Opoziție la executare. Decizia 927/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 927/
Ședința publică din 29 iunie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Dorin Ilie
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - SRL A împotriva deciziei comerciale nr. 2/19.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați - SRL prin administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ A și BANCA COMERCIALĂ SA - SUCURSALA A, având ca obiect opoziție la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata BANCA COMERCIALĂ SA - SUCURSALA A consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul intimatei arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentantul intimatei BANCA COMERCIALĂ SA - SUCURSALA A solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin decizia comercială nr. 2/19.02.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 6823/07.10.2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- de apelanta SRL A, în contradictoriu cu intimatele Banca Comercială SA S și - SRL A, - societate în insolvență prin Casa de Insolvență, fostă Insolvency SRL
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin sentința civilă nr. 6823/7.10.2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- a fost respinsă opoziția la executare formulată de oponenta - SRL A, în contradictoriu cu intimatele Banca Comercială SA S - prin Sucursala A, - SRL A, prin lichidator judiciar A în privința biletelor la ordin ce constituie titlurile executorii în dosarul de executare nr. 12c/2006.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că intimata a invocat excepția autorității de lucru judecat iar instanța a reținut că, în prezenta opoziție, debitoarea oponentă - SRL solicită nulitatea biletelor la ordin, iar un prim motiv invocat este faptul că, în raportul fundamental cu intimata - SRL, în favoarea căreia au fost emise biletele la ordin, nu avea nici o datorie față de aceasta.
S-a considerat că acest motiv se circumscrie lipsei cauzei biletelor la ordin, iar aceste aspecte au fost soluționate irevocabil prin sentința civilă nr. 172/29.01.2007 a Tribunalului Arad, definitivă conform deciziei civile nr. 131/2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA și irevocabilă prin decizia nr. 3520/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială.
Prin aceste hotărâri judecătorești s-a decis irevocabil că lipsa de cauză în raportul fundamental nu mai poate fi invocată cu privire la biletele la ordin intrate în circuitul comercial, desprinzându-se cu totul de raporturile fundamentale inițiale.
Pe cale de consecință, prima instanță a constatat incidența puterii de lucru judecat cu privire la motivul nulității biletelor la ordin derivat din lipsa de cauză, fiind aplicabile prevederile art. 1201 Cod civil.
Cu privire la fondul opoziției, pe motivul referitor la neregularitatea formală a biletelor la ordin, dedusă din lipsa mențiunilor prevăzute de art. 104 pct. 5 raportat la art. 8 din Legea nr. 58/1934, respectiv împrejurarea că persoana la ordinul căreia trebuia să fie făcută plata, respectiv nu are nici o calitate în societatea - SRL, instanța de fond a constatat că acest motiv este neîntemeiat, deoarece pe de o parte art. 8 din Legea nr. 58/1938 se referă la numele și semnătura entității care se obligă, iar - SRL este persoana juridică beneficiară a biletelor la ordin, (obligată fiind chiar oponenta - SRL), iar pe de altă parte, girul biletelor la ordin către Banca Comercială a fost semnat de către, administratorul lui - SRL, astfel că și operațiunea girului este legală.
Împotriva soluției dată de către Judecătoria Arada formulat apel contestatoarea care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul de nelegalitate, arătând că în mod greșit a fost soluționată contestația prin admiterea excepției de autoritate de lucru judecat, încălcându-i-se drepturile procedurale.
Intimata a formulat întâmpinare, prin lichidatorul judiciar, solicitând menținerea soluției primei instanțe ca temeinică și legală.
Față de aceste aspecte, Tribunalul Arad, ca instanță de apel, a constatat că excepția privind autoritatea de lucru judecat a fost invocată în fața instanței care a soluționat fondul, iar verificarea legalității soluției pentru acest motiv, nu este o excepție în sine în soluționarea recursului, ci chiar un motiv de recurs, astfel încât va analiza, cu prioritate, excepția tardivității formulării recursului.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 34/1934, hotărârile date în primă instanță în materia opoziției la executare sunt supuse apelului în termen de 15 zile de la pronunțare.
Soluția primei instanțe a fost pronunțată în ședința publică din data de 07.10.2008, iar înregistrarea la instanță a căii de atac a apelului a fost făcută la data de 15 octombrie 2008, astfel încât, calculându-se termenul în conformitate cu dispozițiile art. 101 alin. 1 cod procedură civilă, s-a constatat că apelul a fost declarat în termenul legal de 15 zile astfel cum acesta a fost arătat mai sus.
