Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA NR. 31/
Ședința publică din 11.02.2010
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta - - L împotriva sentinței comerciale nr. 467/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul și intimatul G, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depuse prin registratura instanței din partea ORC T relații cu privire la societatea apelantă, și o cerere de amânare din partea lichidatorului Consult - AR Management
Curtea, din oficiu invocă excepția de netimbrare a apelului și reține cauza spre soluționarea excepției.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 467/16.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a respins cererea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâtul și a fost obligată reclamanta să plătească suma de 1300 lei reprezentând cheltuieli de avocat către pârât.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constata că prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Lipova la data de 15.01.2008 sub nr- reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtul a solicitat instanței:
- să constate faptul că în mod nejustificat pârâtul refuză predarea actelor legate de gestiunea - - al cărui director a fost în perioada 2003-04.12.2007astfel cum avea obligația conform prevederilor legale în vigoare, respectiv predarea documentelor legate de personalul angajat al firmei, de activitatea contabilă, de inventarierea bunurilor de patrimoniu ale societății, de concesiunile în care societatea este parte cu terțe persoane, de protocoalele de colaborare cu Compania de A, de situația economico - financiară a societății în toată această perioadă.
- obligarea pârâtului la descărcarea de gestiune, conform prevederilor legale în vigoare pentru perioada în care a fost director al societății, în caz contrar urmând a suporta plata integrală a prejudiciilor aduse societății ca urmare a lipsei documentelor.
În motivare arată că - - L este o societate cu acționariat majoritar de stat, al cărui obiect de activitate în principal vizează captarea, tratarea și distribuția apei potabile către agenți economici și populație, salubritate, piețe, târguri, și oboare.
În perioada 2003-05.12.2007 a fost numit director al societății, calitate în care a avut gestiunea și reprezentativitatea acesteia față de terți.
Ca urmare a demisiei înregistrate sub nr. 494/04.12.2007, începând cu data de 05.12.2007 calitatea de director al societății o are, fostul director fiind solicitat prin adresa nr. 501/19.12.2007 să preda gestiunea societății până la data de 07.01.2008. Menționează că în evidențele societății nu au fost găsite următoarele:
- listele de inventariere a bunurilor din patrimoniu societății din perioada 2006-2007 cât și a inventarului anual din aceeași perioadă, listele de inventariere a bunurilor deținute de personalul angajat al societății, atât pentru personalul existent la data demisiei cât și pentru persoanele care au plecat din firmă dar au avut obiecte de inventar pentru perioada 2006-2007, documente contabile legate de întreaga gestiune a societății pentru perioada 2006-2007, în mod concret, bilanț și balanță contabilă, contracte de concesiune pe care societatea le are în derulare cu terțe persoane, protocoale încheiate cu Compania de A, situație economico - financiară a firmei, inclusiv debite și creanțe, listele cu restanțierii, etc.
Arată că în firmă nu se regăsește nici o evidență clară în acte pentru perioada 2006-2007, iar în cadrul vreunui control unitatea este pasibilă de sancțiuni care în mod real derivă din activitatea defectuoasă a pârâtului și pe cale de consecință sunt în sarcina sa exclusivă.
În drept a invocat prevederile Legii 82/1991 privind contabilitatea, ale Legii 31/1990 privind societățile comerciale și ale HG 79/2001.
Pârâtul, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și fără obiect.
Susține că înainte de încetarea contractului de muncă a predat în totalitate cu procese verbale, toate actele pe care le-a deținut. Arată că nu a avut conform atribuțiilor de serviciu păstrarea actelor contabile, a listelor de inventariere și a gestiunii societății aceasta aparținând serviciului contabilitate, ca de altfel contractele, protocoalele de colaborare și evidențele contabile.
Prin sentința civilă nr. 283/25.03.2008 din dosar nr- Judecătoria Lipovaa respins cererea ca fiind prematur introdusă întrucât nu s-a efectuat procedura concilierii directe prev. de art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă.
Prin decizia comercială nr. 524/09.10.2008 din dosar nr-, Tribunalul Arad, Secția Comercială a admis apelul declarat de - -, a casat hotărârea atacată și a stabilit competența în cauză în primă instanță a Tribunalului.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Arad, Secția Comercială sub nr- formând obiectul prezentului dosar.
