Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 3/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 3
Ședința publică din data de 9 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTOR 2: Preda Popescu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de reclamanta - "" - cu sediul în T,-, jud. împotriva sentintei nr. 1307/5.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâta - " DE COM" SRL cu sediul în T, Calea Domnească nr. 226, jud.
Apel timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei conform chitanței nr. 6355/8.01.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamanta - "" - reprezentată de consilier juridic, lipsind intimata pârâta - " DE COM" SRL.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, după care;
Consilier juridic pentru apelantă depune la dosar taxa de timbru mai sus mentionată și copia deciziei nr. 2523/26.06.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, prin care i-a fost respins recursul pârâtei împotriva deciziei nr 260/20.12.2006 Curții de Apel Ploiești.
Consilier juridic arată că nu mai are cerere de formulat iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru apelantă solicită admiterea apelului,modificarea în tot a sentintei, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și trimiterea cauzei la instanța de fond spre rejudecare.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr. 1307 din 5 octombrie 2007, Tribunalul Dâmbovita - Secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei - DE COM SRL T și a respins cererea formulată de reclamanta - - T, împotriva pârâtei - de Com SRL T, privind obligarea pârâtei de a desființa construcțiile metalice provizorii,edificate de către aceasta pe terenul ce a făcut obiectul
- 2 -
contractului de închiriere nr. 14 din 3 ianuarie 2005, încheiat între părți, iar în caz de refuz să fie abilitată a desființa construcția pe cheltuiala acesteia.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că imobilele din litigiu au fost vândute în mod succesiv prin contracte autentificate, astfel prin contractul nr. 12 din 3 ianuarie 2001, imobilele au fost vîndute de către - SRL către - SRL și la 5 decembrie 2003, - SRL vinde imobilele către pârâtă, iar pârâta la rândul său prin contractul din 1 septembrie 2006 a vândut aceste imobile către intervenienta - SRL, care a încunoștiințat reclamanta de situația juridică a imobilelor așa cum rezultă din notificarea înregistrată la reclamantă la 27 noiembrie 2006 și în aceste condiții rezultă că intervenienta este proprietara constructiilor ce fac obiectul cererii de chemare în judecată, considerente pentru care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și a respins acțiunea pentru acest motiv.
Impotriva sentinței a declarat apel reclamanta - - T, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că în mod greșit prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, deși a demonstrat fără putință de tăgadă că nu a avut cu - SRL nici un fel de relații comerciale, încă de la data de 21.04.2005, prin adresa nr. 1476 a adus la cunoștința societății pârâtei că încalcă prevederile contractuale și a invitat-o la conciliere în vederea rezolvării pe cale amiabilă a litigiului și cum aceasta nu a venit la conciliere a întocmit procesul verbal nr. 1969 din 13.06.2005, în temeiul art. 7201alin. 5 Cod pr.civilă, iar la data de 26 octombrie 2005 a somat pârâta să evacueze spațiul pe care-l ocupă în mod abuziv.
Prin urmare arată apelanta, la data de 1 septembrie 2006 când pârâta înstrăinează imobilele din litigiu către intervenientă, cunoștea demersurile făcute de apelantă, astfel încât pârâta a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu rea credință, rea credință care rezultă și din faptul că directorul societății pârâte este director general la societatea intervenientă și în privinta cererii de interventie s-a pronuntat atât Curtea de Apel cât și Inalta C de Casatie și Justitie B, cu prilejul judecării recursului pârâtei, astfel încât este clar că societatea pârâtă avea calitate procesuală activă, astfel că în mod greșit a fost admisă lipsa calității procesuale pasive a societății pârâte.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, respingerea excepției și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Curtea, examinând sentinta prin prisma criticilor din apel, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozitiile legale ce au incidență în cauză, constată că apelul este nefondat pentru considerentele următoare:
Așa cum rezultă din probatoriile administrate în cauză la prima instanță, construcțiile metalice provizorii edificate pe terenul ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 14/2005 și pentru care apelanta a solicitat prin actiune ca pârâta să desfiinteze constructiile, au fost vândute în mod succesiv prin trei contracte de vânzare cumpărare autentificate,astfel prin contractul de vânzare cumpărare nr. 12 din 3 ianuarie 2001, imobilele au fost vândute de către - "" SRL către - SRL, din cuprinsul acestui contract rezultă că activul vândut este proprietatea
- 3 -
vânzătoarei, conform autorizatiei de construcție nr. 315/23 august 1995, emisă de Consiliul Local
Ulterior, la data de 5 decembrie 2003, cumpărătoarea - SRL vinde imobilele către pârâtă - de Com SRL T, așa cum rezultă din copia xerox a contractului de vânzare-cumpărare, aflată la fila 27 dosar fond, iar pârâta la rândul său vinde imobilele intervenientei - SRL G, potrivit contractului de vânzare-cumpărare aflat în copie xerox la fila 28 dosar fond.
Prin urmare, a rezultat din probatoriile administrate în cauză că la data formulării acțiunii de către apelanta-reclamantă, proprietara imobilelor din litigiu era intervenienta și nu societatea pârâtă, considerente pentru care în mod corect și legal prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată de către apelantă ca inadmisibilă, fiind formulată împotriva unei societății comerciale ce nu avea calitate procesuală pasivă, nemaifiind proprietara imobilelor din litigiu, astfel încât criticile apelantei că în mod greșit s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, că intimata pârâtă a încheiat cu rea credință contractul de vânzare-cumpărare, atâta timp cât contractul de vânzare cumpărare este valabil încheiat și este în ființă, nefiind anulat sau constatată nulitatea absolută printr-o hotărâre judecătorească, sunt nefondate.
Împrejurarea învederată de către reclamantă că directorul societății pârâte este și directorul intervenientei nu are relevanță, atâta timp cât contractele încheiate sunt valide, neexistând nici un impediment pentru încheierea unui contract de vânzare în aceste condiții.
Pentru aceste considerente, apelul formulat se privește ca nefondat și în temeiul dispozitiilor art. 296 Cod pr.civilă, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanta - "" - cu sediul în T,-, jud. împotriva sentintei nr. 1307/5.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâta - " DE COM" SRL cu sediul în T, Calea Domnească nr. 226, jud.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
red. EC/HV
10.01.2008/4 ex.
fd. Trib. Dâmbovita -
fd.
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina
