Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 536/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1525/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.536
Ședința publică de la 8.12.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 2: Iulica Popescu
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurentele - - și DIRECȚIA GENERALĂ A SERVICIILOR PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ G, în contradictoriu cu intimatele - SRL și - CANAL -, împotriva sentinței comerciale nr.125/28.05.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta - - prin consilier juridic cu împuternicire la dosar și intimata - SRL prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții faptul că s-a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de către recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A SERVICIILOR PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Recurenta prin consilier juridic solicită calificarea căii de atac ca fiind apel și nu recurs.
La interpelarea Curții, de a preciza valoarea pretențiilor în vederea calificării căii de atac, intimata - SRL prin avocat susține că la instanța de fond nu s-a indicat valoarea reparațiilor, precizând că valoarea reparațiilor este de 30.000 lei.
Curtea, în baza disp.art. 282 civ. și față de împrejurarea că primul capăt de cerere este neevaluabil în bani, califică calea de atac ca fiind apel și nu recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta prin consilier juridic susține verbal motivele de apel dezvoltate în scris, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive și respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate, fără cheltuieli de judecată.
Intimata - SRL solicită respingerea ambelor apeluri, cu cheltuieli de judecată, învederând că apelanta are calitate procesuală.
Apelanta prin consilier juridic solicită admiterea apelului formulat de apelanta DIRECȚIA GENERALĂ A SERVICIILOR PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ G, învederând că nici aceasta nu are calitate procesuală pasivă și că se face confuzie între rețeaua publică și rețeaua privată, administrarea rețelei publice de alimentare cu apă se oprește la branșamentul stradal,iar rețeaua interioară aparține proprietarilor.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 125/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu -secția Civilă în Dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL împotriva pârâtelor - și Direcția Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală ( denumită în continuare ) și s-a dispus obligarea acestora în solidar, să efectueze reparația instalației de colectare a apelor menajere din Centrală, a autorizat pe reclamantă să efectueze aceste lucrări de reparații în contul și pe cheltuiala pârâtelor, în caz de refuz din partea acestora. De asemenea, instanța a dispus admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei - CANAL și, în consecință a respins cererea formulată împotriva acesteia ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor - și În fine, Tribunalul a dispus obligarea pârâtelor la plata sumei de 1549 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că, în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei - CANAL, aceasta este întemeiată, deoarece prin reorganizare, obiectul de activitate al acesteia a fost preluat de pârâta -, societate nou înființată. Cum serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare al localității a fost preluat de aceasta din urmă, Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale a pârâtei -
De asemenea, Tribunalul a reținut că reclamanta și-a întemeiat cererea pe împrejurarea că există infiltrații de apă menajeră în subsolul( pivnița) spațiului comercial nr. 16 din cadrul Pieței Centrale, spațiu dobândit de reclamantă prin cumpărare conform contractului nr. 93/06.01.2004, cu suprafața desfășurată de 54, 7 mp din care 27, 35 mp pivniță. Potrivit art. 5 lit. b) din contract, Vânzătorul s-a obligat să garanteze pe cumpărător pentru folosința liniștită a bunului, iar cumpărătorul să utilizeze în condiții normale spațiul comercial și să îi păstreze destinația ( art. 6 lit. b). Prin contractul de concesiune nr. 1256/25.01.2005, reclamanta a dobândit și folosința terenului în suprafață de 45, 95 mp, concedentul obligându-se să nu îl pe concesionar în exercițiul drepturilor rezultate. Atât G cât și - ( fostă - CANAL ) sunt înființate și funcționează în subordinea consiliului local, prima fiind responsabilă și cu administrarea piețelor, târgurilor, în cauza de față cu administrarea Pieței Centrale, iar cea de-a doua având gestiunea serviciului public de apă și canalizare a municipiului Susținerea G în sensul că prin hotărârea nr. 80/2003, Hala Centrală a trecut în domeniul privat al orașului, nu a fost primită, în aprecierea lipsei calității procesuale pasive a acesteia, de vreme ce prin Legea nr. 215/2001, art. 36 alin. 2 lit. c, consiliile locale au atribuții privind administrarea domeniului public și privat al orașului, atribuții pe care le exercită prin servicii de specialitate, cum este Serviciul Piețe din cadrul Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prevăzute de art. 7201din pr.civ. Tribunalul a apreciat că aceasta este neîntemeiată deoarece dispozițiile art. 7201din pr.civ. instituie obligativitatea cestei proceduri numai în litigiile comerciale evaluabile în bani, ori în cauza dedusă judecății obiectul îl constituie, în principal, obligația de a face.
