Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 452/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

Dosar nr- (Număr în format vechi 878/2009)

DECIZIA COMERCIALĂ NR.452

Ședința publică de la 04.11. 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ana Maria State Ungureanu

JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu

GREFIER - -

Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă - COM SRL, împotriva sentinței comerciale nr.2560/16.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI- a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - DE TURISM PENTRU TINERET SA.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 14.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 21.10.2009, apoi la 28.10.2009 și apoi la 04.11.2009 când a decis următoarele:

CURTEA,

Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 08.04.2009, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a înaintat spre competentă soluționarea cererea de apel formulată de apelanta reclamantă - COM SRL, împotriva sentinței comerciale nr.2560/16.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI- a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - DE TURISM PENTRU TINERET SA.

Prin sentința sus-menționată instanța de fond a respins cererea formulată de reclamanta - COM SRL având ca obiect obligarea pârâtei - DE TURISM PENTRU TINERET SA de înstrăinare unui activ în temeiul articolului 12 din Legea nr. 346/2004.

Instanța de fond a reținut că:

La data de 27.10.2005 între părți s-a încheiat contractul de locațiune prin care reclamanta - COM SRL Gad obindit drept de folosință asupra spatiului situat în B,. 104-105, parter cu o suprafață de 155 mp. Durata contractului a fost stabilită la 5 ani, contractul intrând în vigoare la data de 1.10.2005.

Conform art.12 din Legea nr.364/2004, accesul întreprinderilor mici și mijlocii la activele disponibile trebuie să respecte dispozițiile legale privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și drepturile creditorilor asupra acestor active,

In opinia tribunalului, pârâta nu are obligația legală de a încheia contractul de vânzare-cumpărare față de considerente ce vor fi expuse în continuare.

Analizând dispozițiile legii nr.346/2004 instanța a constatat că pentru încheierea unui contract de înstrăinare având ca obiect un activ al unei societăți cu capital majoritar de stat, se impun a fi îndeplinite următoarele condiții: - intre părți să existe un contract de închiriere, de asociere in participațiune, de locație in gestiune; -contractul să aibă ca obiect un activ disponibil; -activul disponibil să fie utilizat de întreprindere;- întreprinderea utilizatoare să fie mică sau mijlocie, în interesul legii;

În speță, nu este îndeplinită condiția privind existența un activ disponibil utilizat de reclamantă la data intrării în vigoare a legii. Contractul de a fost perfectat de părți în anul 2005, dată la care legea nr. 346/2004 era în vigoare, iar reclamanta a avut acces la activ în baza articolului 12 lit. a, conform căruia: "întreprinderile mici și mijlocii au acces prioritar la închirierea, concesionarea sau leasingul activelor disponibile ale regiilor autonome, societătilor/ companiilor nationale și societătilor comerciale cu capital majoritar de stat, în conditiile art. 13, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare.

Hotărârea nr.31/7.09.2005 adoptată de adunarea generală a actionarilor pârâtei (a se vedea fila 4 dosar fond) confirmă această împrejurare.

Ipoteza articolului 12 lit. b) din legea nr. 346/2004 este aceea a existenței unui contract de locațiune la data intrării în vigoare a legii. În această dispoziție legală se precizează activele disponibile utilizate. Așadar, ca și premisă a aplicării dispozitiei menționate, se impunea ca activul să se fi aflat în folosința reclamantei la data intrării în vigoare a legii.

Spațiul comercial nu se află pe lista activelor disponibile și este valorificat de către pârâtă prin închiriere, pentru obținerea de profit.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, apel reclamantă - COM SRL - apreciind soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

Nu exista inserata nici o prevedere expresa in baza careia, dupa ce mai intai intreprinderii mici/mijlocii i-a fost asigurat accesul prioritar la inchirierea /concesionarea/ leasingul activului disponibil în condițiile articolului 1 alin. 1 lit. a din Legea nr. 346/2004, să-i fie interzisă, ulterior încheierea contractelor de vânzare-cumpărare prevăzute la articolul 12 alin. 1 lit. și d din lege.

In litera si spiritul ei, Legea nr. 346/2004 nu conditioneaza exercitarea dreptului prioritar la cumpararea activelor disponibile acordat -urilor de îndeplinirea cerintelor de ordin publicitar si statistic prevazute la art. 13 alineatele (5) si (6) din lege.

, desi ar fi indeplinite conditiile de fond, detinatoarea activului s-ar prevala, intr-un regim vadit abuziv, de aceasta imprejurare, invocand propria turpitudine, si ar refuza perfectarea contractului de vanzare- cumpărare pe simplul considerent al neindeplinirii formalitatilor de intocmire și afisare a listelor cu activele disponibile;

Mai mult, argumentul forte in fundamentarea ideii ca incheierea conventiei de vanzare-cumparare nu este dependenta de realizarea obligației societății comerciale cu capital majoritar de stat de a stabili, întocmi si reactualiza liste cuprinzand activele disponibile, este acela conform cu care exercitarea unei atare obligatii nu a fost retinuta de legiuitor ca element intrinsec in definitia data activului disponibil în interesul de la articolul 13. alin. (2) al Legii nr. 346/2004.

