Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 16/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 16/2010
Ședința publică din data de 15 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare, pentru pronunțare apelul declarat de pârâta A împotriva sentinței civile nr. 991 din 13.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimata - SRL, având ca obiect despăgubiri.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 ianuarie 2010, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 01 februarie 2010, apoi pentru data de 08 februarie 2010 și ulterior pentru data de astăzi.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.991 din 13 aprilie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis acțiunea reclamantei - SRL, împotriva pârâtei - SA B, prin Sucursala M, și în consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 2.149.155 lei (RON) fără TVA cu titlu de despăgubire, cu dobânda legală calculată de la data producerii evenimentelor asigurate și până la data plății efective și 29.683 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că între reclamanta - SRL B M, în calitate de asigurat și pârâta SA - Sucursala M, în calitate de asigurător, s-a încheiat contractul de asigurare F nr. - - Asigurare pentru toate riscurile a daunelor materiale la lucrările de construcții - montaj eliberându-se și polița cu același număr la 13.08.2007.
Valabilitatea acestui contract era de 1 an cu începere de la 1.08.2007 - 01.08.2008 pentru execuție și de încă 1 an asigurare de garanție.
Obiectul asigurării l-a reprezentat - "Lucrări hidrotehnice și consolidare infrastructură și suprastructură la pod, localitatea, DN 7, km 156", suma asigurată fiind, pentru pagube materiale, de 4.831.983,57 lei (RON) egală cu valoarea contractului de prestări servicii încheiat cu antreprenorul - SRL, pentru lucrarea asigurată.
Asigurarea a fost făcută pentru "Evenimente naturale catastrofale - cutremur, inundație, viituri, alunecări de teren", suma asigurată fiind de 4.367.986,86 RON.
Calitatea de asigurat și contractant a reclamantei este confirmată prin încheierea acestui contract și a poliței de asigurare, prin întocmirea dosarelor de daune de către pârâtă, la cererea reclamantei, prin corespondența purtată între părți, prin întâmpinarea depusă la dosar (fil. 38-39), prin cererea de asigurare de dovezi adresată Judecătoriei Rm. V, așa încât este surprinzătoare conduita procesuală a pârâtei de la dezbaterea pe fond a cauzei, de a invoca ca excepție procesuală, lipsa de calitate procesuală activă, contrazicându-și propriile susțineri din întâmpinare.
Modalitatea de plată a primei de asigurare a fost convenită în rate (3 la număr), reclamanta făcând dovada achitării primei rate în cuantum de 7.040 RON cu ordinul de plată nr. 371/13.08.2007.
Următoarea era scadentă la data de 14.12.2007 însă pârâta denunțat contractul de asigurare anterior acestei scadențe potrivit adresei nr. 1383/31.10.2007 (fila 17). Denunțarea s-a produs ca urmare a faptului că în decurs de 2 luni s-au produs 2 daune majore având aceeași cauză (inundații, viituri).
Prin urmare, în sarcina pârâtei subzistă obligația de despăgubire pentru pagubele cauzate ca urmare a producerii evenimentului asigurat în perioada de valabilitate a poliței de asigurare. Au existat trei astfel de "evenimente naturale catastrofale" care au provocat daune reclamantei - în perioada 03. - 05.09.2007 în data de 23.10.2007 și respectiv 18.11.2007, în perioada de valabilitate a poliței de asigurare.
Constatarea pagubelor s-a făcut prin procesele - verbale din 06.09.2007; 25.10.2007 și 22.11.2007, încheiate de reprezentanții părților, prin care s-a estimat volumul acestora și care au stat la baza întocmirii celor trei dosare de daune deschise de pârâtă: CM//07/0381; CM//07/0424 și respectiv BJ//07/0464.
Raportat la împrejurarea că valoarea daunelor a fost stabilită de către expertiza tehnică întocmită de expertul, în dosar nr- al Judecătoriei Rm. V, la solicitarea pârâtei, de asigurare de dovezi, cu privire la care nu s-au formulat obiecțiuni în ceea ce privește volumul lucrărilor afectate de inundații, că valoarea despăgubirilor se stabilește, conform convenției, în funcție de prețurile de piață, la faptul că lucrările distruse au fost atestate de către pârâtă prin procesele verbale de constatare, valoarea bunurilor asigurate de reclamantă fiind egală cu suma asigurată, acțiunea a fost admisă.
Cât privește petitul vizând acordarea de penalități, petit care, contrar celor susținute de pârâtă în concluziile scrise depuse la dosar este formulat în cuprinsul cererii inițiale, instanța a apreciat că, în condițiile în care aceste penalități nu rezultă din contract, ele nefiind în nici un fel indicate, cuantificate de reclamantă prin acțiune nu se justifică acordarea acestora ci a dobânzilor legale, potrivit art. 3 din OG nr. 9/2000, începând cu data producerii evenimentelor asigurate și până la efectiva achitare a despăgubirilor de către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - SA, solicitând schimbarea ei, în sensul respingerii acțiunii, iar in subsidiar, schimbarea hotărârii in sensul admiterii actiunii in parte conform modului de calcul al despagubirii aratat în variantele de calcul atașate la dosar.
De asemenea, pârâta a arătat că înțelege să formuleze și o cerere pentru suspendarea executarii hotararii pe care a depus-o la instanta de fond, odată cu apelul declarat împotriva acestei hotarari.
