Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 81/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1957/2007
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.81
Ședința publică de la 25.02.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 2: Iulica Popescu
Grefier - -
**************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelantul, în contradictoriu cu intimata SC MUNTENIA SUD SA - SUCURSALA I, împotriva sentinței comerciale nr.8700/26.06.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 4.02.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 11.02.2008, apoi la 18.02.2008 și apoi la 25.02.2008, când a decis următoarele:
CURTEA,
Prin sentinta comerciala nr. 8700/26.06.2007 pronuntata de Tribunalul B-Sectia a VI a Comerciala in Dosarul nr- a fost respinsa ca neintemeiata cererea formulata de reclamantul impotriva paratei SC DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE, prin care acesta solicita obligarea paratei la recalcularea consumului de energie, la prezentarea facturii care a condus la debransarea sa si justificarea modului de incasare a energiei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca izvorul litigiului de este contractul standard de adeziune de furnizare a energiei electrice intre cele doua parti, in temeiul caruia parata a intrerupt prin debransare furnizarea curentului electric datorita faptului ca reclamantul nu a achitat pretul energiei pe o perioada de timp. Obiectul cererii este insa un litigiu cu executarea contractului, respectiv obligatia de a face, adica de a obliga parata la recalcularea consumului, la prezentarea facturii care a condus la debransare si la justificarea modului de incasare a energiei in lipsa unui index real.
Cu privire la recalcularea consumului de energie, din documentarul depus de parata, Tribunalul a retinut ca s-a procedat la selectarea evidentei primare in concordanta cu aplicarea noului sistem de facturare din octombrie 2004 si, in consecinta, s-a stabilit ca incepand din luna mai 2003, la consumul determinat s-a aplicat tariful social, taxa de abonament are o valoare fixa si se aplica la numarul de zile din perioada de facturare, iar ulterior s-au facut regularizari si compensari astfel ca, in prezent, reclamantul datoreaza de la data deconectarii, 16.03.2005, suma de 47.4599 lei catre parata. In atare situatie, cererea de rebransare a fost socotita neintemeiata atata vreme cat reclamantul nu isi achita costul energiei electrice consumate si probate.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, ce a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel B-Sectia a Va Comerciala.
In motivarea apelului, se arata, in esenta, ca prima instanta, in mod superficial a apreciat ca reclamantul datoreaza paratei suma de 474.599 lei, desi acesta este cel talharit si terorizat de 2 ani si jumatate. Prin sentinta pronuntata, instanta legalizeaza un furt grosolan nici o dovada, in conditiile in care nu exista o factura pentru aceasta suma. Factura pentru suma de 1.006.978 lei ( 653/586 + penalitati) nu este depusa la dosar, parata depunand la dosar o factura din anul 2002, iar ulterior zeci de pagini in scopul de a abate atentia instantei de la esenta cazului. Cu factura din 2002, parata a vrut sa incaseze dublu contravaloarea diferentei dintre indexul real 852-1060 al contorului de la locuinta sa ( seria -) montat in 29.09.2000. Pe aceasta factura, in josul paginii, mai arata apelantul, este o instiintare, careia I-a dat curs si s-a prezentat de nenumarate ori in--9, pierzand timp si bani, dar persoana care intocmea facturi I-a comunicat ca aceasta este corect intocmita si nu a vrut sa faca rectificarea.
In fine, pana ce intimata va adduce factura care a stat la baza actului talharesc, apelantul solicita despagubiri morale in cuantum de 653.500 RON, actele prin care i-au fost restituite sumele din facturile incasate de intimata.
In dovedire, apelantul arata ca va depune tot setul de copii de pe actele care atesta ca cei 2116 Kw/h indicati de contor, au fost platiti, la care se adauga gradatia de la montarea contorului.
La data de 29.11.2007, a fost inregistrata la dosar intampinarea formulata de intimata-parata Muntenia Sud prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei apelate ca fiind legala si temeinica.
In sustinerea apararilor sale, intimata arata ca reclamantul s-a adresat societatii pentru recalcularea facturii nr. -/23.04.2002, in valoare de 653.586 lei, iar intimata i-a raspuns ca din eroare a fost scazuta suma de 474.599 lei din facturile anterioare. Deoarece pentru perioada facturata tariful s-a schimbat de doua ori, factura nr. - din 07.12.2001 a avut doua pagini, ramanand de incasat 80.078 lei ( deoarece s-a platit doar 394.521 lei din 474.500 lei). De asemenea, factura nr. - din 07.03.2002, de regularizare in loc sa se incaseze suma de 262.334 lei, aceasta s-a restituit si s-a incasat 0 lei ( rezulta ca a ramas de incasat 262.334 lei). Factura nr. - din 26.03.2002 cu privire la suma de incasat in valoare de 165.314, a fost achitata partial ( doar 33.127 lei) ramanand de incasat suma de 132.187 lei. In total, precizeaza intimata, reclamantul mai avea de platit suma de 474.599 lei.
