Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 427/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 85/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 427

Ședința publică de la 23 Octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Marcela Câmpeanu

JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci

Grefier: - -

Pe rol soluționarea cauzei comerciale având ca obiect apelul promovat de apelantul reclamant împotriva sentinței comerciale nr.12360/30.10.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul reclamant personal și asistat de avocat cu împuternicire avocațială depusă la fila 82 dosar și intimatul pârât prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 12, lipsind ceilalți intimați pârâți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul apelantul reclamant învederează in stanței că la momentul formulării apelului, apelantul și-a ales domiciliul la cabinetul avocatului care îi susținea la acea vreme interesele. Față de acest aspect, solicită ca instanța să ia act că apelantul reclamant înțelege să indice reședința sa, unde solicită să-i fie comunicate toate actele de procedură, în Târgoviște, str.-. - nr.37, Județul

Apelantul reclamant prin apărător solicită acordarea unui termen și în temeiul dispozițiilor art.295 alin.2 Cod procedură civilă încuviințarea probelor, având în vedere că ne aflăm în apel declarat împotriva unei hotărâri judecătorești care nu a soluționat fondul. În lipsa cererii, instanța a greșit când a admis excepția, colegul său avocat s-a rezumat că nu s-a administrat nici o probă.

Intimatul pârât prin apărător se opune cererii apelantul reclamant având în vedere că a trecut demult termenul de probe.

Apărătorul apelantului reclamant învederează instanței că acesta este primul termen de judecată când se prezintă în calitate de apărător și solicită proba cu înscrisuri și interogatoriu pentru a dovedi că excepția a fost greșit admisă iar clientul său are calitate procesuală activă.

Intimatul pârât prin apărător arată că la acest moment nu se pot discuta probleme de fond.

Apelantul reclamant prin apărător arată că deține înscrisuri de la Registrul Comerțului iar interogatoriul vizează modul în care s-au încheiat contractele de cesiune, publicarea actului în Monitorul Oficial. De asemenea, la dosarul cauzei există întâmpinare formulată de, care la termenul la care a fost depusă nu poate fi însușită ca o aderare la apel, dar este o exprimare.

Intimatul pârât prin apărător arată că cererea de probe vine extrem de tardiv, partea a fost asistată în dosar. Totodată, nu interesează dacă s-a realizat sau nu publicitatea în contractul de cesiune și nu înțelege ce fapte personale ar putea fi dovedite în legătură cu calitatea procesuală activă, solicitând respingerea cererii de probatoriu.

Curtea deliberând, apreciază cererea de probe solicitată de apelantul reclamant ca neîntemeiată având în vedere că obiectul probatoriului este imprecis.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.

Apelantul reclamant prin apărător arată că în speță, clientul său are calitate procesuală activă și interes în promovarea acțiunii. Să se observe că s-a depus Monitorul Oficial nr.269/1997 și apare actul adițional publicat. În 1997, apelantul promovează acțiune la Tribunalul București, care în mare avea același obiect, respectiv apelantul solicita partea de contribuție din patrimoniul de 40%. Acțiunea respectivă a fost timbrată insuficient iar soluția cauzei a fost de anulare ca insuficient timbrată. Această acțiune a percutat asupra intimaților de azi în sens pozitiv. Abia la acel moment se publică în Monitorul Oficial actul adițional. Până atunci cei doi confrați nu au făcut acest lucru. Actul adițional are doar patru semnături iar unul dintre semnatari este chiar. Chiar dacă s-a publicat în Monitorul Oficial, dacă este imperfect, dovada publicării apare ca inexistentă. Actul adițional este doar un act fără cele două contracte de cesiune. Și în virtutea dispozițiilor art.87 și 226 din Legea nr.31/1990 apelantul de azi are interes legitim și calitate procesuală activă. Față de aceste aspecte, solicită admiterea apelului cu casare și trimitere spre rejudecare, apelantul are calitate procesuală activă, fără cheltuieli de judecată.