Sentința instantei de fond a fost data cu încălcarea flagranta a legii asigurarilor si a contractului de asigurare încheiat intre parti.
In primul rand, pârâta consideră ca in mod neîntemeiat si nefondat instanta de judecata a respins exceptia ridicata de aceasta referitoare la lipsa calitatii procesuale active a reclamantei SRL, cu atat mai mult cu cât prevederile Conditiilor generale de asigurare prevad in mod expres sineechivoc la art.2.2pct. (i) faptul ca beneficiarul politei pentru sectiunea(pagube materiale) este persoana indreptatita sa primeasca despagubirea in caz de dauna materiala, iar din specificatia politei se poate lesne observa faptul ca aceasta este DRDP A se accepta ca beneficiar al politei subantreprenorul - SRL este in totala contradictie cu specificatia politei de asigurare incheiata intre parti si mai mult, s-ar ajunge la situatia in care intimata s-ar imbogati fara justa cauza prin faptul ca aceasta ar cumula contravaloarea lucrarilor efectuate de la beneficiarul lucrarilor DRDP C prin intermediul antreprenorului - SRL, cu indemnizatia de asigurare primita de la Asiguratorul.
In motivarea hotararii, instanta de fond precizeaza faptul ca "nu pot fi primite nici apararile paratei vizand lipsa anumitor avize de gospodarire a apelor, cata vreme acestea nu au relevanta cu privire la producerea evenimentului asigurat și reprezintă documentații care se impuneau a fi solicitate, eventual, in prealabil perfectării convenției de asigurare." Asa cum s-a aratat, la data evenimentelor meteorologice asiguratul - SRL nu detinea, desi era imperativ necesar avand in vedere lucrarile pe care trebuia sa le execute:Certificatul care sa ateste competenta societatii reclamantepentruexecutarea de lucrari hidrotehnice(certificat emis de Ministerul apelor si protectiei mediului) lucru neremarcat nici de expertul tehnic judiciar si niciAvizului de gospodarire a apelor,acesta fiind obținut abia după producerea celui de-al doilea eveniment prejudiciabil (22.10.2007). Deși pârâta a solicitat prezentarea certificatului susmenționat atat in instanta cat si anterior, cu ocazia instrumentarii dosarelor de dauna, nici o persoana care reprezenta societatea reclamanta nu a dat curs solicitarii pârâtei si nu a inteles inca nici pana acum motivul pentru care nu s-a putut prezenta acest inscris. Chiar daca pârâta accepta faptul, ca in lumina prevederilor art. 54 alin 2 din Legea 107/1996 avizul de gospodărire al apelor nu era necesar pentru lucrările ce urmau a fi executate, legea prevede obligatia inceperii executiei lucrarilor doar pe baza notificarii prealabile a Administratiei Nationale "Apele Romane" cu cel putin 20 de zile inainte, aspect neîndeplinit de către executantul SRL (art. 54 alin l lit. h din Legea 107/1996 modificata si completata prin Legea 112/2006).
În ceea ce privește motivele care duc la modificarea hotărârii, s-a arătat că, la întocmirea poliței s-a stipulat la rubrica Secțiunea pagube materiale - riscul de evenimente naturale catastrofale - o franșiză de 20.000 lei pe eveniment, ceea ce înseamna o reducere a fiecarei despagubiri cu aceasta suma (art. 9.4.3 din conditiile generale - despagubirea cuvenita se calculeaza prin deducerea franșizei prevazute in specificatia politei, la producerea sau apariția fiecarui eveniment asigurat.
Totodată, instanța fondului a trecut si peste prevederile uneia din anexele poliței de asigurare denumita "Acord special pentru despagubirea daunelor consecutive" (cod 08.02.01.114.0.D). Aceasta clauza precizeaza: " va despagubi pe Asigurat dupa cum urmeaza: "dupa aplicarea fransizei prevazute in Politei, pentru pierderile sau daunele materiale datorata: - greselilor de executie, provocata de una si aceeasi cauza structurilor sau elementelor din componenta structurilor, instalatiilor sau echipamentelor functionale de acelasi tip din dotarea structurilor, in conformitate cu urmatoarea scala: 100% pentru prima dauna; 80% pentru a doua dauna; 60% pentru a treia dauna; 50% pentru a patra dauna.
În acest sens, au fost învederate carențele proiectului de executare a lucrărilor referitoare la: succesiunea de lucrări de protecție provizorii pentru protejarea incintelor de lucru, etapele succesive de desfășurare a lucrărilor iar tehnologia cuprinsa in memoriul proiectului este extrem de sumar prezentata. In ceea ce priveste aplicarea in teren a proiectului inițial, digurile de dirijare au fost executate fără planurile tehnice necesare in care in diverse etape de lucru sa fie precizat amplasamentul, să fie desemnată o secțiune cu latime si cota la coronament, panta taluzelor si protectia taluzelor spre albia curgatoare a riului si care nu pot asigura executarea lucrărilor si protejarea acestora pâna la încheierea lucrărilor definitive.
Cu privire la primul eveniment meteorologic din perioada 03-05.09.2007 pârâta a arătat ca, raportat la probațiunea administrată, respectiv centralizatorul situatii de lucrari-august 2007 existent la dosar, rezultă un maxim al despăgubirilor pentru prima viitură de 173.592,35 lei. Raportat la faptul ca centralizatorul lunii august cuprinde toate lucrarile efectuate anterior primei viituri si tinand cont ca zilele de 1 si 2 septembrie 2007 sunt zile nelucratoare (sambata si duminica), putem conchide faptul ca, prima viitura a avut efecte negative si nedorite ce pot fi cuantificate la suma precizata anterior, respectiv 173.592,35 lei.
