Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI SECȚIA A VI A COMERCIAL
DECIZIA COMERCIAL NR.90
Ședința Public de la 23.02.2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECTOR - - -
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de apel, formulat de apelanta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.12376 din 17.11.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI a Comercial, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - - SRL.
La apelul nominal, fcut în ședinț public, au rspuns apelanta, reprezentat de avocat dna. și intimata, reprezentat de avocat dna..
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, dup care:
Prțile prezente, având pe rând cuvântul, au artat c nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea constatând c nu mai sunt alte cereri de formulat, declar terminate dezbaterile și acord cuvântul asupra apelului.
Apelanta solicit admiterea apelului, modificarea sentinței apelate, în sensul respingerii excepției necompetenței generale a instanțelor din România în soluționarea litigiului, artând c hotrârea a fost pronunțat cu aplicarea greșit a legii, litigiul dedus judecții nu are caracter patrimonial fiind vorba de obligația de a face iar în speț, sunt aplicabile dispozițiile art.2 punctul 1 lit. a din Codul d e procedur civil referitoare la competența material a tribunalelor; fr cheltuieli de judecat.
Intimata solicit respingerea apelului, ca nefondat, menținerea hotrârii apelate ca fiind legal și temeinic artând c instanța de fond în mod corect a respins acțiunea reclamantei, constatând c litigiul nu este de competența instanțelor românești, având în vedere clauza compromisorie înserat la art. 8 din contract. Referitor la caracterul acțiunii dedus judecții, intimata apreciaz c obligația de a face întemeiat pe dreptul de proprietate are caracter patrimonial; depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului de faț, deliberând reține urmtoarele:
Prin cererea înregistrat sub nr-, pe rolul Tribunalului Bucure ști reclamanta - SRL a chemat în judecat pârâta - - SRL solicitând instanței ca prin hotrârea ce o va pronunța s dispun obligarea pârâtului a pune la dispoziția reclamantei terenul situat în B, Calea nr.252 - 256 sector 1, în vederea dezvoltrii proiectului imobiliar, constând în edificarea unui complex rezidențial.
S-a învederat c prțile au încheiat, la 12.08.2003 un contract de construire, prin care pârâta, în calitate de proprietar a terenului s-a obligat,în mod ferm s pun la dispoziția reclamantei suprafața de teren menționat; anterior convenției, prțile au inițiat negocieri, reclamanta a efectuat un studiu de fezabilitate, terenul aflat în proprietatea pârâtei constituind elementul esențial al investiției inițiate de reclamant.
S-a mai artat c pârâta nu și-a respectat obligațiile asumate în sensul c nu a pus la dispoziția pârâtei terenul la momentul obținerii autorizația de construire aferent proiectului imobiliar, la data de 23.12.2003.
În repetate rânduri pârâta a solicitat reclamantei prelungirea termenelor prevzute în contract, îns comitetul director a declinat aceste cereri, apreciind inacceptabile solicitrile întrucât presupun consecințe negative în plan patrimonial.
Prin întâmpinarea formulat la 08.03.2008, pârâta - - SRL a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor de judecat, cu consecința respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecat.
În motivarea excepției s-a învederat c prin contract prțile au convenit ca orice disput care apare între prți, în legtur cu prevederile contractului s fie soluționat de un arbitru unic desemnat prin acordul prților, arbitrajul urmând a fi organizat în Cipru, cu respectarea legii statului Israel.
În drept au fost invocate dispozițiile art.343 indice 3 pr.civ. și art.157 din Legea nr.105/1992.
Pe fondul cauzei a solicitat, în eventualitatea respingerii excepției un termen în vederea pregtirii aprrii.
Prin sentința comercial nr.12376/17.11.2008, pronunțat în doar nr.29086/-, Tribunalul Bucure știa admis excepția de necompetenț general; respins acțiunea formulat de reclamanta SRL ca inadmisibil.
Pentru a hotrî astfel instanța a avut în vedere dispozițiile art.137 alin.1 pr.civ. reținând c prin contractul de construire încheiat la 12.08.2003, art.8 orice disput intervenit între prți în legtur cu contractul este dat în competența de soluționare a unui arbitru unic, arbitrarea urmând a se ține în Cipru, conform legislației statului Israel, în condițiile art.343 și urmtoarele pr.civ.
S-a apreciat c potrivit art.369 indice 1 civ. prin convenția arbitral referitoare la un arbitraj internațional, prțile pot stabili ca acesta s se țin în România sau în alt țar; au fost reținute dispozițiile art.157 din Legea nr.105/1992.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta - SRL invocând motive de nelegalitate.
S-a susținut c procedând la greșita aplicare a legii și la interpretarea eronat a clauzelor contractuale instanța a admis excepția necompetenței generale, raportat la dispozițiile art.340 pr.civ.
S-a susținut c pricina nu are caracter patrimonial astfel c nu îi sunt incidente cele cuprinse în clauza arbitral, art.8 din contract.