In alta ordine de idei, pentru a fi indeplinita obligatia prevazuta de textul literei a) a alineatului al 2-a al art. 13 din Lg.nr. 346/2004 (conditie singulara, neavând caracter cumulativ in circumstanta utilizarii de catre legiuitor a formulei "oricare dintre urmatoarele") trebuie ca activul sa nu fie, la momentul solicitarii spre vanzare, utilizat in activitatea proprie a societații comerciale cu capital majoritar de stat detinatoare a spatiului comercial in cauza. In situatia in care, in concretetea spetei, acest activ este pus la dispozitia altei societati comerciale - clasificata drept întreprindere mică sau mijlocie în condițiile legii - spre a fi utilizat în baza unui contract de inchiriere, acest activ ramâne în continuare activ disponibil potrivit articolului 13 alin. (2) lit. a) din 346/2004.

Intimata pârâtă - DE TURISM PENTRU TINERET SA nu a depus întâmpinare însă a formulat concluzii scrise.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate reține următoarea situație de fapt.

Reclamanta - COM SRL a chemat în judecată în calitate de pârâtă de - DE TURISM PENTRU TINERET SA pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să încheie contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul spațiu comercial situat în Municipiul G. B nr.104-105 parter în suprafață utilă de 155 mp.

În susținerea acțiunii se arată că reclamanta face parte din categoria întreprinderilor mici în ansamblul agenților economici din România, conform legislației în vigoare. În anul 2005, pârâta i-a pus la dispoziție pe baza unui contract de locațiune (închirie) spațiu comercial în suprafață utilă de 155 mp. situat în Municipiul G. B.104-105 parter aflat în patrimoniul său și care excede nevoilor acesteia potrivit obiectului său de activitate și a volumului de lucru aferent, pârâta fiind pe atunci și în prezent o societatea comercială cu capital majoritar de stat.

În aplicarea dispozițiilor articolului 12 alin. 3 din Legea nr. 346/2004 în mai multe rânduri a solicitat pârâte să îi vândă activul disponibil pe care îl folosește aflat în patrimoniul acesteia. Pârâta a refuzat sistematic și fără nici o motivație pertinentă încheierea unu asemenea contract de transfer al proprietății către reclamantă.

Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială fiind învestit cu soluționarea acțiunii prin declinare de competență de la Tribunalul Giurgiu - a respins ca nefondată acțiunea reclamantei prin sentința comercială nr.2560/16.02.2009 apreciind în esență că față de data încheierii contractului de locațiune în anul 2005, după intrarea în vigoare a legii 346/2004 reclamantei i se aplică dispozițiile articolului 12 lit. a ( acces prioritar la încheiere) și nu dispozițiile articolului 12 lit. b- nefiind îndeplinită condiția premisă și pe se afla pe lista activelor disponibile.

Față de motivele de apel invocate și reținute mai sus, Curtea apreciază apelul formulat ca fiind nefondat și îl va respinge ca atare, însă pentru următoarele considerente:

Curtea nu este de acord cu opina instanței de fond referitoare la neîndeplinirea condiției prevăzute de articolul 12 lit. b pentru că legea nr. 346/2004 era deja în vigoare la data încheierii contractului de locațiune (2005).

A interpreta astfel ar însemna că dispoziția legală prevăzută de articolul 12 lit. b din legea nr. 346/2004 nu se poate aplica niciodată în situația contractelor încheiate după intrarea sa în vigoare.

Plecând de la dispozițiile articolului 12 trebuie verificate dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege și anume: 1) dacă reclamanta este o întreprindere mică sau mijlocie ( articolul 3); 2) dacă imobilul este un activ disponibil conform articolului 13 alin. 2; 3) dacă s-a îndeplinit procedura administrativă.

Din actele și lucrările dosarului, înscrisuri depuse la instanța de fond (respectiv Tribunalul Giurgiu - a rezultat că reclamanta este o microîntreprindere având însă doar 1 salariat - dar legea permite până la 9 salariați, are cifra de afaceri - conform declarației pe proprie răspundere.

Trebuie verificat însă dacă spațiul în litigiu este unactiv disponibilîn sensul articolului 13 alin. 2 din lege - și anume trebuie verificat dacă acest spațiu nu este utilizat de - SA.

Din susținerile pârâtei și din probele administrate în cauză rezultă că aceasta utilizează bunul și l-a închiriat în scop comercial dea obține câștig conform obiectului său de activitate precizat de (a se vedea răspunsuri la interogatoriu administrate în cauză precum și hotărârea nr. 31 din 07.09.2007 a Adunării -e a Acționarilor - SA care au aprobat închirierea unor spații excedentare în scopulrentabilizăriisucursalei G).

Pe de altă parte legea condiționează ca lista cu active disponibile să fie publicată, iar cu privire la spațiul comercial în litigiu nu s-a dovedit că ar fi fost cuprins în lista cu active disponibile.

Ca urmare nefiind dovedit caracterul de activ disponibil al spațiului comercial în litigiu nu sunt îndeplinite condițiile articolului 12 din legea nr. 346/2004.

Pentru aceste motive, apelul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă - COM SRL cu sediul în G,-, Județ G, împotriva sentinței comerciale nr.2560/16.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI- a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - DE TURISM PENTRU TINERET SA cu sediul în B, sector 1, nr. 155, -.,. 12 și cu sediul ales în B la Cabinet de Avocatură din-, -7,.D,.6,.114, sector 3.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 4 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

-

GREFIER

- -

Red.Jud.

Tehnored.

Ex.5/17.11.2009

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Ana Maria State Ungureanu
Judecători:Ana Maria State Ungureanu, Gabriela Vințanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 452/2009. Curtea de Apel Bucuresti