Este fara putinta de tagada faptul ca, asa cum precizeaza dl. Expert in răspunsul la obiectivul nr. 2 din raportul de expertiza depus la Judecatoria Ramnicu Valcea in dosarul - in procedura asigurarii dovezilor, urmare evenimentelor meteorologice produse in perioada 03-05.09.2007 au fost distruse urmatoarele lucrari: drum de acces lucrare si lucrari de terasamente. Pentru aceste lucrari dl. Expert a stabilit o valoare a pagubelor de 675.191,32 lei (valoare contestata de pârâtă prin prisma inscrisului denumit situatii de lucrari-au2ust 2007), insa instanta de judecată, in mod nejustificat si nemotivat, a stabilit o valoare a pagubei de 779.790,12 lei, bazându-se in argumentarea hotararii in mod exclusiv pe devizul unilateral depus de reclamanta - SRL.
In legatura cu celelalte prejudicii suferite de reclamanta, urmare ultimelor 2 viituri si cuantificate prin evaluare de catre expertul judiciar, pârâta are dubii ca reliefează situatia concretă, din moment ce acest specialist nu remarca prejudiciul real cel putin al primului eveniment meteorologic. Fiind vorba de acelasi tip de lucrari afectate ( terasamente, diguri si drumuri de acces) pârâta a arătat ca expertul a folosit aceeași "unitate de masura" in cuantificarea daunelor.
Un alt motiv de nelegalitate se referă la încălcarea prev. art. 9 din Conditiile specifice care reglementeaza subasigurarea, raportate la prevederile art. 28 din Legea 136/1995 care prevad expres faptul ca: "in cazul in care contractul de asigurare s-a incheiat pentru o suma asigurata (5.459.983,57 lei), inferioară valorii bunului/investiției (14.005.289,46 lei, cu TVA inclus) despagubirea cuvenita de reduce corespunzator raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea bunului, daca nu s-a convenit altfel in contract.
Astfel, în esență, indemnizația de asigurare reprezintă aceeași parte din dauna, pe care o reprezintă suma asigurata fata de valoarea de asigurare. Daca bunul nu este asigurat la intreaga valoare se considera ca diferenta dintre suma asigurata si valoarea bunului din momentul ivirii cazului asigurat a fost asigurata de insusi asiguratul si drept consecinta dauna va fi suportata in mod proportional de asigurator si de asigurat, ca si cum ar fi doi asiguratori. S-a mai precizat ca regula proportionalitatii, aplicabila in principiu in materia asigurarii facultative de bunuri, prezinta importanta pieire partiala a bunului asigurat. In caz de pieire totala asiguratorul suporta integral despăgubirile in limita sumei asigurate.
De asemenea, pârâta mai arată ca în cererea de asigurare dovezi a solicitat acceptarea la expertiza a unui expert parte, iar dl expert judiciar, in raspunsul la obiectivul nr. 2 menționează in mod clar si neechivoc faptul ca "expertiza a avut in vedere si punctul de vedere al asigurătorului exprimat intr-un raport de expertiza tehnica economica". Asadar,mutatis mutantis,daca expertul judiciar a avut in vedere la intocmirea expertizei si pozitia expertului parte, pârâta nu înțelege de ce onorata instanță nu a tinut cont in judecarea acestei pricini cel putin de aspectele legale si temeinice din acest raport de expertiza tehnico economica și care surprind un punct de vedere obiectiv si legitim al starii de fapt si de drept.
Un alt aspect criticabil este solutia instantei de a acorda in mod netemeinic si nejustificat despăgubirile în cuantumul solicitat de reclamanta: 2.149.155 lei, cu toate ca, desi si-a bazat intocmai solutia pe concluziile expertizei judiciare, nu a tinut cont de calculul expertului care stabilea o valoare totala a prejudiciului de 1.942.570,44 lei.
În final, se arată că s-au calculat variantele posibile de acordare a despăgubirii unde se poate remarca faptul ca valorile finale de despăgubire sunt urmatoarele: 1.320.841,06 lei, in varianta unui coeficient de subasigurare de 0,86 % reprezentand raportul dintre suma asigurata din polita (4.367.986.86 lei reprezentand limita de raspundere pentru evenimentele naturale asigurate:, inundatii, viituri si alunecari de teren - conform politei de asigurare, sectiunea pagube materiale - evenimente naturale catastrofale) si valoarea lucrarii stabiliata de expertul judiciar (Varianta A) 532.898,24 lei, in varianta unui coeficient de subasigurare de 0,37% reprezentand raportul dintre suma asigurata din polita si valoarea totala a lucrarilor stabilita conform General privind cheltuielile necesare investiției (Varianta B), anexate motivelor de apel.
A treia varianta propusă de pârâtă cuprinde o valoare finala a despăgubirii calculata in condițiile valorilor de decontare ( costuri / articole lucrări acceptate de catre beneficiarul - SRL) in situații de lucrări-august 2007 aplicat prin similitudine si daunelor succesive, de unde rezulta un cuantum maxim al indemnizației de asigurare de 549.895,13 lei ( Varianta C).