Intimatul pârât prin apărător solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. Astfel, există contracte de cesiune care nu trebuiau publicate în Monitorul Oficial, acestea producând efecte din momentul semnării de către părți. S-a recurs la publicitate prin Monitorul Oficial iar partea care a promovat acțiunea a pierdut calitatea de asociat. Pentru aceste aspecte, solicită respingerea apelului.

Apelantul reclamant prin apărător, în replică, arată că la fond pârâții au mers prin întâmpinare,pe excepția prescripției extinctive, iar potrivit dispozițiilor art.226 din Legea nr.31/1990 drepturile asociatului se pot solicita și da prin acord.

Intimatul pârât prin apărător arată că poate invoca excepția prescripției liniștit întrucât apelantul timp de 13 ani nu a făcut nici un demers.

Apelantul reclamant personal învederează instanței că și-a vândut casa pentru a plăti un import întrucât nu a avut bani.

Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Prin sentința comercială nr.12360/30.10.2007 pronunțată în dosarul nr-de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și respinge acțiunea introdusă de reclamant în contradictoriu cu pârâții, și, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul reține că reclamantul nu are calitate procesuală activă și nici nu justifică un interes în cauză, acesta nemaiavând calitate de asociat prin vânzarea părților sociale deținute la SC SRL. De asemenea se reține că, reclamanta solicită lichidarea unei societăți comerciale, fără însă aoi ndica.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, înregistrat sub nr. 24929/32007 la Curtea de Apel București - Secția a Va Comercială.

În motivarea recursului se susține că prima instanță i-a încălcat în mod vădit dreptul la apărare, refuzând să-i încuviințeze cererea de probe, prin care urmărea să dovedească o împrejurare esențială în raport de care calitatea sa procesuală activă este pe deplin justificată, respectiv că nu a fost finalizat contractul de cesiune, astfel că recurentul și-a păstrat calitatea de asociat, iar pe de altă parte că pârâții nu au înregistrat contractul de cesiune la Registrul Comerțului. În mod greșit tribunalul a apreciat că cele două contracte de cesiune a părților sociale deținute în societate își produc efectele între părți, chiar în ipoteza neînregistrării lor la Registrul Comerțului și a nepublicării lor în Monitorul Oficial. Se mai arată că extrasul de informare din 20 iulie 2006, emis de Registrul Comerțului menționează că recurentul are calitatea de asociat al SC. Deși a solicitat proba cu interogatoriul pârâților, instanța a omis consemnarea cererii sale cât și măsura procedurală a respingerii. Judecătorul cauzei și-a motivat soluția pe argumente străine de cadrul procesual instituit - lipsa de interes sau acțiune inadmisibilă - fine de neprimire invocate de părți- deși prin petitul acțiunii a solicitat lichidarea SC SRL.

Recurentul solicită încuviințarea probelor respinse și suplinirea lipsei rolului activ al instanței.

Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea apelului ca nefondat și păstrarea în tot hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, formulând apărări în fapt și în drept în combaterea motivelor de apel.

Intimatul, prin întâmpinare, solicită admiterea apelului și casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, arătând că este asociat din anul 1991 la SC SRL, cu un procent de 15 %. Între anii 1991 - 1993, societatea a cumpărat mai multe active.

Din anul 1994 s-a transferat la SC SRL dată de la care nu a luat dividende, iar singurii beneficiari sunt și, situație în care consideră justificată restituirea dividendelor și a cotei părții cuvenite din SC SRL.

Analizând motivele de apel în raport de actele dosarului rezultă următoarele:

Reclamantul a introdus la 30.03.2007 la Tribunalul București - Secția a VI a Comercială cerere de chemare în judecată a pârâților, și, solicitând lichidarea SC SRL în temeiul dispozițiilor articolului 252 din Legea nr. 31/1990, societate dizolvată și radiată din evidențele Registrului Comerțului din anul 2002.

Prin contractele de cesiune autentificate sub nr. 2934/26.01.1993 și nr. 8605/9.03.1994, reclamantul a cesionat părțile sociale deținute la SC SRL celorlalți asociați ai societății.

În contractele de cesiune se prevede în mod expres că reclamantul pierde calitatea de asociat al societății.

