu sediul in Târgu J,-, jud. G, pentru obligație de a face.
Schimbă în tot sentința apelată și admite acțiunea formulată de reclamantă.
Obligă pârâta - - - - SRL să ridice construcția provizorie situată pe fațada blocului nr. 27, strada -, Zona centru, situat în Târgu - J, jud. D, în caz contrar autorizează reclamanta la ridicarea acestei construcții pe cheltuiala pârâtei.
Respinge cererile de intervenție formulate de Asociația de Proprietari nr. 135 Târgu-J și - Târgu-
Obligă pârâta - - - - SRL la 1020 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red./16.03.2009
Tehn. /16.06.2009/8 ex.
Primă instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta
