Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 926/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA
SECȚIA COMERCIAL
Operator date 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 926/
Ședința public din 29 iunie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței comerciale nr. 559/25.03.2009, pronunțat de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimat - SRL prin lichidator judiciar CASA DE INSOLVENȚ A, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal fcut în ședința public nu se prezint prțile.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Dup deschiderea dezbaterilor s-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care Curtea invoc din oficiu excepția de tardivitate a recursului declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A și, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat și constatând c s-a solicitat judecarea cauzei în lips conform art. 242 Cod procedur civil, Curtea reține recursurile spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de faț, constat urmtoarele:
Prin sentința comercial nr. 559/25.03.2009, pronunțat de Tribunalul Arad în dosarul nr-, Tribunalul Arad, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus: închiderea procedurii insolvenței debitoarei - SRL și radierea acesteia din registrul comerțului; notificarea acestei sentințe Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice și Oficiului Registrului Comerțului de pe lâng Tribunalul Arad; descrcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilitți cu privire la procedur, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari și asociați; plata din fondul de lichidare a cheltuielilor de procedur în cuantum de 132 lei.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a constatat c la data 25 februarie 2009 lichidatorului judiciar Casa de Insolvenț, desemnat s administreze procedura insolvenței debitoarei - SRL, a solicitat s se dispun închiderea procedurii ca urmare a faptului c în averea debitoarei nu exist bunuri sau alte resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor necesare derulrii procedurii și nici un creditor nu s-a oferit s avanseze sumele corespunztoare.
S-a mai constatat c procedura a fost deschis prin încheierea nr. 2440/3.12.2008 fiind desemnat ca și lichidator judiciar, Casa de Insolvenț
Judectorul sindic a reținut din raportul privind cauzele și împrejurrile care au generat apariția strii de insolvenț a debitoarei, c în lipsa total actelor financiar -contabile activitatea debitoarei nu putut fi analizat, drept pentru care nu a putut formula acțiunea de atragere a rspunderii potrivit art. 138, cu atât mai mult cu cât debitoarea a fost înființat în anul 1999 și din datele preluate de pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor Publice, ultimul an în care societatea a depus situații financiare este anul 2004, când a înregistrat pierdere.
S-a mai reținut c în anul 2004 societatea nu a înregistrat nici o form de venit, motiv pentru care lichidatorul judiciar a concluzionat c debitoarea și-a încetat activitatea înainte de 1 ianuarie 2004, deschiderea procedurii s-a fcut la cererea Administrației Finanțelor Publice A pentru creanțe în valoare total de 17.282 lei.
Concluzionând în acest raport, lichidatorul judiciar a evidențiat c este imposibil a stabili cauzele și împrejurrile care au generat starea de insolvenț.
Astfel, vzând lipsa total a actelor financiar -contabile, c în averea debitoarei nu exist lichiditți și nici bunuri identificate fizic, c nici unul dintre creditori nu s-a oferit s avanseze sumele necesare continurii procedurii insolvenței faț de debitoare deși au fost notificați toți creditorii debitoarei în acest sens, judectorul sindic, în baza art. 131 din legea insolvenței a dispus închiderea procedurii, având în vedere și decizia 10 din 15 ianuarie 2008 Curții de APEL TIMI ȘOARA secția comercial publicat în Buletinul Curților de Apel nr. 2/2008.
Faț de înscrisul formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, judectorul sindic a reținut din raportul privind cauzele și împrejurrile care au generat apariția strii de insolvenț a debitoarei, depus la termenul de judecat din 25 februarie 2009, c în lipsa total a actelor financiar-contabile, activitatea debitoarei nu putut fi analizat, drept pentru care nu s-a putut formula acțiune de atragere a rspunderii potrivit art. 138.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs creditoarele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, înregistrate pe rolul Curții de APEL TIMI ȘOARA sub nr-.