În privința celei de a doua excepții, Tribunalul a constatat că în mod legal a fost soluționată această excepție de către instanța de fond, care a constatat tripla identitate de părți, cauză, obiect, prevăzută la art. 1201 cod civil, prin compararea acțiunii de față cu cea care a făcut obiectul dosarului comercial nr. 4639/2006 a Tribunalului Arad, soluționat irevocabil prin hotărârile judecătorești mai sus menționate.
În privința celuilalt motiv invocat prin opoziție, Tribunalul a constatat că instanța de fond a soluționat în mod corect contestația prin constatarea că art. 8 din Legea nr. 58/1934 prevede că este suficientă semnătura olografă a persoanei care reprezintă societatea, refuzul băncii de a efectua plata bazându-se pe lipsa de disponibil și nu pe lipsa de calitate a persoanei care a semnat instrumentul de plată.
De altfel, în același sens s-a argumentat și prin decizia nr. I/2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii care, chiar dacă nu a dat o interpretare unitară, constatând că nu există interpretări diferite asupra acestei chestiuni în practica instanțelor, în considerente a apreciat că este suficientă semnătura persoanei care reprezintă societatea și că, dacă aceasta a încălcat limitele mandatului său, răspunde față de societate în baza contractului de mandat și nu în fața terților.
Față de toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, Tribunalul Arada respins apelul.
Împotriva deciziei comerciale nr. 2/19.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a declarat recurs reclamanta - SRL, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr-, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate si trimiterea dosarului instanței de fond spre rejudecare.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel invocate, limitându-se la excepția autorități de lucru judecat, pe care apreciază că instanța de apel a soluționat-o greșit, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 Cod civil, respectiv nu exista tripla identitate de părți, obiect si cauza. Un element esențial al puterii de lucru judecat îl vizează identitatea de cauza, acest element nu trebuie confundat cu dreptul subiectiv si nici cu mijloacele de dovada ale acestuia. Cauza rezida în fundamentul juridic al acțiunii și se materializează practic în "situația de fapt calificată juridic". Autoritatea de lucru judecat nu poate fi opusă unei cereri dacă faptele pe care se fondează și cele pe baza căreia hotărârea precedentă pronunțată sunt diferite. Pe de altă parte, în determinarea conceptului de cauză trebuie să se aibă în vedere și acele împrejurări noi ce nu au fost luate în considerare cu prilejul primei judecăți, astfel că regula generală este aceea că identitatea de cauză implică existența unei identități de fapte și de reguli de drept aplicabile acestor fapte.
Reclamanta apelantă susține că în dosarul la care face referire intimata BC cu nr. 8896/2006, obiectul cererii formulate de către contestatoare este acțiune în anulare și nu opoziție la executare sau contestație la executare, iar temeiul de drept pe care și-a întemeiat acțiunea contestatoarea a fost art. 966 si următoarele cod civil respectiv art. 3 si 4 Cod Comercial.
Mai arată că referitor la determinarea conceptului de cauza, trebuie să se aibă în vedere și acele împrejurări noi ce nu au fost luate în considerare cu prilejul judecării dosarului 8896/2006. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca respingerea acțiunii în temeiul autorității de lucru judecat încalcă art. 6 paragraf 1 din Convenția europeana, care garantează tuturor persoanelor dreptul ca o instanța sa analizeze orice contestație legată de drepturi și obligații cu caracter civil. Astfel, consideră că prin respingerea opoziției ca urmare a aplicărilor art. 1201 Cod civil, dreptul recurentei de acces la justiție nu a fost respectat, aceasta fiind lipsita de posibilitatea clară și concretă de a avea acces la o instanța care sa statueze asupra opoziției sale referitoare la drepturi si obligații cu caracter civil (cauza Lungoci contra României - 2006).
Recurenta mai susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra nulității absolute a somației de executare referitoare la transcrierea exacta a biletelor la ordin, excepție care a fost formulata la primul termen de înfățișare in fata instanței de fond, respectiv la termenul când procedura a fost îndeplinita, părțile putând pune concluzii in fond, așa cum prevede art. 63 din Legea 58/1934. Arată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului ca biletele la ordin nu puteau fi transmise prin gir, ci doar prin cesiune de creanța ordinara cu notificarea sau acceptarea debitorului cedat. De asemenea, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului cu privire la scadenta biletului la ordin eliberat la data de 23.12.2005 si nici cea referitoare la înscrierea pe biletele la ordin a datei si numărului facturii referitoare la vânzarea de mărfuri.