Prin întâmpinare, reclamanta s-a opus admiterii apelului, relevând, în esență, faptul că are calitate procesuală activă, înm calitate de asigurat, că nu i-au fost aduse la cunoștință prevederile cuprinse în anexele la poliță, astfel încât acestea nu pot fi invocate de către asigurător, iar diferențele existente între centralizatoarele de lucrări și valoarea despăgubirii se justifică prin lucrările ce au trebuit a fi executate în plus față de contractul de subantrepriză, pentru înlăturarea consecințelor viiturilor.
Pe parcursul soluționării apelului, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin intermediul căreia a relevat faptul că, rin p. similitudine cu prima dauna,in baza preturilor pe fiecare categorie de lucrări stabilite si decontate de cu, asa cum se poate vedea si din centralizatoare si situațiile de lucrări din lunile următoare (septembrie - decembrie 2007), puse la dispozitia pârâtei de catre, abia la solicitarea instantei la termenul din luna noiembrie 2009 si acceptând cantitatile de lucrări stabilite in expertiza tehnica intocmită la V, a putut determina valoarea reala a celorlalte doua daune astfel: dauna 2: 346.965,99 lei, dauna 3: 218.292,22 lei.
Prin urmare, valoarea reala cumulata a celor 3 daune conform preturilor/valorilor asigurate si decontate de beneficiarul este calculata astfel: conform documentelor prezentate: 738.850,56 lei (173.592,35+346.965,99+218.292,22); se scade franșiza de 20.000 lei/eveniment; se retin ratele de prima contractuala neincasate (ratele II si III):14.079 lei(7.040+7.039), rezultând o valoare finală a despăgubirilor ce trebuie acordate de doar 664.771.56 lei, iar nu 2.149.155 lei, cum a solicitat intimata reclamanta și cum a acordat Tribunalul Maramureș.
Un alt aspect ce trebuie reținut de instanță este modul in care reclamanta a justificat diferentele de pret intre ceea ce a incasat de la pentru lucrarile efectuate si pretul acelorasi lucrari solicitat ca despagubire de la. Argumentul ca " pretul la care noi am executat lucrarile in baza contractului cu - SR. nu este obligatoriu, fiind necesar a se avea in vedere preturile uzuale de piață" nu are nici un fel de justificare.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării sentinței tribunalului, reprezentantul apelantei a învederat Curții că nu mai înțelege să o susțină, în condițiile în care, până la primul termen de judecată, hotărârea a fost pusă integral în executare, în urma popririi conturilor pârâtei.
Analizând apelul declarat, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus pe rolul Tribunalului Maramureș, reclamanta - SRL BMa chemat în judecată pârâta Viena Insurance Grup B, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 2.149.155 Ron fără TVA, cu titlu de despăgubiri, cu penalități de întârziere de la data producerii evenimentelor asigurate și până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.În fapt, între reclamanta - SRL B M, în calitate de asigurat și pârâta SA - Sucursala M, în calitate de asigurător, s-a încheiat contractul de asigurare F nr. - - Asigurare pentru toate riscurile a daunelor materiale la lucrările de construcții - montaj eliberându-se și polița cu același număr la 13.08.2007.
Valabilitatea acestui contract era de 1 an cu începere de la 1.08.2007 - 01.08.2008 pentru execuție și de încă 1 an asigurare de garanție.
Obiectul asigurării l-au reprezentat - "Lucrările hidrotehnice și consolidare infrastructură și suprastructură la pod, localitatea, DN 7, km 156".
Aceste lucrări au fost contractate cu CNADNR SA-DRDP C, de către antreprenorul general - SRL, în baza contractului de lucrări nr. 325/5.01.2007 (50 și urm. dosar apel) și subcontractate în favoarea reclamantei, prin actul nr. 466/2.08.2007 ( 91 și urm. dosar fond).
În acest din urmă contract, se specifică faptul că valoarea de decontare a "Lucrărilor hidrotehnice și consolidare infrastructură și suprastructură pod, pe DN 7 km 156-016 la " este de 4.831.983,57 lei.
Aceasta este și suma asigurată, pentru pagube materiale, prin contractul de asigurare ce face obiectul prezentului litigiu, iar în ceea ce privește asigurarea pentru "Evenimente naturale catastrofale - cutremur, inundație, viituri, alunecări de teren", suma asigurată a fost stabilită la 4.367.986,86 RON, în poliță fiind expres menționată și o franșiză de 20.000 lei ( 73, dosar apel).
Plata primei de asigurare a fost eșalonată în 3 rate, reclamanta făcând dovada achitării primei rate în cuantum de 7.040 RON, cu ordinul de plată nr. 371/13.08.2007.
Următoarea era scadentă la data de 14.12.2007, însă pârâta a denunțat contractul de asigurare anterior acestei scadențe, potrivit adresei nr. 1383/31.10.2007 (fila 17). Denunțarea s-a produs ca urmare a faptului că în decurs de 2 luni s-au produs 2 daune majore având aceeași cauză (inundații, viituri).
Prin urmare, tribunalul a apreciat în mod corect că în sarcina pârâtei subzistă obligația de despăgubire pentru pagubele cauzate ca urmare a producerii evenimentului asigurat în perioada de valabilitate a poliței de asigurare. Au existat trei astfel de "evenimente naturale catastrofale" care au provocat daune, în perioada 03-05.09.2007, în data de 23.10.2007 și, respectiv, 18.11.2007, în intervalul de valabilitate al poliței de asigurare.