Asupra fondului pretențiilor reclamantei, instanța a reținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul a rezultat că infiltrațiile de apă în pivnița reclamantei sunt datorate înfundării scurgerilor și legăturilor de țevi la canalul colector, aflat pe terenul ce aparține Administrației Pieței Centrale, nicidecum pe terenul concesionat de către reclamantă. Cum obligația întreținerii canalelor colectoare aflate în subsolul Pieței centrale aparține G, potrivit art. 470 din civil aceasta a fost obligată la efectuarea lucrărilor ce se impun. De asemenea, Tribunalul a mai avut în vedere că prin contractul nr. 720/31.08.2007 încheiat între reclamantă și - G pârâta se obliga să stabilească lucrări de revizii, reparații și întreținere la rețelele și instalațiile de distribuire cu apă și canalizare ( art. 6.13) și să exploateze, să întrețină, să repare aceste rețele ( art. 7.11). Obligația de a repara și întreține această rețea de canalizare aferentă spațiilor comerciale vândute și terenurilor concesionate nu poate cădea în sarcina proprietarilor spațiilor, deoarece prin contractele încheiate nu au fost transmise și obligațiile privind întreținerea și repararea rețelei interioare de canalizare. Din contractul nr. 81/24.09.2003 încheiat între - CANAL ( actualmente - G) și G rezultă că acesta avea ca obiect asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare.
În ce privește capătul de cerere privind prejudiciul suferit, Tribunalul a apreciat că acesta este neîntemeiat deoarece reclamanta nu a solicitat și nu a produs dovezi cu privire la acesta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta -, ce a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.
În motivarea recursului se arată că prima instanță a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesual eaa cestei pârâte, printr-o gravă eroare de interpretare a legii, încălcând și aplicând greșit Legea nr. 241/2006, Regulamentul serviciului și prevederile Codului ( art. 480 și art. 489 ). În motivarea sa, se arată, prima instanță face o primă confuzie în ceea ce privește cele două societăți: CANAL și, ca fiind una și aceeași societate, arătând la pagina 5, că e fosta CANAL, iar la pagina 4, că a preluat activitatea de la CANAL. Recurenta precizează că cele două societăți sunt distincte, iar nu s-a reorganizat din CANAL, nici nu a preluat activ sau pasiv, dovadă în acest sens fiind certificatul de înregistrare de la Registrul Comerțului. Având în vedere dispozițiile Legii nr. 51/2006 ( legea serviciilor comunitare de utilități publice), serviciul de apă și canalizare se poate realiza de către autoritatea locală sau asociația de dezvoltare comunitară, prin contract de delegare a gestiunii serviciilor, contract care se poate încheia cu orice societate care are acest obiect de activitate. La data de 01.09.2007 s-a delegat gestiunea acestor servicii și a încetat în mod firesc contractul încheiat cu CANAL, dar aceasta din urma a continuat să existe. Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a - pe considerentul că aceasta este gestionara serviciului de apă și canalizare, fără a avea în vedere dispozițiile art. 3 lit. d), e), f), g), h), i), k), s), t) și u) care stabilesc că nu constituie rețea publică rețelele interioare de utilizare aferente unei clădiri de locuit, incinte proprietate privată, că delimitarea rețelei publice de rețeaua privată este dată de branșament, iar racordul la canalizare este acea parte din rețeaua publică ce asigură legătura dintre instalațiile interioare și rețeaua publică.
Recurenta mai arată că deși instanța a reținut că infiltrațiile de apă sunt datorate defecțiunilor instalațiilor interioare a halei ( subsolul Pieței Centrale) și consideră că întreținerea acestora cade în sarcina, aceasta nu face nici o referire la faptul că expertul face precizarea la pagina 2 din expertiză, că responsabilitatea societății furnizoare de apă canal este de a colecta apele care ies din perimetrul pieței centrale, deoarece branșamentul care face delimitarea rețelei publice de cea interioară se află în exteriorul halei, respectiv în str. -. De asemenea, din expertiză a rezultat că acele canale colectoare care traversează sunt în subsol, care aparține unor spații proprietatea altor societăți comerciale, spații vândute de Primăria
Printr-o eroare de interpretare, instanța consideră că apelanta e obligată la întreținerea și repararea instalațiilor interioare, deși proprietarul este cel care e dator a întreține și repara bunul său pentru a nu cauza prejudicii altcuiva. Or, recurenta nu este proprietara acestor spații, respectiv a rețelelor interioare ale clădirii, ci aceasta doar administrează rețeaua publică. După raționamentul instanței, ar însemna că furnizorii de utilități să fie obligați să repare toate rețelele, fie ele proprietate publică, fie proprietate privată, contravine prevederilor legale.