Pe de altă parte, recurenta susține că deși a solicitat instanțelor de fond și de apel în probațiune depunerea biletelor în original la dosarul cauzei, acestea nu s-au pronunțat în niciun fel asupra cererii sale și astfel, nu a putut cunoaște viciile formale sau substanțiale de care erau lovite biletele la ordin.
Pârâta intimată BANCA COMERCIALA SA - SUCURSALA Aaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea ca temeinică și legală a deciziei comerciale nr. 2/2009 a Tribunalului Arad, motivat de faptul că referitor la excepția puterii de lucru judecat reținută atât de instanța de fond cât și de instanța de apel, între aceleași părți având aceeași calitate a mai avut loc o judecata cu același obiect si întemeiată fiind pe aceeași cauza, astfel ca în cauza de față operează puterea de lucru judecat prevăzuta de art. 1201 Cod civil coroborat cu art. 166 Cod procedura civila. Astfel, arată că recurenta i-a mai chemat în judecata la Tribunalul Arad in dosar nr- pentru anularea biletelor la ordin a căror nulitate se solicita si prin acțiunea de fata. Arată cererea introductiva a - SRL a fost respinsa prin decizia civila nr. 131/17.05.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA, decizie rămasa irevocabila la înalta Curte de Casație si Justiție prin anularea recursului reclamantei ca netimbrat. Împrejurarea că recurenta a uitat să timbreze recursul nu înseamnă că nu există autoritate de lucru judecat. Precizează că mai există suspendat un dosar având același obiect, cu nr. 15276/2006 al Judecătoriei Arad, iar un alt dosar se află pe rolul Tribunalului Arad.
Intimata apreciază ca sunt întrunite condițiile triplei identități de calitate, obiect și cauza, întrucât - SRL, în calitatea sa de emitent al biletelor la ordin, în speță a chemat in judecata Banca Comerciala SA in vederea anularii acestora cu motivația inexistenței datoriei și, implicit a obligației de plata constatata prin titlurile executorii reprezentate de titlurile de credit în speța. Astfel, cauza cererii de chemare in judecata privește fundamentul raportului juridic dedus judecații, deci in speța, biletele la ordin, apreciind că în cele două dosare exista identitate de cauză; obiectul celor doua pricini este identic întrucât este reprezentat, de solicitarea de anulare a biletelor la ordin atât in prima acțiune cat și în cea de față; există și identitate de calitate, și anume, - SRL a formulat acțiunea din prezentul dosar si cea din dosarul nr-, în calitatea sa de emitent al biletelor la ordin în speța, respectiv de titulară a drepturilor și obligațiilor deduse judecații. Astfel, consideră că identitatea de calitate se apreciază după cum partea figurează sau nu in ambele procese ca titulara a drepturilor (obligațiilor) deduse judecății, deci ca parte obligata in raportul juridic dedus judecații.
Se invocă faptul că nu există prezentat nici un element nou față de prima acțiune în care s-a solicitat anularea/desființarea biletelor la ordin ce fac obiectul dosarului de executare 12c/2006; că prezentul dosar este al 4 dosar prin care recurenta îi cheamă pentru anularea/desființarea/nulitatea biletelor la ordin care fac obiectul dosarului de executare 12c/2006, astfel că indiferent de denumirile acțiunilor recurentei, scopul urmărit este același - anularea/desființarea/nulitatea biletelor la ordin care fac obiectul dosarului de executare 12c/2006.
Având in vedere cele expuse, intimata BANCA COMERCIALĂ solicită admiterea excepției puterii de lucru judecat și respingerea recursului.
Se mai arată că potrivit prevederilor Legii 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, la art. 62 alin. 1 se prevede că "în termen de 5 zile de ta primirea somațiunii, debitorul poate face opoziție la executare", astfel somația a fost primită Ia data de 06 noiembrie 2006 iar aceasta ultimă acțiune a fost depusă în anul 2008 cu mult peste termenul de 5 zile.
