Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 324/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.324
Ședința publică de la 11.09.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Câmpeanu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci
GREFIER - -
Pe rol judecarea cauzei comerciale formulat de apelanta reclamantă SC NAȚIONALĂ INTERNAȚIONAL B SA formulat împotriva sentinței comerciale 11400/15.10.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar și intimata pârâtă prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la fila 10 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care
Curtea dispune rectificarea încheierii din 20.03.2008 în sensul referatului întocmit de grefier, respectiv că intimata pârâtă a precizat că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei în fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta reclamantă prin avocat având cuvântul pe excepție arată că, contractul depus în instanță a fost încheiat ulterior promovării cererii de chemare în judecată, că obiectul contractului este inopozabil. Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii. În ce privește aprecierea instanței de fond în sensul că nu a făcut dovada că contractul putea fi executat apreciază că toate condițiile erau îndeplinite. Intimata pârâtă avea obligația de a face demersuri pentru obținerea avizelor. Solicită cheltuieli de judecată.
Intimata pârâtă prin avocat solicită admiterea excepției conform notelor scrise. Solicită respingerea apelului ca nefundat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față;
Prin cererea înregistrată sub nr- din 20 martie 2007 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, reclamanta NAȚIONALĂ INTERNAȚIONAL B SA, cu sediul în Otopeni,Județul Iac hemat-o în judecată pe pârâta SC SRL,cu sediul în B și a solicitat ca pârâta să fie obligată să realizeze lucrările de construcții prevăzute și detaliate în contractul de schimb imobiliar nr.2764/2002,în protocolul nr. 14164/2003 și în procesul-verbal de începere a lucrărilor nr. 11008 din 17 mai 2004 și să o autorizeze pe reclamanta să realizeze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei. A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la 16 decembrie 2002 între părțile litigante s-a încheiat contractul de schimb imobiliar autentificat sub nr. 2764, din aceeași dată de și Asociații, prin care reclamanta dădea pârâtei la schimb în deplină proprietate terenul de 12.509,931 (din totalul de 4.534.320,29 ) iar pârâta îi dădea în schimb reclamantei în deplină proprietate terenul de 17.811,6327,liber de construcții, sub condiția rezolutorie a începerii efective de către pârâtă a lucrărilor de construcții pentru care a operat schimbul, în termen de 2 ani de la data semnării contractului de schimb. Reclamanta a arătat că detalierea lucrărilor stabilite în sarcina pârâtei s-a făcut prin protocolul semnat la 3 iulie 2003 de către reprezentanții celor două societăți și că la 17mai 2004, între părțile contractante și primăria Otopeni, s-a încheiat un proces-verbal prin care se constată începerea efectivă a lucrărilor de construcție, la încheierea procesului-verbal participând și SC SA - ca proiectant și AG- în calitate de constructor.
De asemenea, reclamanta a arătat că pârâta nu a finalizat lucrările, dimpotrivă, notificată fiind de reclamantă a arătat expres că nu mai intenționează finalizarea lor și că dorește rezoluțiunea contractului de schimb imobiliar, motivat de cauze neimputabile, dar neprecizate și nedovedite.
Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolului 1075 Cod civil.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Prin sentința comercială nr.11400/15.10. Tribunalul București Secția a VI-a Comercială a respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că executarea obligației în natură de către pârâtă presupune o activitate personală din partea acesteia și a unor terți, că în cauză nu s-au produs probe privind executarea obligațiilor premergătoare îndeplinirii pe cale silită a raportului juridic invocat și că reclamanta nu a dovedit că este posibilă executarea în natură a obligației, avându-se în vedere și adresa emisă de pârâtă la 8 aprilie 2005.
Totodată, prima instanță a reținut și că, în cazul obligațiilor de a face, dispozițiile articolului 1077 Cod civil, prevăd că, dacă acestea nu sunt îndeplinite de debitor, creditorul obligației poate fi autorizat să le aducă el însuși la îndeplinire numai dacă este posibilă executarea, ceea ce în speță nu se probează, dat fiind și perioada scursă de la data asumării obligației. A apreciat că reclamanta are dreptul subsidiar la dezdăunare, prevăzută de articolului 1073 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel nemotivat reclamanta, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 12 decembrie 2007 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.
Motivele de apel au fost depuse la termenul din 7 februarie 2008,cu respectarea termenului prevăzut de articolul 287 alin. 2 Cod procedură civilă.