Prin recursul formulat, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Aas olicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, cu motivarea c potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenț, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de msuri și diligențe pentru îndeplinirea scopului propus al legii. Dac contrar acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmribile care s acopere pasivul debitoarei, dac din evidențele contabile rezult c nu au rmas bunuri în inventar, precum și dac se constat cu certitudine c nu sunt persoane crora le poate fi imputat vina de a fi provocat starea de insolvenț, abia atunci se poate propune judectorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Se susține faptul c pe parcursul procedurii, lichidatorul nu a întreprins toate msurile privind cauzele și împrejurrile care au dus la apariția strii de insolvenț, conform art. 20 alin. 1 lit. b din Legea 85/2006.
De asemenea, s-a menționat c potrivit art. 5 din Legea nr. 85/2006 "Organele care aplic procedura sunt: judectorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul.
(2) Organele prevzute la alin. (1) trebuie s asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni".
Conform art. 131 din Legea 85/2006: "În orice stadiu al procedurii prevzute de prezenta lege, dac se constat c nu exist bunuri în averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare, judectorul-sindic va putea da o sentinț de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat", iar potrivit art. 59 alin. 1: "Administratorul judiciar sau, dup caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judectorului-sindic, în termenul stabilit de judectorul-sindic, dar care nu va putea depși 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor și împrejurrilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor crora le-ar fi imputabil."
Astfel, recurenta A consider c legea impune în mod imperativ întocmirea unui raport privind cauzele și împrejurrile care au dus la apariția insolvenței debitoarei, cu menționarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, fr a face diferenț cu privire la existența sau inexistența bunurilor sau a lipsei contabilitții debitoarei falite.
Recurenta consider c trebuia analizat eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea creanțelor, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea aplicrii art. 138 din lege, apreciind c este imposibil de acceptat o soluție de închidere a procedurii, cât timp nu a fost respectat o dispoziție imperativ a legii, prin acest fapt ajungându-se în imposibilitatea realizrii scopului declarat al legii enunțat în art. 2 din Legea 85/2006.
Se mai arat c potrivit doctrinei, rspunderea administratorului pentru ajungerea societții comerciale în insolvenț este reglementat de dispozițiile referitoare la mandat, iar mandatul este cuprins în actul constitutiv al societții, astfel c lichidatorul judiciar, în considerarea retribuției primite, are datoria de a întocmi și depune un raport asupra cauzelor și împrejurrilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, și de a cere atragerea rspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligenț în conducerea activitții societții, atragerea rspunderii având eficienț doar înainte de închiderea procedurii.
În drept, recurenta a invocat art. 2, 5, 131 și 138 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9 și 304¹ Cod procedur civil.
Prin recursul formulat, creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI a solicitat admiterea recursului, modificarea hotrârii atacate, în sensul admiterii obiecțiunilor formulate de AVAS și continuarea procedurii de lichidare a debitoarei pana Ia recuperarea tuturor datoriilor pe care debitoarea Ie are de achitat creditorilor.
În motivarea recursului, s-a artat c în fapt, prin sentința atacata, instanța de fond a admis solicitarea lichidatorului și a dispus închiderea procedurii de lichidare judiciar a debitoarei. Arat c judectorul sindic, în mod eronat a reținut c AVAS ar fi depus la dosar un înscris din care rezulta c datorit lipsei documentelor contabile nu s-a putut formula o cerere de atragere a rspunderii patrimoniale a persoanelor din fosta conducere a debitoarei, aspect care a rezultat din faptul c dup ce s-a fcut referatul cauzei, reprezentantul AVAS prezent în cauz, a formulat obiecțiuni la propunerea de închidere a procedurii, așa cum s-a reținut în motivarea hotrârii atacate. Menționeaz c înscrisul invocat a fost depus de ctre lichidatorul judiciar.