Pe fondul cauzei, intimata apreciază că decizia 2/2009 a Tribunalului Arad este temeinică și legală, iar argumentele invocate de către recurentă nu au o justificare legitimă. Astfel referitor la nulitatea somației de executare privind transcrierea exactă a biletelor la ordin, consideră că recurenta încearcă să inducă în eroare instanța când susține că a invocat nulitatea somației la executare. Arată că recurenta a depus note de-ședință la data de 07 octombrie 2008 în de concluzii scrise, iar în ce privește transcrierea biletelor la ordin aceasta s-a făcut prin copierea biletelor cu mijloacele modeme de copiere/scanare. Referitor la celelalte argumente invocate de recurentă acestea încalcă anumite texte de lege. Astfel, recurenta arată ca solicita anularea biletelor la ordin cu motivația ca acestea au fost emise în garantarea plații mărfii care a fost livrata de către - SRL, iar la data de 10.03.2006, - SRL nu mai avea nici o datorie către - SRL. Consideră că recurenta încearcă împiedicarea executării silite, deoarece arată ca biletele au fost emise pentru a garanta marfa livrata, deci nu marfa care urma sa fie livrata, pe când în cererea introductiva formulata in dosar -, recurenta susține că aceste bilete au fost emise pentru marfa ce urma sa fie livrata. Arată că modalitatea de dovedire a stingerii debitelor între societățile comerciale nu se face cu "adeverințe", iar adeverința emisa nu este singura, fiind emisă una cu un conținut identic și la data de 10.02.2006. Din adeverința amintita rezultă faptul că reclamanta a achitat un debit fata de - SRL ulterior emiterii, dar înaintea scadentei biletelor la ordin, aceasta fiind în culpă, deoarece cunoștea ca a emis instrumente de debit către reclamantă, instrumente a căror restituire nu a solicitat-o, urmând așadar sa le achite, cunoscând ca acestea pot intra în circuitul comercial, respectiv, bancar, conform legii. Ca urmare, biletele la ordin în speța au fost emise în luna decembrie a anului 2005, având scadențe în luna februarie și în zilele de 1 si 2 martie 2006, iar potrivit adresei emise de - SRL, reclamanta a achitat debitele ce le-a avut față de aceasta societate in 10.02.2006, deci înainte de scadenta biletelor cu câteva zile. Ca atare, consideră că recurenta reclamantă își invocă propria culpa pentru apărarea unui drept, ori nimeni nu poate invoca propria imoralitate pentru apărarea unui drept.
Intimata învederează instanței că raporturile personale dintre reclamantă și pârâta de ordinul 2, respectiv faptul ca datoria a fost stinsa pe altă cale, nu privesc cauza. Astfel, - SRL girând aceste titluri in favoarea intimatei, în condițiile legii nu îi pot fi opuse băncii excepțiile personale care ar fi putut fi opuse acestuia de către reclamant. Astfel, potrivit punctului 106 din Normele-cadru nr. 6/1994 ale Băncii Naționale a României, "Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea către gjratar a tuturor drepturilor izvorând din titlu, în mod autonom, astfel ca debitorul cambial nu ii va putea opune giratarului excepțiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului", iar pct. 107 din actul normativ indicat, arăta că "Transmiterea cambiei prin gir nu implica transmiterea raporturilor materiale care au dat naștere raporturilor cambiale" La fel si art. 19 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificată prin Legea nr. 83/1994, arata ca nu pot fi opuse-posesorului cambiei excepții întemeiate pe raporturi ale trăgătorului cu posesorii anteriori. Astfel, emitentul titlului (în speță se referă la cambie si bilet la ordin) este obligat nu în virtutea raportului juridic fundamental (originar). ci exclusiv in virtutea semnării titlului. De aceea sunt recunoscute ca valabile si titlurile de complezență semnate tara ca emitentul sa aibă o datorie preexistentă fata de posesorul titlului, b) în circuitul titlului, fiecare nou posesor este considerat ca având un drept originar, propriu, autonom si nu un drept cedat. De aceea noului dobânditor nu-i sunt opozabile excepțiile care puteau fi opuse unuia dintre titularii precedenți.
