Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 364/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIAL
DECIZIA COMERCIAL NR. 364
Ședința public de la 15.10.2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Aurică Avram
JUDECTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta, împotriva încheierilor din datele de 04.06.2008 și 10.09.2008, ambele pronunțate de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI DE PRODUCȚIE
La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns recurenta, reprezentat de avocat cu delegație la dosar, Dl., lipsind intimata.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care se învedereaz instanței c, prin Serviciul Registratur, recurenta a depus la dosar dovada achitrii taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, iar Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial a înaintat la dosar o cerere de restituire a dosarului.
Curtea pune în discuție natura cii de atac.
Aprtorul recurentei las la aprecierea instanței calificarea cii de atac.
Curtea, în temeiul art. 84.proc.civ. calific drept apel calea de atac exercitat, reținând c sunt aplicabile în speț dispozițiile art. 282.proc.civ. În acest context, subliniaz c este nejustificat aprecierea titularului cii de atac, potrivit creia prin încheierea de la 10.09.2008, Tribunalul ar fi soluționat un apel, declarat împotriva încheierii din data de 04.06.2008.
Din oficiu, Curtea pune în discuție excepția inadmisibilitții apelului declarat împotriva încheierii din 10.09.2008 și, întrucât nu sunt alte cereri de formulat și nici alte probe de administrat, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul pe excepția invocat și pe cererea de apel.
Aprtorul apelantei solicit admiterea apelului, desființarea încheierii atacate și trimiterea cauzei, primei instanțe, pentru continuarea judecții, reluând argumentele pe larg expuse în calea de atac.
CURTEA
Asupra apelului de faț, constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Bucure ști - Secția a VI-a Comercial la data de 28.01.2008, reclamanta a chemat în judecat pe pârâta INSTITUTUL DE CERCETARE DE PRODUCȚIE, solicitând instanței ca, prin hotrârea ce o va pronunța, s dispun compensarea datoriei celei din urm, în valoare de 52.827 lei, reprezentând c/val. reparații capitale și îmbuntțiri aduse de reclamant spațiului închiriat, situat la etajul 3 al imobilului din B, Calea, nr. 48-50, sector 1, cu datoria reclamantei faț de pârât, în sum de 51.279,46 lei, reprezentând chirie pentru spațiul închiriat, eventuala sult urmând s se achite conform înțelegerii prților.
La data de 12.03.2008, pârâta a depus o cerere reconvențional, prin care a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei totale de 73.863,95 lei, reprezentând chirie restant și penalitți de întârziere, calculate începând cu data de 01.03.2008, potrivit art. 9 din contractul de închiriere nr. 4625/2003 încheiat între prți.
Prin încheierea din data de 04.06.2008, Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial a respins acțiunea principal, ca inadmisibil, a respins excepția prematuritții cererii reconvenționale, ca neîntemeiat, a constatat caracterul de aprare de fond a compensației și a dispus continuarea judecții, acordând termen în acest scop la data de 10.09.2008.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut c dispozițiile art. 111.proc.civ. instituie caracterul subsidiar al acțiunii în constatare și, în acest context, a apreciat c acțiunea principal este una în constatare, prin care reclamanta urmrește s se constate inexistența unui drept de creanț al pârâtei-reclamante împotriva sa. În aceste condiții, instanța de fond a considerat acțiunea principal ca fiind inadmisibil, deoarece reclamanta-pârât avea la dispoziție o acțiune în realizare (în pretenții).
Totodat, luând act de existența la dosar a dovezilor de convocare la conciliere și a rspunsului reclamantei-pârâte, dar și în considerarea lipsei vtmrii, prima instanț a respins excepția prematuritții cererii reconvenționale. De asemenea, a constatat caracterul de aprare de fond a compensației.
Împotriva acestei încheieri, a declarat apel, solicitând desființarea sa și trimiterea cauzei instanței de fond, pentru continuarea judecții.
În motivare, apelanta a artat c prin respingerea acțiunii principale prima instanț s-a pronunțat implicit asupra cererii reconvenționale, prin care pârâta-reclamant urmrea tocmai o respingere a cererii de compensare. Totodat, apelanta a afirmat c atât cererea principal, cât și cea reconvențional ar fi trebuit soluționate împreun, iar aspectul inadmisibilitții le viza pe ambele, în egal msur. De asemenea, a mai susținut c pentru a respinge acțiunea principal, prima instanț ar fi trebuit s pronunțe o sentinț, iar nu o încheiere, de natur s o priveze de dreptul de a administra probe.
Dup declararea acestei ci de atac, Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial a pronunțat încheierea de la data de 10.09.2008, prin care, în temeiul art. 282 alin. 2.proc.civ. a constatat c a fost declarat apel împotriva unei încheieri premergtoare și a respins cererea de înaintare a dosarului la Curtea de Apel Bucure ști, apreciind-o prematur pân la pronunțarea unei sentințe.
Împotriva ambelor încheieri - atât cea din 04.06.2008, cât și cea din 10.09.2008 - a declarat la data de 22.09.2008 recurs.
În motivarea cii de atac exercitate împotriva încheierii din data de 10.09.2008, recurenta a susținut c Tribunalul, deși este instanț de fond, a soluționat în mod greșit apelul declarat împotriva încheierii din data de 04.06.2008, pronunțând o încheiere cu valoare de decizie, prin care practic l-a respins.
Totodat, au fost reluate criticile consemnate mai sus împotriva încheierii din data de 04.06.2008.
