Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 198/2008. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept comercial (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 198/2008

Ședința publică de la 23 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții R, împotriva sentinței comerciale nr. 829/2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu pârâții SC POST SA și, având ca obiect alte cereri desființare contract de credit.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei, avocat, în substituirea avocatului titular și reprezentantul intimatei SC Post SA, consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că apelul este legal timbrat, iar la data de 22.10.2008 s-a depus la dosar, de către apelanți un script olograf, reprezentând poziția procesuală în cauză.

Reprezentanta intimatei depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică cu reprezentantul intimatei SC Post SA.

Acesta din urmă arată că nu înțelege să depună la dosar întâmpinare, arătând că reclamanții au solicitat administrarea tuturor probelor în ciclurile procesuale parcurse de prezenta cauză, precizând că nu întrevede scopul acestui proces, raportat și la faptul că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se există un dosar identic, având aceleași părți și obiect, fără a putea preciza datele de identificare ale acestui dosar.

Nemaifiind alte cereri de solicitat Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentantul intimatei SC Post SA solicită respingerea apelului, arătând că instituția bancară pe care o reprezintă a onorat întreaga probațiune propusă de apelanți, sub aspectul actelor solicitate, motiv pentru care solicită aplicarea unei amenzi judiciare apelanților, în termeiul art. 108¹Pr. Civ, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate, prin care s-a admis lipsa calității procesuale pasive a clientei sale și constatarea că hotărârea dată în apel este irevocabilă față de clienta pe care o reprezintă.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA:

Prin sentința comercială nr. 829/2008 din data de 14.04.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul cu număr unic -, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată introdusă de către reclamanții R, R, și, împotriva pârâtei Post - Sucursala T, având ca obiect desființare înscrisuri, s-a respins cererea de chemare în judecată introdusă de către reclamanții R, R, și împotriva pârâtei, pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtei și s-a respins ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință comercială, prima instanță a reținut că, după înregistrarea cauzei sub acest nou număr de dosar, pârâta a invocat printr-o întâmpinare depusa la data de 22.11.2007 excepția lipsei calității procesuale pasive ( 20 dosar fond) motivata de faptul ca în calitatea acesteia de simplu angajat al paratei Post nu poate fi trasă la răspundere.

Reclamanții nu au fost prejudiciați, dimpotrivă au beneficiat de un credit în anul 2000 pe care nu l-au rambursat, dorind să rămână și cu banii obtinuți din credit și cu imobilele ipotecate.

La termenul din data de 10.03.2008, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, reținând faptul că pârâta nu este parte în raportul juridic care a prilejuit încheierea înscrisurilor a căror desființare se cere, fiind un simplu angajat al pârâtei. Parte în raportul juridic este pârâta Post, singura care dobândește în acest fel și calitate procesuală pasivă.

La același termen instanța a respins excepția insuficientei timbrări a acțiunii, invocată de către reprezentantul pârâtei, ca neîntemeiată, întrucât nu este vorba despre o acțiune evaluabilă în bani.

De asemenea, a respins inadmisibilitatea invocată de către pârâta Post, deoarece fiind vorba despre un litigiu neevaluabil în bani, nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile de conciliere, iar pe de alta parte cererea de chemare în judecată este admisibilă, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 184.pr.civ.

Cu privire la fondul cererii de chemare în judecată, instanța a reținut că aceasta este întemeiată pe dispozițiile art. 184.pr.civ. când nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul s-a cercetat de instanță civilă, prin orice mijloace de dovadă.

În interpretarea acestui text de lege, Curtea Supremă de Casație și Justiție a pronunțat Decizia XV din 21.11.2005 în materia recursului în interesul legii, prin care a decis ca:, în cauzele care acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, printr-o soluție de netrimitere în judecată, adoptată de către procuror, acesta are calitatea de a exercita în fața instanței civile acțiunea pentru desființarea totală sau parțială a unui înscris falsificat, numai în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1 din pr.civ.

În celelalte cazuri, aceeași acțiune aparține părților.

În cazul concret dedus judecății plângerile penale formulate de către reclamanți împotriva angajaților Post au fost soluționate prin neînceperea urmăririi penale. Mai mult, a fost respinsă irevocabil și plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 278 indice 1 alin. 11 Cod.pr.penală împotriva acestei soluții, de către Judecătoria Turda prin sentința penală nr. 27/2006 pronunțată în dosar numărul 5310/2005, respectiv de către Tribunalul Cluj prin Decizia penală nr. 372/R/2006.

În consecință, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți împotriva Post având ca obiect desființarea unor înscrisuri pretins falsificate este pe deplin admisibila. Temeinicia demersului dedus judecății a fost stabilită însă după analizarea probatoriului util, pertinent și concludent.

Pentru a dovedi temeinicia demersului dedus judecății, reclamanții s-au rezumat la administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei copia înscrisurilor a căror desființare a solicitat-o precum și celelalte acte aflate în posesia lor și care au stat la baza acordării creditului.

De asemenea, reclamanții au solicitat instanței obligarea paratei Post să depună la dosarul cauzei originalul înscrisurilor a căror desființare o solicită precum și o serie de alte înscrisuri aflate în posesia băncii și care au legătura cu acordarea creditului.