Creditoarea recurent AVAS B susține c instanța de fond a pronunțat hotrârea cu înclcarea dispozițiilor legale aplicabile în cauz, deoarece pornind de la izvorul creanței sale, respectiv creanța pe care debitoarea o datora CAS A, constat c o aplicare a dispozițiilor art. 138 din Legea 85/2006 reprezint de fapt, gsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevzut de lege, respectiv virarea sumelor reținute ctre CAS, ceea ce constituie o înclcare a dispozițiilor art. 94 din OUG 150/2002 modificat. Astfel, consider c Statul R, reprezentat in cauza de faț prin a suferit un prejudiciu, a crui existenta certa se stabilește prin constatarea de ctre judectorul sindic nu numai a faptului ca societatea a ajuns în încetare de plți ci și a împrejurrii ca obligațiile fata de creditori nu pot fi pltite integral din averea debitorului.
Se susține c faptul c nu s-a intrat în posesia documentelor contabile nu aduce atingere acestor considerente, invocând dispozițiile art. 138 lit. d din Legea 85/2006, rspunderea administratorilor se poate dispune dac aceștia au ținut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, creditoarea recunoscând c în speț nu exista posibilitatea de a se analiza activul patrimonial, modul cum a fost gestionat acesta, dac debitorul a respectat dispozițiile legale privind inventarierea bunurilor, dac a efectuat transferuri patrimoniale și în ce condiții, precum și felul în care administratorul a folosit veniturilor obținute și întrucât administratorul nu a fost gsit, consider c se poate presupune c actele contabile nu au fost încheiate în conformitate cu dispozițiile legale, apreciind totodat c în fapt considerentele legate de creanța AVAS trebuie analizate mai în profunzime.
În acest sens s-a artat faptul c potrivit teoriei și practicii juridice în dreptul civil și în cel comercial opereaz dou reguli principale: prima c rspunderea delictual opereaz pentru cea mai ușoar culp și a doua c indiferent de gravitatea vinovției obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integral, în sensul c în fapt cuantumul despgubirii depinde de cantitatea prejudiciului și nu de gravitatea vinovției.
În cazul de faț indiferent de faptul c administratorul falitului a înclcat din culp sau cu intenție normele de drept care îi impuneau ținerea corect a contabilitții și gestionarea cu atenție a patrimoniului și activitții, acesta se face vinovat de înclcarea legii (contabilitții în cazul de faț) situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Obligația administratorilor de a ține evidența contabil conform legii și de a prezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanț reiese cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2, art. 134 alin. 1 și 2, art. 181 din Legea nr. 31/1990 - Legea societților comerciale, ale art. 11 alin. 4 din Legea nr. 82/1991 republicat - Legea contabilitții. Astfel, potrivit art. 73 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt solidar rspunztori faț de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar potrivit art. 73 alin. 2, acțiunea în rspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societții, îns aceștia o vor putea exercita numai în caz de faliment a societții. Art. 11 alin. 4 din Legea 85/1991 republicat arat c rspunderea pentru organizarea și ținerea contabilitții, revine administratorilor, care au obligația gestionrii patrimoniului.
S-a mai considerat c lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile rspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și urmtoarele din Legea 85/2006, artând c aceste fapte trebuie privite în contextul strii de insolvenț de debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societții în încetare de plți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsit de lichiditți tocmai pentru c a fost administrat cu rea-credinț sau cu neglijenț, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care s-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societții în incapacitate de plat, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culp și de cauzalitate între fapt și prejudiciu. Se arat c lichidatorul nu este un executor judectoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei, ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Astfel, art. 25 din Legea nr. 85/2006 prevede c prima dintre atribuțiile lichidatorului consta în "examinarea activitții debitorului in raport cu situația de fapt si întocmirea unui raport amnunțit asupra cauzelor si împrejurrilor care au dus la insolvența, cu menționarea persoanelor crora le-ar fi imputabila", aceast analiz realizata de ctre un specialist, respectiv lichidatorul, constituind premisa declanșrii unor potențiale acțiuni in baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Cu privire la recursul formulat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, în examinarea acestuia prin prisma excepției de tardivitate invocat din oficiu de ctre instanț, Curtea va constata c acesta este tardiv, fiind declarat cu depșirea termenului de 10 zile de la comunicarea hotrârii, așa cum prevede art. 8 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, din înscrisurile aflate la dosarul instanței de fond rezult c s-a efectuat comunicarea hotrârii recurate ctre aceast creditoare la data de 30.04.2009, iar recursul a fost declarat la data de 13.05.2009, fapt care rezult din cererea de recurs aflat la fila 9 din dosarul instanței de recurs.