Primul dintre motivele de apel formulate se referă la lipsa calității procesuale active a reclamantei, pârâta relevând, în esență, faptul că aceasta are numai calitatea de contractant, nu și pe aceea de beneficiar, care este DRDP C, în caz contrar ajungându-se la îmbogățirea fără justă cauză a intimatei.
Curtea apreciază că aceste alegații nu pot fi reținute, din moment ce polița de asigurare cuprinde mențiunea conform căreia calitatea de asigurat o au antreprenorul - SRL, reclamanta, în calitate de subantreprenor și beneficiarul DRDP
Însă, conform definițiilor cuprinse în condițiile generale al poliței, beneficiarul lucrărilor de construcții poate avea calitatea de asigurat numai în situația în care este implicat direct în execuția lucrărilor, ceea ce nu este cazul în speță.
Cu alte cuvinte, operează o distincție între beneficiarul din contractul de antrepriză și beneficiarul poliței, cele două noțiuni neconfundându-se.
Astfel, conform pct. 2.2, beneficiarul poliței este persoana îndreptățită să primească despăgubirea în caz de daună materială, respectiv cea în patrimoniul căreia s-a produs paguba, fiind indubitabil că reclamanta are această calitate, raportat la specificul contractul de antrepriză/subantrepriză și la cel al contractului de asigurare.
Din această perspectivă, sunt fondate apărările intimatei, conform cărora, câtă vreme a fost asigurat riscul, acesta este beneficiarul poliței în cazul producerii lui.
De asemenea, în mod corect a subliniat tribunalul faptul că această calitate a fost recunoscută de către pârâtă prin întocmirea dosarelor de daune, la cererea reclamantei, prin corespondența purtată între părți, prin întâmpinarea depusă la dosar și prin cererea de asigurare de dovezi adresată Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
În al doilea rând, apelanta arată că nu datorează despăgubiri, întrucât, la data evenimentelor meteorologice, asiguratul - SRL nu deținea, deși era imperativ necesar, având în vedere lucrările pe care trebuia sa le execute, ertificatul care sa ateste competenta societății pentru executarea de lucrări hidrotehnice, emis de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.
De asemenea, se relevă că intimata nu deținea nici vizul de gospodărire a apelor,acesta fiind obținut abia după producerea celui de-al doilea eveniment prejudiciabil, la 22.10.2007.
Cu privire la aceste motive, Curtea reține că pârâta a adresat Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, la data de 6.12.2007, o cerere de asigurare de dovezi, înregistrată sub nr-, dosar acvirat, solicitând administrarea probei privind efectuarea unei expertize tehnice, primul dintre obiectivele propuse și încuviințate privind stabilirea cauzelor care au dus la producerea riscului asigurat.
Expertul, desemnat în vederea efectuării expertizei, a concluzionat, în baza proceselor verbale de constatare a lucrărilor afectate, cu ocazia fiecăruia din cele trei evenimente, precum și a procesului verbal încheiat între beneficiarul lor și Comitetul Județean pentru Situații de urgență V, că daunele au fost provocate de viiturile formate pe râul în urma precipitațiilor abundente căzute în perioada 3.09, 5.09, 23.10 și 18-19.11. 2007 ( 38 și urm. dosar acvirat).
De asemenea, expertul arată și că acestea au fost unica cauză a producerii daunelor, fiind excluse culpa reclamantei, în ceea ce privește modul de executare a lucrărilor, nerespectarea proiectului sau viciile de proiectare.
Pentru a se pronunța în acest mod, expertul a analizat proiectul lucrării, depus și la dosarul de apel, autorizația de construire nr. 74/4.06.2007. ordinul de începere a lucrărilor, începând cu data de 14.06.2007 și dispoziția de șantier din 9.08.2007, prin care proiectantul a dispus cu privire la modul de execuție al acestora, prin devierea râului, pe malul drept și consolidarea siguranței stabilității podului.
De asemenea, s-a relevat că V, la data de 9.08.2007, a efectuat controlul de calitate al lucrărilor cu privire la trasarea axelor coloanelor, deversoarelor, pragului de fund și a zidurilor de gabioane, autorizându-se continuarea lor.
Așa fiind, existând autorizația de construire, dispoziția de șantier cu privire la ordinea de executare a lucrărilor tehnologice, fiind pus la dispoziția reclamantei și profilul tip al de deviere, care a fost respectat, Curtea achiesează la concluziile expertului, conform cărora lipsa înscrisurilor invocate în apel, respectiv certificatul de competență și avizul de gospodărire al apelor, nu au relevanță cu privire la obligația de despăgubire a asigurătorului, chiar în prezența acestora, neputând fi prevenite daunele provocate.
De altfel, din perspectiva prev. art. 54 alin. 1 lit. h și alin. 2 din Legea nr. 107/1996, expertul arată că, în concret, raportat la tipul lucrărilor efectuate de către reclamantă, avizul de gospodărire a apelor nu era necesar, în sprijinul apărărilor intimatei putând fi reținută și împrejurarea că obținerea ulterioară a acestui înscris nu a fost în măsură să preîntâmpine producerea celui de-al treilea eveniment.
Aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește invocarea necesității începerii execuției lucrărilor doar pe baza notificării prealabile a Administrației Naționale "Apele Romane", cu cel puțin 20 de zile înainte.