Prin decizia comercial nr. 61/05.02.2009 pronunțat de Curtea de Apel Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, a fost admis excepția de inadmisibilitate a apelului declarat împotriva încheierii din 10.09.2008; pe cale de consecinț, apelul declarat împotriva încheierii din 10.09.2008 a fost respins, ca inadmisibil. Totodat, Curtea a anulat apelul promovat împotriva încheierii din data de 04.06.2008, ca netimbrat.
Recursul declarat de împotriva acestei decizii a fost admis, prin decizia nr. 1372/08.05.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercial, decizia a fost casat, iar dosarul a fost trimis instanței de apel, spre rejudecare.
La termenul de astzi, Curtea a calificat din oficiu ca fiind apel calea de atac cu soluționarea creia a fost învestit, având în vedere considerentele expuse în practicaua prezentei decizii.
Analizând actele dosarului, precum și încheierile atacate, prin prisma criticilor invocate de ctre apelant, Curtea reține urmtoarele:
Prin încheierea de la data de 04.06.2008, prima instanț a respins acțiunea principal, ca inadmisibil.
Intimata a solicitat respingerea apelului declarat împotriva acestei încheieri, ca inadmisibil, invocând dispozițiile art. 282 alin. 2.proc.civ.
În analizarea acestui aspect, invocat de intimat ca o aprare, iar nu pe calea excepției, Curtea reține c potrivit art. 282 alin. 2.proc.civ. împotriva încheierilor premergtoare nu se poate face apel decât o dat cu fondul, în afar de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecții.
Din acest punct de vedere, încheierea din data de 04.06.2008 poate fi atacat cu apel, separat, întrucât prin aceasta cursul judecții acțiunii principale nu numai c a fost întrerupt, ci, practic, a fost finalizat.
În schimb, prin încheierea de la 10.09.2008, cursul judecții nu a fost întrerupt, întrucât prin încheierea menționat s-a dispus, în fapt, continuarea judecții cererii reconvenționale, astfel încât, în temeiul art. 282 alin. 2.proc.civ. evocat anterior, Curtea va admite excepția de inadmisibilitate a apelului declarat împotriva încheierii din 10.09.2008, acesta urmând a fi respins, ca inadmisibil.
Examinând apelul declarat împotriva încheierii din 04.06.2008, Curtea reține urmtoarele:
Pentru a respinge acțiunea principal, ca inadmisibil, instanța de fond a reținut c caracterul acesteia, de acțiune în constatare, prin care reclamanta ar urmri s se constate inexistența unui drept de creanț al pârâtei-reclamante. În aceste condiții, instanța de fond a considerat c acțiunea principal este inadmisibil, întrucât reclamanta-pârât avea la dispoziție o acțiune în realizare (în pretenții).
Or, analiza de detaliu a acțiunii principale demonstreaz caracterul su de acțiune în realizare, iar nu de acțiune în constatare. Din întregul conținut al acțiunii nu rezult c reclamanta-pârât ar urmri, așa cum a reținut Tribunalul, s se constate inexistența unui drept de creanț al pârâtei-reclamante; dimpotriv, un asemenea drept este recunoscut de titularul acțiunii principale, de vreme ce solicit compensarea creanțelor prților.
În acest context, fr a pune în discuție eventuala calificare a acțiunii principale ca fiind una în constatare, instanța de fond a apreciat c sunt aplicabile dispozițiile art. 111.proc.civ. care instituie caracterul subsidiar al acțiunii în constatare faț de cea în realizare, apreciind astfel acțiunea principal ca fiind inadmisibil.
O asemenea soluție este profund eronat și ea dovedește faptul c în mod greșit prima instanț a soluționat acțiunea principal fr a intra în cercetarea fondului.
Dincolo de aceste considerente, Curtea subliniaz caracterul vdit nelegal al încheierii din data de 04.06.2008, prin care prima instanț a soluționat una dintre cele dou acțiuni, pe cea principal, cu înclcarea flagrant a procedurii civile.
Practic, pe calea unei încheieri date în cursul judecții unui proces, în care erau formulate o acțiune principal și o cerere reconvențional, instanța de fond a soluționat acțiunea principal, încheierea având valoarea unei sentințe - sub aspectul conținutului s În acest fel, au fost grav înclcate formele de procedur prevzute sub sancțiunea nulitții de art. 105 alin. 2.proc.civ. iar vtmarea apelantei este dovedit, în condițiile în care drepturile pe care le-a pretins pe calea acțiunii principale, ar urma s fie examinate doar prin prisma unei aprri - cu toate c, așa cum s-a reținut mai sus, respingerea cererii principale, ca inadmisibil, este o msur care contravine legii.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, Curtea, dând deplin eficienț dispozițiilor art. 297 alin. 1.proc.civ. va admite apelul declarat împotriva încheierii de la data de 04.06.2008, va desființa încheierea atacat și va trimite cauza, pentru continuarea judecții, primei instanțe - aceasta urmând s soluționeze atât acțiunea principal, cât și cererea reconvențional.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilitții apelului formulat de apelanta împotriva încheierii din data de 10.09.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI DE PRODUCȚIE
Admite apelul declarat de ctre apelanta, cu sediul în B, Calea, nr. 48-50,. 3, sector 1, împotriva încheierii din data de 04.06.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI DE PRODUCȚIE, cu sediul în B,-, sector 4 și în consecinț:
Desființeaz încheierea din data de 04.06.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, în dosarul nr- și trimite cauza primei instanțe, pentru continuarea judecții.
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de apelanta împotriva încheierii din data de 10.09.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI DE PRODUCȚIE
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public, astzi, 15.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, GREFIER,
- - - - - -
Președinte:Aurică AvramJudecători:Aurică Avram, Cosmin Mihăianu