Arată că în același sens, s-a exprimat si, în considerentele expuse în decizia nr. 1/2003 prin care s-a respins recursul in interesul legii tocmai pe motivația că în cauze similare cu cea de față, instanțele s-au pronunțat în mod unitar, și anume in sensul ca posesorului cambiei nu-i pot fi opuse decât excepțiile de nulitate ale titlului și cele care nu sunt oprite de art. 19 din Legea nr. 58/1934. Mai mult, doctrina s-a exprimat în aceeași manieră. Astfel, consideră că nu pot fi opuse excepții personale giratarului beneficiar al titlurilor de valoare, în speța al biletelor la ordin, literatura si practica de specialitate recunoscând că biletele la ordin sunt instrumente cu caracter abstract a căror existenta si valabilitate nu necesita dovedirea unui raport cauzal și care conferă autonomie creanței încorporată în titlu fata de raportul juridic fundamental. Daca s-ar admite faptul ca biletele la ordin chiar intrate in circuitul comercial, si al căror original nu se mai afla în posesia emitentului, sunt lipsite de efect întrucât a fost stinsă obligația constatată prin acestea, pe alta cale, s-ar răsturna întreaga ordine juridica stabilita de Legea nr. 58/1934, admițându-se implicit faptul ca biletul la ordin nu are caracterul pe care a dorit legiuitorul sa i-l acorde si anume acela de titlu de credit comercial care are ca menire esențială să constate existența unei obligații comerciale și care conferă certitudinea și autonomia dreptului de creanța incorporat in titlu față de raportul juridic fundamental.
Intimata susține în continuare că aceste bilete au intrat in circuitul comercial dând naștere unor raporturi juridice ce nu pot fi stinse.
În ceea ce privește susținerile contestatoarei referitoare neregularitatea formala a biletului la ordin, și anume ca persoana la ordinul căreia trebuia făcuta plata, respectiv nu avea nici o calitate în - SRL, deși avea drept de semnătura in banca acordat de reprezentantul legal al societății, si, deci, implicit si de emitere bilete la ordin, intimata arată că în cazul biletelor în speță, plata nu trebuia sa se facă Ia ordinul acestei persoane întrucât nu ea a emis biletele la ordin, ci reclamanta; deci aceasta a dat ordin de plata, si nu - SRL. Consideră că se face confuzie între emitent, respectiv persoana care dă ordinul de plata și girant, adică persoana beneficiară a dreptului de încasare a biletelor, care a transferat prin gir, giratarului, adică in speța Băncii Comerciale dreptul de încasare a biletelor. De altfel, girul a fost semnat de cate - administrator al - SRL, biletele au fost doar avalizate si de către De asemenea, se poate observa ca biletele nu conțin ștersături sau adăugiri, nu au fost alterate așa cum susține reclamanta. Oricum, aceste neregularități nu au fost observate de către reclamanta pana acum, cu toate ca intre părți s-au mai purtat 2 procese, din care una finalizata irevocabil și una suspendata. Ca atare, biletele la ordin conține mențiunile obligatorii prevăzute art. 104 pct. 5 si art. 8 din Legea nr. 58/1934, respectiv conțin numele firmei emitente, respectiv - SRL și semnătura reprezentantului firmei.
Referitor la susținerile reclamantei privind stingerea obligației față de pârâtul de ordinul doi, și calificarea acestora ca fiind o excepție personala, intimata apreciază ca într-adevăr este o excepție personala așa cum susține reclamantul, dar care nu îi poate fi opusă pentru argumentele pe care le-a reiterat anterior, bazate pe prevederile art. 19 din Legea nr. 58/1934, respectiv ale pct. 106 din Normele-cadru nr. 6/1994 ale Băncii Naționale a României. Pentru motivele expuse, solicită respingerea opoziției ca fiind netemeinica si nelegala.
În drept au fost invocate prevederile art. 115Cod procedura civila; art. 1201 Cod civil; art.106, art. 107, art. 328 din Normele-cadru ale Băncii Naționale a României nr. 6/1994; art. 19, art. 63 alin, 1, din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificata prin Legea nr. 83/1994.
Analizând recursul declarat de creditoarea AVAS B, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a întâmpinării depuse, precum și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este întemeiat și urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea criticată, decizia comercială nr. 2/19.02.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 6823/07.10.2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- de apelanta SRL A, în contradictoriu cu intimatele Banca Comercială SA S și - SRL A, - societate în insolvență prin Casa de Insolvență, fostă Insolvency SRL A, cu motivarea că prima instanță a constatat că prin sentința civilă nr. 6823/7.10.2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- a fost respinsă opoziția la executare formulată de oponenta - SRL A, în contradictoriu cu intimatele Banca Comercială SA S - prin Sucursala A, - SRL A, prin lichidator judiciar A în privința biletelor la ordin ce constituie titlurile executorii în dosarul de executare nr. 12c/2006.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că intimata a invocat excepția autorității de lucru judecat, iar instanța a reținut că, în prezenta opoziție, debitoarea oponentă - SRL solicită nulitatea biletelor la ordin, iar un prim motiv invocat este faptul că, în raportul fundamental cu intimata - SRL, în favoarea căreia au fost emise biletele la ordin, nu avea nici o datorie față de aceasta.