În susținerea acestui motiv de apel, pârâta a înțeles să se prevaleze de pct. 9.6.1 al condițiilor contractuale generale, conform cărora este îndreptățită sa nu acorde despăgubiri daca: (VII) - asiguratul sau beneficiarul politei nu prezintă dovezi suficiente pentru justificarea dreptului sau la plata despăgubirii; (IX) - lucrările de construcții si/sau montaj se executa fără autorizațiile legale de construcție și/sau autorizațiile/avizele de funcționare necesare.
Curtea apreciază că invocarea prev. art. 969.civ. în acest context este neavenită, întrucât această clauză trebuie interpretată prin prisma întregului contract și al stării de fapt care a dus la producerea daunelor, validarea acestor argumente, în condițiile în care înscrisurile invocate nu sunt esențiale în economia cauzei, însemnând promovarea unui formalism excesiv și ducând la lipsirea contractului de orice efecte, contrar voinței părților, exprimate la momentul încheierii lui.
Astfel, Curtea apreciază că această clauză devine activă doar în momentul în care lipsa unor avize/autorizații este cauza determinantă a producerii riscului asigurat, ea subsumându-se conceptului de culpă a asiguratului, culpă ce este exclusă în prezenta cauză, concluzie ce se desprinde, de altfel, și din lectura integrală a textului art. 5.1.1 pct. ii din condițiile specifice aferente secțiunii Iap oliței ( 84 și urm. dosar apel).
În acest context, trebuie amintit și că nu pot fi reținute nici motivele de apel privind invocarea "Acordului special pentru despăgubirea daunelor consecutive", conform căruia " va despăgubi pe Asigurat după cum urmează: "după aplicarea franșizei prevăzute in specificația poliței, pentru pierderile sau daunele materiale datorata: - greșelilor de execuție, provocată de una și aceeași cauză, structurilor sau elementelor din componenta structurilor, instalațiilor sau echipamentelor funcționale de același tip din dotarea structurilor, in conformitate cu următoarea scala: 100% pentru prima dauna; 80% pentru a doua dauna; 60% pentru a treia dauna; 50% pentru a patra daună".
Pentru a dispune astfel, instanța a luat în considerare faptul că producerea daunelor nefiind corelată, nici măcar parțial, cu greșeli de execuție sau cu vicii ale proiectului, această clauză nu este aplicabilă.
În privința cuantumului despăgubirilor cuvenite reclamantei, trebuie reținut, în primul rând, faptul că pârâta nu a contestat tipul și volumul lucrărilor distruse de cele trei viituri, acestea fiind consemnate, de altfel, în procesele verbale de constatare întocmite de cele două părți, după fiecare eveniment și care îi sunt, ca atare, opozabile apelantei.
Astfel, onstatarea pagubelor s-a făcut prin procesele - verbale din 06.09.2007; 25.10.2007 și 22.11.2007, prin care s-a estimat volumul acestora și care au stat la baza întocmirii celor trei dosare de daune deschise de pârâtă: CM//07/0381; CM//07/0424 și respectiv BJ//07/0464.
De asemenea, se reține că valoarea daunelor a fost stabilită de către expertiza tehnică întocmită de expertul, în dosar nr-, acvirat.
Prin obiecțiunile formulate împotriva raportului depus la dosar, pârâta nu s-a referit și la aspectul privind valoarea stabilită a despăgubirilor ( 125-126), ceea ce înseamnă că a achiesat la cele statuate prin expertiză, sub acest aspect, date fiind și prev. art. 235 și urm. și faptul că această probă are aceeași valoare și semnificație pe care ar fi avut-o dacă era administrată în procedura obișnuită.
Este adevărat că ea poate fi combătută prin alte mijloace de probă, însă, raportat la specificul activității prestate de către reclamantă și la faptul că, în prezent, lucrările sunt terminate, o nouă expertiză în specialitatea construcții nu ar fi fost în măsură să aducă elemente noi, motiv pentru care această cerere în probațiune a și fost respinsă de către instanța de apel.
Ca atare, aceasta este proba care va fi reținută ca relevantă pentru soluționarea cauzei, în măsura în care ea se coroborează cu înscrisurile depuse de cele două părți, argumentele contrare ale apelantei fiind înlăturate pentru următoarele considerente:
Nu pot fi reținute criticile conform cărora expertiza se bazează în M parte pe documentele emise in mod unilateral de intimata-reclamanta SRL, omițând a se verifica si celelalte documente, emise atât de beneficiarul lucrarilor - SRL cat si de instituțiile abilitate, întrucât punctul principal de pornire al expertului l-au constituit procesele verbale întocmite de către cele două părți cu privire la lucrările afectate, opozabile pe deplin pârâtei și cu privire la conținutul cărora nu s-a intervenit.
De asemenea, expertul a avut în vedere documentele de bază ale lucrării, volumele arătate în procesele verbale de calamitate și planșele foto executate cu prilejul celor trei viituri.
Singura modificare realizată se referă la prețul lucrărilor necesare pentru refacerea celor afectate de inundații, menționându-se că acesta a fost ajustat, raportat la valoarea uzuală de piață, stabilindu-se un cuantum considerat "rezonabil" pentru ambele părți și nefiind luate în considerare, sub aspectul valorii, devizele întocmite în mod unilateral de către reclamantă ( 140, dosar acvirat).