Suma ce a fost restituita din eroare reclamantului, a fost introdusa in factura nr. - din 31.03.2001, alaturi de consumul current in valoare de 178.987 lei.
Cu privire la solicitarea apelantului de a se depune factura in valoare de 1.000.978 lei, se arata ca in evidentele societatii nu exista nici o factura cu aceasta valoare.
Referitor la cererea apelantului de a fi obligata intimata la plata sumei de 635.500 lei cu titlu de daune morale, intimata sustine ca aceasta cerere nu a fost formulata prin cererea introductiva, iar potrivit art. 294 alin. 1 din pr. civ. in apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face cereri noi. De asemenea, cu privire la aceasta cerere, intimata invoca si exceptia prematuritatii in raport de neindeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe prevazute de art. 7201din pr. civ.
In ceea ce priveste solicitarea apelantului de a primi actele prin care i-au fost restituite sumele din facturile incasate, intimata arata ca pana in luna octombrie 2004, facturarea energiei electrice se facea prin intermediul facturilor de estimat, timp de 5 luni si numai in luna a 6 a se proceda la emiterea unei facturi de regularizare. Din facturile de regularizare se scadea contravaloarea cantitatii estimate in perioada respectiva, ca prin facturile de regularizare sa se anuleze facturile de estimat. Din centralizatorul facturilor emise pentru reclamant, rezulta ca dupa luna mai 2003, pentru reclamant a fost aplicat tariful social pentru calculul energiei electrice. In acest sens, 60 kw se acorda lunar, iar cantitatea estimata a fost de 92 kw pentru perioada 12.02.2002-31.03.2002. Cu sumele ramase de restituit au fost compensate partial facturile emise ulterior.
Analizand apelul formulat prin prisma criticilor formulate la sentinta apelata, a probelor administrate in cauza si a dispozitilor legale aplicabile, Curtea apreciaza ca apelul este fondat si urmeaza a fi admis ca atare, pentru urmatoarele considerente:
Asa cum corect a retinut si prima instanta, obiectul cererii principale formulate de reclamant il constituie o obligatie de a face referitoare la relatiile contractuale dintre reclamant, pe de o parte, in calitate de consummator ( beneficiar) de energie si parata, pe de alta parte, in calitate de furnizor de energie.
In acest sens, Curtea constata ca solicitarea reclamantului de a i se da explicatii cu privire la modul de facturare a energiei electrice, in raport cu consumul real al acestuia si cu sumele pretinse de parata cu titlu de pret al energiei electrice, este cat se poate de indreptatita, mai ales de neconcordantele intre consumul real si cantitatea facturata, precum si in conditiile in care insasi parata sustine ca a savarsit unele erori cu privire la o pretinsa restituire a unor sume achitate in plus de reclamant. In acest sens, este gresita concluzia primei instante in sensul ca nu se impune o recalculare a consumului energiei electrice corespunzator imobilului reclamantului, mai ales in conditiile in care chiar intimata recunoaste prin intampinarea formulata la apelul acestuia, ca pentru mai multe luni consecutive, facturarea s-a facut la un consum estimat, iar nu la un consum real.
Avand in vedere ca mai multe dintre facturile in care s-a trecut un consum estimat ( care nu este justificat de o prevedere legala sau contractuala, care sa fi indreptatit pe reclamanta la aceasta ), s-a trecut o cantitate mult mai mare de energie decat cea consumata efectiv de catre reclamant, pentru perioada 2002-2005 ( pana la debransare), solicitarea acestuia de i se da anumite explicatii lamuritoare si detaliate referitoare la modul de facturare, este cat se poate de intemeiata.
Aceasta, cu atat mai mult cu cat facturile emise de parata nu poarta mentiunea acceptarii de catre reclamant, astfel ca ele, prin ele insele nu fac dovada datoriei reclamantului ( in conditiile art. 46 din comercial), pentru ca, in caz de neplata sa se procedeze direct, somatie si interventia instantei, la o debransare ( adica la intreruperea furnizarii de energie ).
Mai mult, chiar intimata afirma in intampinarea depusa in apel ca in perioada 2002-2005 au existat modificari la preturile aplicate energiei electrice, modificari ce nu rezulta ca ar fi fost comunicate si reclamantului, care ar fi putut sa nu accepte continuarea contractului in atare conditiuni.