În motivarea apelului, reclamanta a prezentat istoricul situației de fapt și a criticat hotărârea în primul rând sub aspectul considerentelor relative la "obligațiile premergătoare", obligații în legătură cu care a susținut că nu au caracter independent față de obligația principală, ci dimpotrivă, sunt în strânsă legătură și chiar se confundă cu aceasta, intimata pârâtă trebuind să aibă la momentul asumării obligației reprezentarea reală a faptului că executarea acestui gen de lucrări presupune obținerea unei serii de autorizații, avize, proiecte etc..
Sub același aspect, apelanta reclamantă a susținut că între părți contractul de schimb nu a încetat, că intimata pârâtă refuză să își îndeplinească obligația invocând motive nedovedite, și că instanța, în lipsa unei cereri reconvenționale, prin care să se solicite rezilierea contractului pentru imposibilitatea executării obligațiilor, nu putea reține acest aspect în lipsa dovezilor, adresa invocată de instanță emanând de la intimata pârâtă și neavând forță probantă în lipsa altui document probator.
Apelanta reclamantă a criticat hotărârea și sub aspectul invocării dispozițiilor articolelor 1077 și 1073 Cod civil, susținând că nu poate fi reținut dreptul creditorului la dezdăunare pentru simplul argument al refuzului debitorului de a-și executa în natură obligația contractată, întrucât astfel conținutul obligației s-ar transforma în echivalentul său bănesc. În ce privește aplicarea dispozițiilor articolului 1077 Cod civil, apelanta reclamantă a susținut în esență că prevederile legale invocate nu condiționează autorizarea creditorului de a executa el însuși obligația pe cheltuiala debitorului de posibilitatea executării în natură a acestei obligații, creditorului rămânându-i a constata dacă poate sau nu să aducă la îndeplinire această obligație astfel cum a fost convenită.
Întrucât a apreciat că în cauză imposibilitatea executării în natură a lucrărilor de construcție nu fost dovedită, apelanta reclamantă a susținut că instanța față de petitul cererii de chemare în judecată, s-a pronunțat în afara cadrului procesual atunci când a apreciat incidența dispozițiilor articolului 1073 Cod civil, relative la dreptul apelantei - reclamante la dezdăunări.
Apelul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolelor 282 și următoarele Cod procedură civilă șipe dispozițiile articolului 1077 Cod civil.
La 20 martie 2008, intimata pârâtă a depus întâmpinare, prin care s-a apărat în fapt și în drept față de motivele de apel și prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în raport de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4536 din 28 iunie 2007 de BNP G și, pe care l-a încheiat cu SC Otopeni SRL. A susținut că prin acest contract i-a transmis cumpărătoarei toate drepturile și obligațiile decurgând din autorizația de construire nr.5/411 din 8 februarie 2001, eliberată de Primăria Otopeni, cumpărătoarea agreând în mod expres să se subroge în toate drepturile și obligațiile ce îi revin intimatei pârâte în temeiul contractului de schimb încheiat cu apelanta reclamantă. Sub acest aspect a detaliat prevederile articolului 1 alin. 3 din sus-invocatul contract de vânzare-cumpărare.
Întâmpinarea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolelor 113,1360 și 137 Cod procedură civilă.
La solicitarea curții, intimata pârâtă a arătat că excepția lipsei calității procesuale pasive, este invocată în raport de fondul cauzei, iar la solicitarea apelantei reclamante a arătat că nu poate indica temeiul juridic pe care se fundamentează excepția ( încheierea de ședință de la termenele din 20 martie 2008 - rectificată la 11 2008 și din 19 iunie 2008).
Apelanta reclamantă a răspuns la întâmpinare.
În legătură cu excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimata pârâtă, având în vedere că ea tinde să facă de prisos cercetarea fondului cererii introductive de instanță, nu soluționarea apelului, Curtea apreciază că ea nu se poate pune în discuție și soluționa decât în cadrul apelului,nu înainte de soluționarea acestuia.
Excepția este apreciată de C ca neîntemeiată și înlăturată.
În raport de actele juridice invocate în cererea de chemare în judecată, respectiv contractul de schimb, protocolul și procesul-verbal de începere a lucrărilor, Curtea apreciază că în mod legal și temeinic apelanta reclamantă s-a îndreptat cu acțiune în justiție împotriva pârâtei, întrucât era întrunită cerința identității dintre partea pârâtă și debitorul obligației deduse judecății.