S-a considerat că acest motiv se circumscrie lipsei cauzei biletelor la ordin, iar aceste aspecte au fost soluționate irevocabil prin sentința civilă nr. 172/29.01.2007 a Tribunalului Arad, definitivă conform deciziei civile nr. 131/2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA și irevocabilă prin decizia nr. 3520/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială.
Indiferent de calificarea dată de prima instanță și menținută de instanța de apel, Curtea constată că, în speță, instanțele trebuiau să se pronunțe pe fond.
Chiar dacă apărările formulate în prezenta acțiune, sunt similare celor prezentate anterior, în acțiunea cauzală, legea specială, nr. 58/1934, prevede două tipuri de acțiuni: cele cambiale și cele extracambiale, aplicabile biletului la ordin. Instanțele au reținut că, în primul ciclu procesual, temeiul de drept a fost art. 64 din lege, în care se stipulează modul de aplicare al acțiunii cambiale, raportului care a dat naștere emiterii titlului.
Cealaltă categorie, a acțiunilor cambiale sunt întemeiate pe disp. art. 94 din lege, aplicabile ope legis, biletului la ordin, cu distincțiile cuprinse în reglementarea de la Titlul II al Legii.
de asemănătoare ar părea, indiferent de similitudinea motivelor invocate de părți, în cadrul procesual circumscris celor două tipuri de acțiuni, instanța este obligată să le soluționeze conform regulilor de procedură specifice, sub imperiul normelor privind titularii acțiunilor, respectiv a celor ce se pot opune valorificării drepturilor cambiale, respectiv dobândite din emiterea, posesia, plata sau refuzul la plată.
Față de aceste elemente ce se regăsesc în diferitele tipuri de acțiuni, instanțele nu pot pune semnul egalității și, implicit, reține existența autorității de lucru judecat, cel puțin față de finalitatea specifică a fiecăreia dintre ele.
Se reține că reclamanta a achitat un debit fata de - SRL ulterior emiterii, dar înaintea scadentei biletelor la ordin, instrumente a căror restituire nu a solicitat-o, că, biletele la ordin în speța au fost emise în luna decembrie a anului 2005, având scadențe în luna februarie și în zilele de 1 si 2 martie 2006, iar potrivit adresei emise de - SRL, reclamanta a achitat debitele ce le-a avut față de aceasta societate in 10.02.2006, deci înainte de scadenta biletelor cu câteva zile, ca raport de bază. Ori, în prezenta cauză, opoziția la executare se întemeiază atât pe aspecte de fapt, cât și pe aspecte de drept specifice, instanța urmând a le analiza individual.
Cum ambele instanțe au procedat în același mod și au soluționat cauza numai pe excepție, respingând cererea, deși prima instanță a reținut corect repunerea oponentei în termen, pentru a nu prejudicia niciuna dintre părți de o cale de atac, și pentru a fi soluționată cauza, pe fond, Curtea apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, pe fond. Cu această ocazie vor fi analizate și excepțiile cambiale, aplicabile în speță și invocate în cuprinsul cererii, dar și formalitățile impuse de lege privind executarea cambială și îndeplinirea exactă a dispozițiilor cuprinse în art. 61 și urm.
Pentru aceste considerente, va admite recursul declarat de - SRL împotriva deciziei civile nr. 2/2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-; va casa decizia recurată și în consecință, va admite apelul declarat de - SRL împotriva sentinței civile nr. 6823/2008 a Judecătoriei Arad, pe care o va desființa și va trimite cauza spre rejudecare, pe fond, la Judecătoria Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de - SRL împotriva deciziei civile nr. 2/2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Casează decizia recurată, admite apelul declarat de - SRL împotriva sentinței civile nr. 6823/2008 a Judecătoriei Arad, pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare, pe fond, la Judecătoria Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.06.2009.
Pt. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -aflat în concediu de odihnă,
Semnează Vicepreședinte
GREFIER,
Red. /08.07.2009
Tehnored. /2 ex./08.07.2009
Instanță fond: Judecătoria Arad, judecător:
Instanță de apel: Tribunalul Arad, Judecător:;
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Dorin Ilie
