Spete pretentii comerciale. Decizia 451/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr în format vechi 375/2009)
DECIZIA COMERCIALĂ NR.451
Ședința publică de la 04.11. 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Vințanu
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
GREFIER - -
********************************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă, împotriva sentinței comerciale nr.14060/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI - a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC INSURANCE SA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 21.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 28.10.2009 și apoi la 04.11.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială sub nr- reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC INSURANCE SA, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumelor de 50.015,45 Euro daune materiale și 75.000 daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că în data de 18.12.2005, în jurul orelor 20,30 se afla în autoturismul marca VW Golf cu număr de înmatriculare -, care circula pe DN 69 din direcția T - Acesta a intrat în coliziune cu autoturismul marca Skoda cu număr de înmatriculare IF -/06 condus de către șoferul, care, angajându-se într-o depășire a intrat în coliziune cu autoturismul în care se afla reclamanta. În urma accidentului ambii șoferi au decedat, iar vinovăția în producerea accidentului s-a stabilit a-i aparține în exclusivitate șoferului.
La momentul producerii accidentului acesta beneficia de polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria - nr.-, încheiată în data de 1.06.2005 cu societatea de asigurări SA. Prejudiciul material și moral produs din vina exclusivă a asiguratului se impune a fi acoperit de pârâtă.
În urma accidentului reclamanta a suferit lovituri și fracturi grave de maxilar, șold, bazin, cap și picioare, suportând mai multe intervenții chirurgicale.
Despăgubirile solicitate sunt alcătuite din contravaloarea veniturilor nerealizate de la data producerii accidentului și până la data notificării la conciliere directă (29.976 Euro), contravaloarea hainelor distruse în urma accidentului (1993 euro), contravaloare pat ortopedic (5230 euro), contravaloare sumă plătită către Casa de asigurări (280 euro) și contravaloare costuri transport și cazare 1816,76 euro. Despăgubirile morale decurg din faptul că urmare a producerii accidentului reclamanta a fost supusă la multiple tratamente și intervenții chirurgicale care i-au produs dureri și suferințe,
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, conform art 3 din Decretul nr.167/1958, iar pe fondul cauzei a solicitat admiterea în parte a acțiunii pentru suma de 15.300 euro, motivat de faptul că ordinul CSA nr.3116/2005 invocat de reclamantă în stabilirea limitei maxime a despăgubirilor, nu este aplicabil. Excepția prescripției a fost respinsă de instanță la termenul de judecată din data de 29.05.2008.
Prin sentința comercială nr.14060 din 18.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială cererea reclamantei a fost admisă în parte, pârâta fiind obligată la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și morale.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, în esență că ordinul Comisiei de supraveghere a asigurărilor nr.3116/2005 care a constituit temeiul de drept al cererii reclamantei a intrat în vigoare la data de 1.01.2007 (data aderării României la Uniunea Europeană), astfel că în cauză este aplicabil Ordinul CSA nr.3108/2004. Potrivit anexei 3 la Normele aprobate prin acest ultim ordin, pentru anul 2005 - anul producerii accidentului care a prejudiciat-o pe reclamantă, limita maximă a despăgubirii ce poate fi acordată de asigurătorii RCA este de până la 100.000 lei pentru fiecare persoană, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termenul legal prevăzut de art. 284 alin.1 Cod procedură civilă reclamanta, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială, motivul invocat fiind acela că prima instanță nu a avut în vedere dispozițiile art. 49 din Legea nr.136/1995. Totodată, ordinul CSA nr.3108/2004, reținut de prima instanță ca fiind aplicabil, stabilește prin normele sale limite maxime de despăgubiri, diferențiate pentru fiecare an în parte; pentru anul 2005 se instituie despăgubiri maxime de 100.000 ron, pentru anul 2006-200.000 ron, iar pentru anul 2007 ordinul CSA nr.11/2007 pune în aplicare norme care instituie o limită maximă de despăgubire de 500.000 euro.
În drept s-au fost invocat art.49 din Legea nr.136/1995, Ordinele CSA nr.3108/2004, nr.-/2006 și nr.11/2007, art.287 și art. 274 Cod procedură civilă.
Intimata nu a formulat întâmpinare, însă prin concluziile scrise și orale a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând sentința atacată în raport de probele administrate, criticile formulate și temeiul de drept invocat, Curtea constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Faptul ilicit cauzator de prejudicii în persoana reclamantei, săvârșit cu vinovăție de către șoferul (posesor al poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria - nr.-, încheiată în data de 1.06.2005 cu societatea de asigurări Unita SA -pârâtă în cauză), s-a petrecut în data de 18.12.2005. În urma coliziunii autoturismului condus de acesta cu autoturismul în care se afla reclamanta, aceasta din urmă a suferit lovituri și fracturi multiple și de maximă gravitate, în urma cărora a necesitat numeroase intervenții chirurgicale, care i-au cauzat un incontestabil prejudiciu, care nu poate fi reparat integral prin nici o sumă de bani, indiferent de cuantumul acesteia.
Din păcate însă, limita maximă de despăgubire (care i s-a acordat reclamantei la soluționarea fondului cauzei) reglementată de Ordinul CSA nr.3108/2004 - în vigoare la momentul săvârșirii faptei ilicite, este cea de 100.000 lei.
Reclamanta nu a precizat nici în apel, nici în fața instanței de fond, care au fost prejudiciile suferite în decursul anilor 2006 și 2007, pentru a se fi putut verifica incidența altor cuantumuri de despăgubiri.
Constatând, așadar, că prima instanță a analizat judicios întregul probatoriu administrat în cauză, făcând o corectă aplicare a legii, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă, cu sediul ales în B, la, & ASOCIAȚII din--8, Clădirea House, de Vest,.8, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.14060/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI - a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC INSURANCE SA, cu sediul în B,- sector 1.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 4.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Gabriela VințanuJudecători:Gabriela Vințanu, Minodora Condoiu