În aceste condiții, termenul de recurs s-a împlinit pe data de 11.05.2009, iar recursul declarat de debitoare la data de 13.05.2009 este tardiv, motiv pentru care, în baza art. 312 Cod procedur civil, recursul formulat de ctre creditoarea A urmeaz s fie respins ca atare.
Analizând recursul declarat de creditoarea AVAS B, prin prisma criticilor formulate de recurent și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304¹ Cod procedur civil, Curtea constat c acesta este nefondat, judectorul sindic pronunțând o hotrâre temeinic și legal, conform cu probele de la dosar.
Astfel, în cauz închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit cruia "în orice stadiu al procedurii prevzute de prezenta lege, dac se constat c nu exist bunuri în averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare, judectorul-sindic va da o sentinț de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Pentru a se dispune aceast msur s-a constatat de judectorul sindic, pe baza rapoartelor prezentate de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei, c debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile și c creditorii debitoarei nu și-au manifestat intenția de a avansa eventualele sume ce ar fi necesare continurii procedurii de insolvenț.
În aceste condiții, așa cum corect a considerat prima instanț, închiderea procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 se poate dispune oricând, nefiind condiționat de vreun act sau moment anume în cadrul procedurii insolvenței.
Pe de alt parte, creditoarea critic în esenț sentința recurat și pentru motivul c nu a fost atras rspunderea administratorului social al debitoarei.
În ceea ce privește cererea creditoarei de a fi angajat rspunderea administratorului debitoarei, potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, Curtea reține c aceasta se poate face ca regul numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului și numai ca excepție în condițiile art. 138 alin. 3 din lege (conform cruia comitetul creditorilor poate cere judectorului-sindic s fie autorizat s introduc acțiunea prevzut la alin. 1, dac administratorul judiciar sau lichidatorul a omis s indice, în raportul su asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvenț a patrimoniului debitorului persoan juridic ori dac acesta a omis s formuleze acțiunea prevzut la alin. 1 și rspunderea persoanelor la care se refer alin. 1 ameninț s se prescrie). Lichidatorul judiciar nu poate fi obligat s formuleze o asemenea acțiune, dac el consider c nu sunt întrunite condițiile pentru a se dispune antrenarea rspunderii membrilor de conducere sau de supraveghere din cadrul debitoarei aflate în procedura insolvenței.
Întrucât potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judectorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoan juridic, ajuns în stare de insolvenț, s fie suportat de membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societții, precum și de orice alt persoan care a cauzat starea de insolvenț a debitorului", iar creditorii nu mai au potrivit actualei reglementri calitatea procesual activ de a solicita aplicarea prevederilor art. 138 faț de membrii organelor de conducere ai debitoarei, criticile recurentelor legate de problema aplicrii art. 138 din lege sunt nefondate, având în vedere și temeiul închiderii procedurii, respectiv art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se s avanseze sumele corespunztoare continurii procedurii, în condițiile în care s-a constatat c nu exist bunuri în averea debitoarei.
Așa fiind, constatând c nu exist motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedur civil, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI A și respinge ca nefondat recursul creditoarei AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, împotriva sentinței comerciale nr. 559/25.03.2009, pronunțat de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 29.06. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. /03.07.2009
Tehnored. /2 ex./03.07.2009
Instanț fond: Tribunalul Arad
Judector:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Dorin Ilie