Se mai susține că instanța a interpretat greșit și dispozițiile contractului dintre - și reclamantă, deoarece nu a ținut seama de faptul că recurenta avea obligația de a efectua reparații dar numai la rețeaua publică, nicidecum la cele private. Ca atare, numai dacă inundațiile se datorau defecțiunilor sistemului public ar fi trebuit să fie obligată pârâta la efectuarea acestor reparații, însă în cauză a rezultat că acestea s-au datorat defecțiunilor instalației colectoare interioare.
În fine, mai susține recurenta, instanța nu a avut în vedere dispozițiile art. 9 pct. 9.10 din contract care stabileau că utilizatorul este obligat să asigure integritatea, întreținerea și repararea instalațiilor interioare de apă și canalizare, iar pct. 9.7 precizează că tot acesta trebuie să ia măsuri pentru prevenirea inundării subsolurilor prin montarea de clapete de reținere sau vane pe coloanele de scurgere în subsol.
Recurenta mai solicită și modificarea încheierii din 17.01.2008, în sensul considerării ca depusă în termen, a întâmpinării, deoarece aceasta fiind introdusă în cauză la data de 13.12.2007, iar la următorul termen, nefiind citată cu copie de pe cerere și acte, a solicitat amânarea, cerere ce a fost admisă, instanța acordând termen la 17.01.2008. Întâmpinarea fiind depusă cu mai mult de 5 zile înaintea termenului, rezultă că aceasta este formulată în termen.
În drept, se invocă art. 304 pct. 9 din pr. civ. Legea nr. 241/2006 și Regulamentul serviciului, contractul nr. 720/2007.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâta Direcția Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală G, ce a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI.
În motivarea recursului său, aceasta arată că în mod greșit a fost admisă cererea formulată de reclamantă deoarece Direcția nu este nici proprietarul nici administratorul instalațiilor interioare ale spațiilor comerciale. Se arată de recurentă că potrivit nr. 80/2003 s-a aprobat trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat a Centrale. Aceste spații se aflau în administrarea acestei Direcții doar atunci când s-au aflat în domeniul public, aspect pe care expertul l-a ignorat. Expertul susține că responsabilitatea întreținerii canalelor de colectare este în sarcina reprezentanților pieței, fără să arate care sunt actele care au condus la concluzia că infiltrațiile provin din zidul care aparține Pieței Centrale. Cum toate zidurile pieței aparțin proprietarilor rezultă că această concluzie este greșită.
Recurenta mai susține că potrivit articolului 470 din Codul civil "țevile care servesc pentru conducerea apelor la un fond de pământ sau la vreo casă sunt imobile și fac parte din proprietățile la care servesc". Potrivit contractului de concesiune nr.1256/2005, reclamanta are dreptul de a exploata, în mod direct, pe riscul și pe răspunderea sa, bunurile activitățile și serviciile publice ce fac obiectul contractului de concesiune. Din declarațiile martorilor audiați, rezultă că toate spațiile din Hala Centrală sunt vândute, iar administratorul reclamantei susține că acestea nu știe cine este proprietarul subsolului și cine trebuie să îl repare.
Având în vedere probele administrate în cauză, actele și depozițiile martorilor precum și faptul că la data formulării cererii de către reclamantă, recurenta nu avea nicio obligație contractuală cu reclamanta, deoarece nu mai administra Hala, aceasta solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții și respingerea cererii ca neîntemeiată.
În drept, recurenta invocă dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din 8.12.2008, Curtea de APEL BUCUREȘTIa pus în discuția părților calificarea căii de atac și, după dezbaterile publice, a stabilit că aceasta este apel și nu recurs, reținând că, întrucât primul capăt de cerere este neevaluabil în bani, obligația de a face nefiind evaluabilă în bani, potrivit articolului 282 din Codul d e procedură civilă, hotărârea pronunțată este susceptibilă de apel.
Analizând cele două căi de atac formulate de pârâte, prin prisma criticilor invocate de acestea în motivele de recurs, Curtea apreciază că apelurile sunt nefondate și urmează a le respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
Întrucât cele două apelante au făcut susțineri asemănătoare atât cu privire la calitatea procesuală a acestora în raport cu cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă,cât și asupra fondului, Curtea va răspunde la acestea prin considerente comune, după cum urmează:
Cu privire la susținerile în sensul că reclamanta este cea care deține spațiul comercial din Centrală, iar cele două pârâte nu au nici un fel de drepturi sau obligații cu privire la subsolul situat în Hala Centrală a Pieței, Curtea reține că aceasta este nefondată, deoarece reclamanta nu deține nici un drept asupra camerei învecinată cu pivnița sa, ambele situate la subsolul clădirii ce formează Hala Centrală, aceasta dobândind exclusiv dreptul de proprietate asupra spațiului comercial nr. 16 din G, Centrală, în suprafață de 54,7. din care, suprafața construită de 27,35. și 27,35. pivniță (așa cum rezultă din contractul de vânzare - cumpărare nr.93/6.01.2004 încheiat între Consiliul Local al Municipiului G și reclamantă - filele 32, 33 din dosarul Judecătoriei Giurgiu ). De asemenea, reclamanta este titulara unui drept real de concesiune asupra terenului în suprafață de 45,95. aferent spațiului comercial mai sus evocat, conform contractului de concesiune nr.1256/25.01.2005 încheiat între aceleași părți, filele 34-37 din dosarul judecătoriei.