La dosarul cauzei au fost depuse de către părți mai multe înscrisuri și au fost citați în cauză administratorii reclamantului, conform furnizării de informații emise de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.
Având în vedere lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
În perioada 2003-05.12.2007 pârâtul a fost numit director al - -
Ca urmare a demisiei înregistrate sub nr. 494/04.12.2007, începând cu data de 05.12.2007 pârâtul a încetat de a mai fi director al reclamantei. Cu această ocazie a predat către noul director, mai multe înscrisuri și bunuri ale reclamantei.
Deși instanța a pus în vedere reclamantei să depună la dosar dovada cu bunurile solicitate prin prezenta acțiune au fost predate pârâtului aceasta nu a fost în măsură să prezinte procese verbale de predare primire care să poată fi comparate cu procesele verbale prin care pârâtul a predat succesorului său în funcție anumite bunuri. În consecință instanța nu a putut reține că pârâtului i s-au predat la numirea sa ca director interimar, mai multe bunuri decât a predat acesta către succesorul său în funcție de director, respectiv nu poate reține că bunurile pe care reclamanta le pretinde de la pârât au fost preluate de acesta.
Față de cele reținute, instanța a respins cererea.
Constatând că potrivit lucrărilor dosarului, începând cu data de 05.12.2007 pârâtul nu a mai deținut funcția de director interimar al reclamantei, funcția de director fiind preluată de, instanța a considerat că reclamanta a fost legal reprezentată în instanță de către, motiv pentru care nu s-a mai impus numirea de către membrii consiliului de administrație a unui reprezentant legal care să stea în judecată în vederea soluționării prezentei cauze. Faptul că aceste mențiuni nu au fost înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad nu a fost de natură a face instanța să rețină o altă reprezentare decât cea care rezultă din înscrisurile societății reclamante, deoarece efectuarea mențiunilor în registrul Comerțului nu schimbă natura raporturilor din cadrul societății ci le face doar opozabile față de terți. În consecință instanța a constatat că administratorii societății menționați în Registrul Comerțului și citați anterior doar în vederea desemnării unui reprezentant nu au și nu au avut calitate în prezenta cauză.
În baza art. 274 Cod procedură civilă reclamanta a fost obligată la plata sumei de 1300 lei reprezentând cheltuieli de avocat către pârât.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea acestuia și pe cale de consecință, admiterea acțiunii formulate privind obligația de a face.
În motivare se arată că instanța nu a ținut seama de cadrul legislativ aplicabil speței deduse judecății, rolul promovării prezentei cauze fiind tocmai faptul că nu există acte legate de gestiunea firmei din perioada în care pârâtul a fost director interimar și constatarea în primul rând a acestui aspect cu obligarea pârâtului la descărcarea de gestiune, descărcare pe care o refuză nejustificat.
Curtea reține că recursul creditorului nu este timbrat.
Conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 10 dosar pentru termenul de judecată din data de 04.06.2009, filele 17 și 18 dosar pentru termenul din 24.09.2009, fila 24 dosar pentru termenul din 29.10.2009, filele 29 și 30 dosar pentru termenul din 14.01.2010 precum și filele 37 și 38 dosar pentru termenul din 11.02.2010, apelanta a fost citată cu mențiunea timbrării recursului în sumă de 13,5 lei RON taxă judiciară de timbru și 0,3 lei RON timbru judiciar, fără ca aceasta să-și îndeplinească obligația până la termenul stabilit de instanță
Având în vedere că potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr. 147/1997 republicată, privind taxele judiciare de timbru, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru se sancționează cu anularea cererii, sancțiune prevăzută și de art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și întrucât apelanta nu a depus la termenul stabilit dovada plății taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, urmează a se dispune anularea apelulului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul reclamantei - - L împotriva sentinței comerciale nr. 467/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11.02.2010.
PRESEDINTE, JUDECĂTOR,
Dr.
GREFIER,
RED.MB/03.03.2010
TEHNORED./03.03.2010
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL ARAD
PREȘEDINTE:
Se comunică 3 ex: - - -
-
-
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Cătălin Nicolae Șerban