Totodată, prin răspunsul la obiecțiuni, expertul confirmă faptul că, sub aspectul cantității lucrărilor considerate necesar, devizele intimatei corespund celor stabilite prin expertiză.
În acest context, al declanșării unui litigiu între cele două părți, cu privire la cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei, este neavenită invocarea clauzei contractuale conform căreia valuarea daunei se face de către, inclusiv prin experți, în baza documentelor furnizate de asigurat.
Aceasta întrucât expertiza extrajudiciară efectuată la cererea apelantei de către expertul tehnic nu este opozabilă reclamantei, singurul mijloc de probă administrat în condiții procedurale fiind cel din dosarul de asigurare de dovezi.
De altfel pârâta nu a declarat recurs la încheierea pronunțată în această cauză, ea fiind irevocabilă.
Apelanta a invocat și prev. art. 9.4 din condițiile generale, conform cărora "espăgubirea acordata nu poate depăși, pentru fiecare lucrări sau bunuri nici cuantumul daunei, nici suma asigurată sau valoarea de înlocuire a lucrărilor la data producerii oricărui eveniment asigurat, si nici limita costurilor sau cheltuielilor deja efectuate pentru lucrările de construcții", omițând însă să facă apel și la pct. 4.3 din condițiile specifice, care au prevalență față de condițiile generale, această clauză prevăzând că sunt acordate despăgubiri și pentru cheltuielile de curățire a locului sau de înlăturare a resturilor rămase în urma producerii unui eveniment asigurat, care, în mod obiectiv, nu aveau cum să fie cuprinse în cheltuielile deja efectuate pentru lucrările distruse.
Cu alte cuvinte, diferențele cantitative existente față de centralizatoarele de lucrări, la care se raportează pârâta, se justifică tocmai în considerarea acestei clauze, apărând ca fondate susținerile reclamantei conform cărora, prin obligarea la plata despăgubirilor a asigurătorului, nu se realizează o îmbogățire a sa fără justă cauză.
Aceasta întrucât paguba s-a produs indubitabil în patrimoniul intimatei, care a fost obligată, de fiecare dată, să înlăture consecințele inundațiilor și să refacă lucrările distruse. Așa cum în mod corect arată reclamanta, beneficiarul a plătit antreprenorului - o singură dată contravaloarea lucrărilor executate, în timp ce acestea au fost refăcute de trei ori, fiind necesară și înlăturarea consecințelor inundațiilor.
În esență, despăgubirile au fost solicitate numai pentru cele trei lucrări distruse de cele trei viituri, iar lucrarea executată a patra oară a fost facturată antreprenorului -.
Curtea achiesează și la cele invocate în apărare de către reclamantă, conform cărora despăgubirea sa trebuie făcută, în baza prev. 9.4.1 din condițiile generale, respectiv la prețurile uzuale de piață, folosite și de către expert.
Din această perspectivă, nu se poate pune semnul egalității între devizele de lucrări și cele de daună, cu atât mai mult cu cât primele cuprind numai lucrările executate, conform contractului încheiat cu antreprenorul, respectiv numai acelea care se puteau plăti, în limita fondurilor disponibile, având în vedere și faptul că beneficiarul are calitatea de autoritate contractantă, conform OUG nr. 34/2006.
În devizele de daună sunt cuprinse două categorii de lucrări, cele cerute de înlăturarea consecințelor inundațiilor și cele de refacere a lucrărilor distruse. În acest context, relevă reclamanta că viiturile au adus cantități mari de pământ și aluviuni, care, pe lângă faptul că au distrus lucrările executate, au afectat în totalitate albia râului, ele trebuind mai întâi scoase, abia ulterior putându-se proceda la refacerea celor afectate.
Mai mult, diferența existentă, la unele articole, între prețurile de facturare către - SRL este explicată în mod pertinent, de către reclamantă, prin faptul că ele au fost stabilite în considerarea unei anumite cantități de lucrări, urmărindu-se un echilibru între venituri și cheltuieli.
Lucrările suplimentare executate nu pot fi însă asimilate celor contractate de către intimată, întrucât aceasta este îndreptățită, conform contractului de asigurare, la plata unei sume care să reprezinte valoarea reală a pagubei, respectiv prejudiciul efectiv suferit, concretizat de către expert, prin răspunsurile date la obiectivele formulate de către apelantă.
Tribunalul a arătat, în mod corect, faptul că ste nejustificată solicitarea pârâtei de a raporta devizul de lucrări al reclamantei la un alt contract decât cel la care este parte, respectiv, la a-l raporta la devizul general ce a stat la baza contractului dintre DRDP C și - SRL, cu atât mai mult cu cât nu acesta este obiect al asigurării, ci contractul reclamantei cu - SRL, care are aceeași valoare cu cea a asigurării.
Așa fiind și văzând și principiul relativității efectelor contractului, orice referire la relația reclamantei cu - SRL nu poate fi primită, nefiind incidentă nici regula proporționalității, invocată de către reclamantă, în baza prev. art. 9 din condițiile specifice, care reglementează subasigurarea.
Pentru a aprecia astfel, Curtea a luat act de faptul că prețul total al lucrărilor de construcții, prevăzut în contractul dintre DRDP și - nu interesează în prezenta cauză, relevant fiind numai contractul încheiat între aceasta din urmă și reclamantă, care atestă o valoare a lucrărilor egală cu cea asigurată.