S-a artat c litigiul are un caracter nepatrimonial întrucât poart asupra obligației de a face, obligație neevaluabil în bani; prin cererea introductiv nu s-a solicitat transformarea în dezdunri a obligației nefiind incidente dispozițiile art.2 pct. 1 lit. a pr.civ.
În raport cu acestea s-a susținut c în mod greșit prima instanț a respins ca inadmisibil cererea având ca obiect obligație de a face, deși cu privire la aceast cererea clauza arbitrar convenit de prți prin contract era ineficient.
Analizând actele și lucrrile dosarului, Curtea reține urmtoarele:
Prin contractul de construcție, încheiat la 12.08.2003, - - SRL, și - SRL, fiind persoan juridic strin ce deține 100% din - - SRL, proprietar al terenului în suprafaț de 1630 mp teren, au convenit transferarea dreptului de proprietate în vederea construirii unui complex rezidențial conform planurilor autorizate.
În condițiile art.5.1. din contract, - - SRL s-a obligat a transfera titlul de proprietate supra terenului, liber de orice sarcini, ctre - SRL, la data primirii permisului de construire.
Potrivit art.8 din contractul de construire prțile au convenit cu privire la soluționarea oricrei dispute aprut între prți în legtur cu prevederile contractului, în sensul atribuirii competenței de soluționare unui arbitru unic, desemnat prin acordul prților, în lipsa acestuia urmând a fi desemnat de ctre Președintele Asociației Baroului din Israel, arbitrajul urmând a fi organizat în Cipru, cu aplicarea legislației statului Israel.
Litigiul dedus judecții, având ca obiect obligația de a face, poart asupra celor asumate de ctre pârâta - - SRL prin contract, de a transfera dreptul de proprietate asupra terenului la data obținerii autorizației de construire. În consecinț, obligația de a face ține de executarea contractului, fiindu-i incidente clauzele acestuia.
Cu privire la valabilitatea clauzei compromisorii raportat la dispozițiile art.340 pr.civ. potrivit crora se poate conveni soluționarea pe calea arbitrajului numai cu privire la litigiile patrimoniale, iar cauza dedus judecții are un caracter nepatrimonial, purtând asupra unei obligații de a face.
Este nepatrimonial acel raport al crui conținut nu poate fi evaluat în bani, care privește existența și integritatea subiectelor de drept civil (dreptul la viaț, sntate); raporturile de identificare (dreptul la nume, domiciliu, denumire, reședinț); raporturile generate de creația intelectual.
Cauza dedus judecții are ca obiect obligație de a face, de a respecta și îndeplini cele asumate prin contract.
În consecinț, se valorific un drept de creanț, patrimonial, evaluabil în bani fiind indiferent dac cel îndreptțit a optat pentru îndeplinirea în natur a obligației sau prin echivalent bnesc, relevant în definirea dreptului dedus judecții fiind posibilitatea evalurii în bani nu evaluarea propriu - zis.
Așa cum am reținut, în definirea caracterului nepatrimonial al unui drept civil, evaluarea în bani nu constituie unic criteriu; în aceast materie posibilitatea evalurii în bani privește exclusiv caracterul economic al dreptului.
Întrucât acțiunea are ca obiect transferul dreptului de proprietate, aprrile privind caracterul nepatrimonial al litigiului nu pot fi reținute.
În ceea ce privește valabilitatea clauzei arbitrale instanța reține c raportul de drept privat conține un element de extraneitate, ceea ce confer caracter internațional litigiului, cetțenia și sediul cocontractantului, astfel c prțile aveau posibilitatea și dreptul de a stabili în condițiile art.369 indice 1 pr.civ. și 369 indice 2 pr.civ. atât cu privire la organizarea arbitrajului în alt țar cât și cu privire la legea aplicabil litigiului.
În aceste condiții, prin art.8 s-a convenit în sensul rezolvrii litigiilor izvorâte din contract, pe calea arbitrajului, în Cipru -, conform legii statului Israel, voința prților fiind exprimat neechivoc, în sensul excluderii competenței materiale a instanțelor române.
Apreciaz c, în mod corect prima instanț, constatând valabilitatea clauzei arbitrale, a reținut conform art.157 din Legea nr.105/1992, c litigiul nu este de competența de soluționare a instanțelor române, a admis excepția de necompetenț general și a respins acțiunea ca inadmisibil.
În consecinț, apreciind legal și temeinic sentința atacat, în temeiul art.296 pr.civ. va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta - SRL cu sediul în B, Calea, nr.168,.15,.D,.1,.120, sector 1 și cu sediul ales în B,-,.1, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.12376 din 17.11.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI a Comercial, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - - SRL cu sediul în B,-,.204,.B,.3,.59, sector 2.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public din 23.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR
GREFIER
Red. Jud.
5 ex.
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Georgeta Țilimpea