Problema care s-ar putea pune în cauză raportat la contractul de vânzare-cumpărare invocat de intimată,încheiat ulterior sesizării instanței de fond, este aceea a modificării cadrului procesul pasiv urmare a transmiterii de către pârâtă a propriilor drepturi. Numai că, raportat la acest contract de vânzare-cumpărare, Curtea apreciază că este imposibilă substituirea procesuală a intimatei pârâte prin introducerea unui terț, întrucât această substituire ar putea avea loc dacă există temei pentru subrogarea legală sau pentru novație.
Nici una din ipotezele prevăzute de articolul 1106 și următoarele Cod civil, nu este aplicabilă în cauză. De asemenea, nu sunt întrunite nici condițiile novației prin schimbare de debitor, prevăzută de articolele 1128 pct. 2, 1130 și 1131 Cod civil, după cum nu sunt întrunite nici condițiile delegației, prevăzute de articolele 1132 și următoarele.
De asemenea, Curtea reține că modificarea cadrului procesual nu poate fi primită nici prim prisma instituției retractului litigios, pe de o parte pentru neîndeplinirea condițiilor articolelor 1402 și următoarele Cod civil, și pe de altă parte în considerarea prevăzută de articolul 45 Cod comercial.
Sub acest aspect, Curtea apreciază ca întemeiată și apărarea apelantei reclamante relativă la inexistența în sistemul de drept românesc a recunoașterii instituției preluării (cesiunii) de datorie (căci în această situație poate fi încadrat contractul de vânzare-cumpărare încheiat de intimata pârâtă și de terța societate), care, încheiată fără acordul creditorului și fără notificarea acestuia, îl păgubește și nu îi este opozabilă, fiind față de acesta un res alios acto, cu consecințele prevăzute de articolul 973 Cod civil,.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază apelul ca întemeiat și îl va admite pentruurmătoarele considerente:
Critica referitoare la determinarea "obligațiilor premergătoare" executării lucrărilor de construcție este întemeiată. În primul rând, în contractul de schimb încheiat de părțile litigante nu există o clauză care să condiționeze executarea lucrărilor de obținerea autorizațiilor administrative prealabile, care să stabilească obligațiile altei persoane în obținerea acestor autorizații sau care să o exonereze pe intimata pârâtă de îndeplinirea obligației în caz de neobținere a acestora.
Din acest punct de vedere, este întemeiată susținerea apelantei reclamante despre faptul că asumarea obligației de efectuare a lucrărilor de construcțiiincludeși obligațiile de a obține autorizațiile legale. Aceasta cu atât mai mult cu cât,așa cum întemeiat susține apelanta reclamantă, nici nu s-a dovedit imposibilitatea "obținerii" acestor autorizații, intimata pârâtă, ca și instanță de fond invocând un înscris emanând de la intimata pârâtă, nesusținut nici în fond, nici în apel, de documente emanând de la organele administrative abilitate.
Astfel, proba a fost apreciată cu încălcarea principiului de drept "nemo sibi titulum constituere potest".
În ce privește celelalte critici aduse hotărârii instanței de fond, Curtea le va grupa și le va răspunde prin considerente comune.
În raport de procesul-verbal de la 17 mai 2004, încheiat de părțile litigante și semnat, în plus și de reprezentanții Primăriei Orașului Otopeni, ai și ai SC SA ( fila 42 a dosarului de apel), Curtea apreciază în primul rând netemeinicia susținerilor despre imposibilitatea în care intimata pârâtă s-a aflat de a începe executarea lucrărilor de construcție contractate, obligația nefiind nici pe de parte imposibilă, ci chiar pusă în executare de debitoarea SC SRL.
În aceeași ordine de idei și raportat la același înscris Curtea apreciază ca întemeiată critica apelantei reclamante relativă la considerentele prin care instanța de fond a considerat imposibilă executarea în natură a obligației în lipsa unei cereri reconvenționale prin care intimata pârâtă să solicite rezilierea contractului, cu precizarea,însă, că nu prin intermediul rezilierii judiciare intimata pârâtă se putea apăra pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale. Astfel, Curtea apreciază că rezilierea contractului poate opera mutus dissensus sau pentru cauze autorizate delege, în condițiile articolului 969 alin. 2 Cod civil, după cum poate fi solicitată a fi pronunțată în condițiile articolelor 1020-1021 Cod civil, pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor contractuale. Împrejurarea invocată de instanța de fond (chiar în lipsa unei manifestări exprese a intimatei pârâte în acest sens nici în fond, nici în apel), respectiv imposibilitatea executării în natură a obligației contractate, nu intră în sfera rezilierii nici în condițiile articolului 969 cod civil și nici în condițiile articolului 1020 - 1021 Cod civil, ea putând fi invocată de debitoarea obligației, doar în condițiile articolului 1156 alin. 4 Cod civil, relative la caducitatea contractului.