Nici practica sustinuta de parata pentru perioada 2002-2004 de a factura energie timp de 5 luni consecutiv, a verifica in concret consumul real al consumatorului, nu poate fi retinuta decat ca o atitudine abuziva in executarea contractului cu reclamantul, contrara dispozitiilor art. 970 din civil, care prevede cu titlu de principiu executarea cu buna-credinta a conventiilor. Mai ales ca reclamantul a reclamat la conducerea paratei, neconcordantele dintre consumul real si consumul trecut pe facturile ce se pretindea a fi achitate de catre acesta. Din aceasta perspectiva, apreciem ca nimic din cele sustinute de intimatanu justifica pretentia acesteia ( trecuta constant in mai multe facturi emise) ca reclamantul sa plateasca mai mult decat a consumat( nici macar in conditiile unei regularizari dupa abia 6 luni, ceea ce pentru un consumator cu un nivel de trai mediu spre scazut inseamna enorm), deoarece acest lucru ar insemna, pe de o parte o imbogatire justa cauza a paratei, pe seama reclamantului, care nu este nicidecum obligat sa plateasca anticipat ( cu 5-6 luni inainte ) consumul de energie viitor.
de situatia creata intre parti in ce priveste executarea contractului de furnizare de energie, ca urmare a atitudinii culpabile a paratei, care refuza sa explice lamuritor, reclamantului, pe de o parte, de ce a fost obligat la plata unor sume de bani pe care nu le datora ( sub pretextul ca dupa o perioada mai mare sau mai de timp, va opera o regularizare), acordul sau, consideram ca cererea reclamantului intemeiata pe obligatia de a face este indreptatita si va fi admisa.
facturilor emise in perioada 2001-2004 depus la dosar la filele 64-66 este un inscris confuz, neclar, care nu clarifica nici modul cum s-a ajuns la debransarea reclamantului de la energie in luna martie 2005 si nu atrage inlaturarea culpei paratei pentru neclarificarea situatiei reclamantului.
Astfel, din acest centralizator, rezulta ca la data de 27.10.2004, in urma compensarii partiale a unei facturi ( la care nu se trece numar, data emiterii si serviciile facturate, neputand fi astfel identificata!!!!) cu o alta factura in valoare de 38.08 lei ( neidentificata de asemenea prin numar, data emiterii si servicii facturate!!!), reclamantul avea de achitat catre parata o suma negativa de - 16.49 lei ( ceea ce potrivit logicii matematice ar insemna ca parata este datoare la reclamant cu aceasta suma de bani facturata probabil gresit anterior regularizarii).
a stabili in cauza de ce sume au fost achitate si ce sume au ramas sau nu de achitat de reclamant, in raport de consumul real al energiei electrice ( deoarece instanta de fond si cea de apel nu au fost investite cu o asemenea cerere), Curtea apreciaza ca in raport de greselile facute de parata cu privire la modul de facturare a energiei electrice, care l-au afectat in mod incontestabil pe reclamant atat material cat si moral, i-au creat un disconfort in viata zilnica, culminand cu debransarea sa de la energia ( de care este de presupus ca, in epoca in care traim, nu se poate asigura un trai decent), cererea reclamantului de obligare a paratei la recalcularea consumului de energie pentru perioada 2001-2005 este intemeiata.
In aceeasi masura si pentru aceleasi considerente, retinand atat dispozitiile art. 969 din civil care stabilesc puterea de lege a contractului dintre parti cat si dispozitiile art. 992 din Ccivil care consacra indirect inadmisibilitatea imbogatirii justa cauza, Curtea apreciaza intemeiate si cererile reclamantului de a prezenta parata factura care a condus la debransarea sa, la justificarea modului de incasare a pretului energiei electrice in lipsa unui index real, de la reclamant.
De aceea, in temeiul art. 296 din pr. civ. va admite apelul, va schimba in tot sentinta apelata in sensul ca va admite cererile mentionate mai sus.
In ce priveste insa cererea apelantului de obligare a paratei la plata unor daune morale in cuantum de 653.500 RON formulata direct in apel, Curtea apreciaza ca aceasta este inadmisibila in conditiile in care dispozitiile art. 294 alin. 1 din pr. civ. interzic partii ca in apel sa solicite modificarea obiectului cererii sau sa formuleze cereri noi. Desigur ca reclamantul va putea formula cererea pe calea unei actiuni in justitie, in unei prime instante, competente, nicidecum direct in calea de atac a apelului. Ca atre, acasta cerere va fi respinsa ca inadmisibila direct in apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant, domiciliat in comuna 1,-, judetul I, impotriva sentintei comerciale nr. 8700/26.06.2007 pronuntata de Tribunalul B-Sectia a VI a Comerciala in Dosarul nr-, in contradictoriu cu intimata-parata SC DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE, cu sediul in B,--43, sector 1.
Schimba in tot sentinta apelata, in sensul ca:
Admite cererea de chemare in judecata, in parte.
Obliga parata la recalcularea consumului de energie efectuat de reclamant, la prezentarea facturii care a condus la debransare si la justificarea modului de incasare a pretului energiei, in lipsa unui index real, de la reclamant.
Respinge capatul de cerere privind daunele morale, ca inadmisibil in apel.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata azi, 25.02.2008, in sedinta publica.
PRESEDINTE JUDECATOR GREFIER
RED/Dact/RE/4 ex./24.03.2008
Sentinta comerciala nr. 8700/26.06.2007
Tribunalul B-Sectia a VI a Comerciala
Dosarul nr-
Jud. Fond:
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu, Iulica Popescu