Prin sentința apelată a fost respinsă acțiunea, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, cu motivarea că reclamantul și-a pierdut calitatea de asociat, urmare cesiunii intervenită. Critica adusă instanței de fond prin aceia că nu a avut rol activ și i-a respins probele solicitate, nu este întemeiată pentru următoarele considerente:

Prin întâmpinarea depusă la 12.06.2007 la instanța de fond de către pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, care a răspuns la întâmpinare la 2 octombrie 2007, fără a anexa înscrisuri în sprijinul susținerilor sale. Dezbaterile în fond au avut loc la termenul de judecată din 30.10.2007. Prin încheierea de ședință se consemnează că tribunalul a pus în discuția părților această excepție pe care reclamantul a combătut-o prin argumentele cu care își motivează și apelul de față,nesolicitând probe. Susținerea sa că i-au fost respinse probele, nu are nici un suport, iar în situația pretinselor "consemnări" necorespunzând realității, reclamantul avea calitatea îndreptării încheierii prevăzută de articolul 281 Cod procedură civilă. Din actele dosarului rezultă că ședința respectivă s-a desfășurat în condiții legale și de egalitate de tratament al părților. De altfel cenzurarea de către instanță a cererilor de probe, nu a duce atingere dreptului la apărare, fiind de atributul judecătorului aprecierea asupra utilității și concludentei probelor,în situația în care ar fi fost cerute și respinse.

Contractele de cesiune în cauză s-au încheiat conform reglementărilor legale (articolul 1391-1395 Cod civil) în formă autentică și produc efecte între părți de la data semnării acestora, conform dispozițiilor articolului 969 Cod civil, 973 Cod civil, al principiului relativității efectelor contractului și al principiului pacta sunt servanda și nu cum pretinde apelantul că efectele acestor contracte se produc numai după înregistrarea la Registrul Comerțului și publicării lor în Monitorul Oficial.

Articolul 5 din Legea nr. 26/1990 se referă la opozabilitatea acestor acte față de terți, iar nu față de părțile contractante.

Susținerea apelantului că nu i-a fost achitată contravaloarea părților sociale cesionate și ca atare contractele de cesiune nu sunt finalizate, nu a fost dovedită, iar pe de altă parte nu are relevanță, față de obiectul cauzei, recuperarea pretinselor sume după 15 ani urmând a fi solicitată pe calea unei alte acțiuni.

Înscrisul depus la dosar de către apelant - extrasul de informare emis de Registrul Comerțului atestă istoricul societății în perioada 26.03.1991 - 29.03.2002 referitor la asociați, iar la rubrica "situația actuală a societății" se menționează "forma radiată".

În mod corect, instanța de fond a apreciat că prin cesionarea părților sociale, apelantul-reclamant nu mai are calitate de asociat în societate și în consecință nu mai poate avea nici calitate procesuală activă în formularea unei acțiuni prin care să solicite lichidarea societății. Instanța de fond, verificând cadrul procesual pasiv, a reținut corect că față de obiectul acțiunii, judecata se face în contradictoriu cu societatea pe care apelantul-reclamant nu a chemat-o însă în judecată ci numai persoanele fizice asociate.

În raport de aceste considerente, criticile formulate în cererea de apel vor fi înlăturate ca neîntemeiate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt, a interpretat și aplicat judicios dispozițiile legale incidente, situații față de care sentința va fi menținută ca legală și temeinică.

În temeiul articolului 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

Intimatul-pârât a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, dar nu le-a cuantificat și nici dovedit, și în consecință cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant cu domiciliul ales la av. din-,.A,.5,.57, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.12360/30.10.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți domiciliat în B, sector 3, nr.99, domiciliat în B, sector 4, Izvorul, nr. 2, -. F, domiciliat în B, sector 2,- și domiciliată în B, sector 1,-,. 5,. 27.

Respinge cererea de acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 octombrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

ex.7

21.11.2008

------------------

Tribunalul București

Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Marcela Câmpeanu
Judecători:Marcela Câmpeanu, Eugenia Voicheci

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 427/2008. Curtea de Apel Bucuresti