Revenind la procesul-verbal de la 17 mai 2004, Curtea apreciază că acesta are consecințe în ce privește validitatea contractului de schimb dintre părți, contractul încheiat sub condiție rezolutorie. Făcându-se dovada că intimata pârâtă și-a îndeplinit obligația de a începe lucrările de construcții înăuntrul termenului de doi ani de la data semnării contractului de schimb, această împrejurare valorează neîndeplinirea condiției rezolutorii, consolidează validitatea contractului, astfel că obligația intimatei pârâte de a executa aceste lucrări convenite prin protocol este fermă,conform articolului 969 Cod civil, apelanta reclamantă fiind îndrituită la a solicita executarea ei în natură în conformitate cu dispozițiile articolului 1073 Cod civil.
Curtea apreciază ca întemeiată și critica formulată de apelanta reclamantă în legătură cu greșita apreciere a dreptului la dezdăunări, făcută de instanța de fond, în raport de teza a II aap revederilor articolului 1073 Cod civil. că articolul 1073 Cod civil, consacră in terminis dreptul creditorului de a cere în principal îndeplinireaexactăa obligației, dreptului la despăgubiri adică de executare prin echivalent) fiind un subsidiar obligatoriu și care nu îi poate fi impus nici chiar de instanța de judecată, chemată se pronunța numai asupra obiectului cererii, conform articolului 129 alin. 6 Cod procedură civilă, în limitele învestirii sale de către reclamant, care are alegerea deplină în legătură cu acest obiect,conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Din acest punct de vedere, în condițiile în care instanța de fond se află în fața unui contract nedenunțat de nici una dintre părți și în fața unei obligații de a face perfect valabilă, dar neadusă la îndeplinire, aceasta nu poate îngrădi dreptul creditorului obligației de a solicita executareaîn naturăa obligației, inclusiv prin autorizarea creditorului de a realiza el însuși obligația pe cheltuia debitorului, în condițiile articolului 1077 Cod civil, întrucât scopul pentru care părțile au contractat este, printre altele, și realizarea unor construcții, acest scop trebuind urmărit și protejat și numai în subsidiar și la achiesarea creditorului compensate prin echivalent bănesc în condițiile articolului 1073 teza a II a Cod civil.
Mai mult, Curtea apreciază ca temeinică și critica relativă la greșita interpretare a dispozițiilor articolului 1077 Cod civil, întrucât instanța de fond, reținând că autorizarea creditorului poate fi acordată doar dacă obligația este posibilă, a adăugat la lege, prevederile invocate necondiționând o astfel de condiționare.
Sintetizând, Curtea apreciază că instanța de fond interpretat greșit probele dosarului, a stabilit eronat situația de fapt și a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor articolelor 1073 și 1077 Cod civil, de aceea, în temeiul articolelor 295 și 2996 Cod procedură civilă va admite apelul și va schimba în tot sentința atacată. Pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimata pârâtă, și, în temeiul articolelor 969, 1073 teza I și 1077 Cod civil, va admite cererea reclamantei, obligând-o pe pârâtă să execute lucrările contractate, astfel cum sunt prevăzute în contractul de schimb imobiliar autentificat sub nr.2746/2002, în protocolul nr.14164/2003 și procesul-verbal nr.11008 din 17 mai 2004. O va autoriza pe reclamantă să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei, în caz de neexecutare a lor de către pârâtă.
În temeiul articolului 298, raportat la articolul 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga pe intimata pârâtă și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de apelanta reclamantă în fond și în apel, cheltuieli constând în taxa de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă SC NAȚIONALĂ INTERNAȚIONAL B SA cu sediul în Otopeni, nr. 3. Județ I, împotriva sentinței comerciale nr.11400/15.10.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL cu sediul în B, sector 5, 13, nr. 90.
Schimbă în tot hotărârea atacată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată.
Admite acțiunea reclamantei.
Obligă pe pârâtă să realizeze lucrările de construcții prevăzute și detaliate în contractul de schimb imobiliar nr.2764/2002, protocolul nr. 14164/2003 și procesul-verbal de începere a lucrărilor nr. 11008/17.05.2004.
Autorizează pe reclamantă să realizeze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei în cazul neexecutării lor de către pârâtă.
Obligă pe pârâtă la 20,80 lei cheltuieli de judecată fond și apel către reclamantă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
ex.4
Președinte:Marcela CâmpeanuJudecători:Marcela Câmpeanu, Eugenia Voicheci