Așa cum reține în mod corect și Tribunalul Giurgiu, pârâta - -, a preluat din atribuțiile - CANAL - G, așa cum rezultă din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului G nr.255/31.07.2007, operând astfel o transmisiune a calității procesuale pasive a acesteia (transmisiune ce avut loc la 31.07.2007, după formularea cererii de către reclamantă, 14.08.2006).
Coroborând astfel dispozițiile cuprinse în contractul de prestări servicii încheiat între reclamantă și - CANAL - nr.81/24.09.2003 (filele 66 - 72 din dosarul judecătoriei), cu prevederile contractului de delegare a gestiunii încheiat între Consiliul Local al Municipiului G și - CANAL -, (filele 73-77 din dosarul judecătoriei), dar și cu contractul nr. 720/31.08.2007 de furnizare - prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare (filele 11-19 din dosarul Tribunalului Giurgiu ), Curtea constată că soluția tribunalului este legală și temeinică. obligația ce face obiectului prezentului litigiu privește reparația instalației de colectare a apelor menajere din Centrală G, iar nu a instalației situate în interiorul spațiului comercial proprietatea reclamantei.
Ca atare, reclamanta nu numai că nu ar avea dreptul să procedeze la reparația unor instalații situate în exteriorul spațiului proprietatea sa, dar acesteia îi este chiar interzisă vreo activitate legată de modificarea aspectului acestor instalații, aflate în administrarea pârâtelor.
De aceea, susținerile apelantelor în sensul că obligația de reparare a acestor instalații este în sarcina proprietarilor spațiilor, nu pot fi primite.
Mai mult, față de concluziile raportului de expertiză tehnică administrată în cauză, din care rezultă că inundațiile, infiltrațiile de apă în spațiul reclamantei au avut drept cauze anumite defecțiuni ale rețelei comune de canalizare, Curtea apreciază că această obligație revenea exclusiv pârâtelor.
Referitor la susținerea apelantei Direcția Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală G, în sensul că aceste servicii s-au transformat din servicii publice în servicii private (sub pretextul trecerii din domeniul public în domeniul privat al statului a Centrale G) aceasta nu poate fi primită deoarece este contrară HG nr.1591/2002, care stabilește în articolul 32 alineat 3 că: " până la contor, inclusiv căminul de branșament și contorul, aparține rețelei publice de distribuție a apei, indiferent de modul de finanțare a realizării acestuia".
Prin urmare, pârâtele nu se pot prevala de o exonerare totală a răspunderii acestora, conferite prin norme speciale, ce nu pot fi încălcate prin acte emanând exclusiv de la acestea.
De aceea, Curtea în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă, va respinge apelurile ca nefondate, apreciind că sentința apelată este temeinică și legală.
Având în vedere soluția dată celor două apeluri și reținând că apelantele se află în culpă procesuală rezultată din formularea unor apeluri nefondate, iar față de împrejurarea că intimata - SRL a avansat plata unor sume de bani, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, achitat apărătorului său pentru prestarea de servicii juridice în raport cu cele două apeluri (conform chitanței de la fila 25 din dosarul Curții), Curtea în temeiul articolului 298 Cod procedură civilă raportat la articolul 274 Cod procedură civilă, va obliga apelantele la plata acestor cheltuieli către această intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de apelantele - pârâte - -, cu sediul în G,-, Județ G și DIRECȚIA GENERALĂ A SERVICIILOR PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ, cu sediul în G,-, Județ G, în contradictoriu cu intimatele - SRL, cu sediul în G, str. - -,. 503,. B,. 24, Județ G și - CANAL -, cu sediul în G,-, Județ G împotriva sentinței comerciale nr.125/28.05.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă apelantele la plata în solidar a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimata - SRL.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi. 08.12.2008, în ședință publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
RED/TH.RED./ER/6 EX./13.01.2009
Sentința comercială nr. 125/28.05.2008
Tribunalul Giurgiu -Secția Civilă
Dosarul nr-8
Jud. Fond:
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu, Iulica Popescu