Această clauză devin aplicabilă numai atunci când valoarea bunurilor asigurate depășește suma asigurată, ceea ce nu este cazul în speță, reclamanta asigurând întregul cuantum al lucrărilor contractate de aceasta.
Mai mult, în condițiile în care despăgubirile solicitate sunt mai mici decât suma asigurată pentru evenimente naturale catastrofale și cum ele au fost stabilite în funcție de prețurile uzuale de piață, conform contractului, fiind acoperit riscul rezultat din producerea unor evenimente consecutive, motivele de apel referitoare la aceste aspecte vor fi considerate neîntemeiate.
Totuși, vor fi validate susținerile pârâtei, conform cărora despăgubirea acordată de către prima instanță nu a ținut cont de probațiunea administrată, în condiții de contradictorialitate, acordând reclamantei sume mai mari decât cele ce rezultă din expertiza tehnică efectuată.
Din această perspectivă, se reține că expertul a stabilit o valoare a despăgubirilor mai mică decât cea solicitată de către intimată, respectiv un cuantum total de 1.942.570,44 lei, în timp ce, prin sentința apelată, pârâta a fost obligată la plata sumei de 2.149.155 lei.
În egală măsură, vor fi considerate întemeiate și susținerile referitoare la obligativitatea deducerii franșizei, în chiar cuprinsul poliței prevăzându-se faptul că s-a stabilit o franșiză de 20.000 lei.
În plus, același înscris, semnat de către reclamantă prevede printre altele faptul ca "la prezenta polita se anexeaza urmatoarele documente care fac parte integranta din aceasta: conditiile de asigurare precum și clauzele adiționale".
Or, conform art. 9.4.3 din condițiile generale - despagubirea cuvenita se calculeaza prin deducerea franșizei prevazute in specificatia politei, la producerea sau aparitiafiecarui eveniment asigurat.
Așa fiind, nu pot fi reținute apărările reclamantei conform cărora această clauză nu îi este opozabilă, cu atât mai mult cu cât, prin semnătura reprezentantului legal al intimatei se atestă, conform mențiunilor de pe poliță, primirea unui exemplar al acesteia și al anexelor, fiind expres specificate condițiile generale, specifice și adiționale.
În consecință, pretențiile formulate și validate parțial de către expert vor fi diminuate cu suma de 60.000 lei, corespunzătoare celor trei evenimente asigurate, fiind incident textul art. 969.civil.
Așadar, apelul declarat va fi admis, în baza prev. art. 296.pr.civ. iar sentința va fi schimbată în parte, în sensul că va fi obligată pârâta să plătească reclamantei - SRL B M suma de 1.882.570,4 lei, cu dobânda legală calculată de la data producerii evenimentelor asigurate și până la data plății efective, în baza prev. art. 2 și art. 3 alin. 1 din OG nr. 9/2000.
În mod corespunzător, va fi schimbată hotărârea și în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată ce vor fi acordate reclamantei, pentru fondul cauzei, cu reducerea acestora cu taxa de timbru datorată pentru pretențiile respinse, rezultând astfel o sumă de 27.018 lei, ca va fi plătită de către pârâtă, în baza prev. art. 274.pr.civ.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a luat în considerare și faptul că nu pot fi reținute motivele de apel privind necesitatea deducerii, din cuantumul despăgubirii, a celor două rate restante pentru contractul de asigurare încheiat, în condițiile în care el a fost denunțat în mod unilateral de către pârâtă, anterior scadenței celei de-a doua tranșe, potrivit adresei nr. 1383/31.10.2007 (fila 173, dosar fond).
Denunțarea s-a produs ca urmare a faptului că în decurs de 2 luni s-au produs 2 daune majore având aceeași cauză, astfel încât apelanta nu mai este în măsură să se prevaleze de existența unui titlu în temeiul căruia s-ar datora aceste rate.
Dată fiind schimbarea în parte a sentinței, urmare a admiterii apelului, în baza prev. art. 274 alin. 1.pr.civ. va fi obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 1332,92 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel, constând în taxa judiciară de timbru corespunzătoare sumelor cu care au fost reduse despăgubirile acordate de prima instanță.
Totodată, pentru aceleași motive și văzând și prev. art. 274 alin. 3.pr.civ. va fi obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 4200 lei,cu același titlu, constând în onorariul avocațial, ce va fi acordat parțial, prin reducerea sumei constând în onorariu avocațial, raportat la soluția adoptată de către C, la complexitatea cauzei și la munca prestată de către apărătorul ales al intimatei ( 166, dosar apel).
În baza prev. art. 276.pr.civ. se va dispune compensarea sumelor datorate de părți cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, până la concurenta sumei de 1332,92 lei, astfel încât, în final, va fi obligată pârâta A B să plătească reclamantei - SRL B M, suma de 2867,1 lei, cheltuieli de judecată pentru această fază procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta A B împotriva sentinței civile nr. 991 din 13.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantei - SRL B M suma de 1.882.570,4 lei, cu dobânda legală calculată de la data producerii evenimentelor asigurate și până la data plății efective, precum și la 27.018 lei, cheltuieli de judecată.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 1332,92 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 4200 lei,cu același titlu și dispune compensarea sumelor datorate de părți cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, până la concurenta sumei de 1332,92 lei și obligă pârâta A B să plătească reclamantei - SRL BMs uma de 2867,1 lei, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
RED.MB/MB
09.03.2010
jud.fond:
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mirela Budiu