Deși inițial instanța a considerat cererea întemeiată și a pus în vedere pârâtei C Post să depună la dosarul cauzei toate înscrisurile solicitate de către reclamanți la termenul din data de 7.04.2008, instanța a revenit asupra probei încuviințate și a apreciat că justa soluționare a cauzei poate fi realizată exclusiv prin analiza originalelor înscrisurilor a căror desființare se cere și a actelor adiționale la contractul de credit încheiat, acte adiționale depuse de asemenea în probațiune la dosar.

În încheierea de ședință din data de 7.04.2008 instanța a consemnat modul în care a analizat originalul actelor a căror desființare se cere, pentru a sesiza eventuale elemente care să dovedească falsificarea acestora.

Au fost constatate următoarele:

Contractul de credit prin cont separat de împrumut nr. 21/28.02.2001 prelungit pentru 14.12.2001, nu prezintă adăugiri sau ștersături:

Actul adițional nr. 4/10.12.2001 anexă la contractul de credit nr. 21/28.02.2000, la capitolul V, pct. 5.1. lit. A, există două mențiuni șterse cu pastă corectoare;

Actul adițional nr. 3/15.12.2000 anexă la contractul de credit nr. 21/28.02.2000 la capitolul V, pct. 5.1. lit. B, există o mențiune ștearsă cu pastă corectoare și scris peste ștersătură cu pix albastru;

Actul adițional nr. 2/19.05.2000 anexă la contractul de credit nr. 21/28.02.2000, nu prezintă ștersături;

Actul adițional nr. 1/15.03.2000 anexă la contractul de credit nr. 21/28.02.2000, numărul contractului la care se referă actul adițional este corectat iar la capitolul V, pct. 5.1. lit. A, 2 mențiuni sunt șterse cu pastă corectoare iar suma este corectată cu pix negru;

Contractul de garanție imobiliară de ipotecă nr. 2938/16.05.2000, nu prezintă ștersături;

Contractul de garanție imobiliară de ipotecă nr. 1035/24.02.2000, are corectat numărul contractului de credit din 20 în 21 cu pix negru și șters cu pastă corectoare cuvântul "indiv.".

Contractul de garanție imobiliară de ipotecă nr. 1035/24.02.2000, este corectat numărul contractului de credit din 20 în 21.

Contractul de credit prin cont separat de împrumut nr. 21/28.02.2000, are corectat numărul de contract din 20 în 21 iar la suma împrumutată capitolul I, pct. 1.1. prima cifră este 7, fiind scrisă peste o altă cifră iar la capitolul V, pct. 5.1. lit. C, este șters cu pastă corectoare numărul contractelor de garanție imobiliară și scris cu altă pastă ca fiind 1032 și 1035;

Pe contractul de garanție imobiliară de ipotecă nr. 1035/24.02.2000 există o mențiune pe marginea înscrisului, în dreptul corecturii efectuate la contractul de credit, respectiv cuvântul "corectat și o semnătură" făcută cu pix albastru iar numărul contractului de credit este corectat cu pix negru;

Pe contractul de credit prin cont separat de împrumut din 28.02.2000, la capitolul V, pct. 5.1, lit. E, unde se vorbește despre o garanție de gaj fără deposedare, rubricile sunt completate cu pix de culoare neagră, data completării apare ca fiind 13.03.2000 pentru suma de 1.070.000.000;

De asemenea, pe contractul de credit prin cont separat de împrumut din 28.02.2000, pe ultima filă după semnătura părților mai există trei aliniate numerotate 411, 412 și unul care începe cu "constatările ulterioare" iar pe actul adițional nr. 4, apar două semnături, respectiv ale lui și, care în opinia reclamanților au apărut ca și giranți, ulterior încheierii contractului și nu aveau ce căuta acolo.

Conform art. 288 Cod penal, falsificarea unui înscris fie oficial fie sub semnătura privata se poate realiza prin,contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, și completările anterior descrise nu reprezintă în opinia instanței nici o contrafacere a scrierii sau a subscrierii și nici o alterare a conținutului acestuia, generatoare de consecințe juridice, ci doar o îndreptare a unor erori materiale.

În esență, reclamanții nu contestă faptul că au încheiat contractul de credit bancar, actele adiționale și actele de garanție imobiliară, toate însușite prin semnătură, mai mult, nu contesta nici una dintre semnăturile aplicate pe înscrisurile depuse în probațiune la dosar. Aspectele care în opinia reclamanților ar dovedi falsitatea înscrisurilor cuprind doar mențiuni referitoare la data sau numărul contractului de credit sau ale contractelor de garanție reală imobiliară.

Aceste mențiuni nu afectează valabilitatea actului juridic, nu produc consecințe juridice, nu afectează drepturile și obligațiile născute în sarcina, respectiv în beneficiul reclamanților și în nici un caz nu pot determina falsitatea înscrisurilor în întregul lor.

De altfel, prin cererea de chemare în judecată, în ciuda cantității mari de informație transmisă, reclamanții nu reușesc să precizeze concret și lipsit de echivoc care sunt cauzele care determina falsitatea înscrisurilor, ci se rezuma la enumerarea unui amalgam de date și fapte din care cu mare dificultate se poate stabili o coerentă logică și reține o concluzie.

Faptul că pe contractul de credit prin cont separat de împrumut din 28.02.2000, pe ultima filă după semnătura părților mai există trei aliniate numerotate 411, 412 și unul care începe cu "constatările ulterioare", nu determina falsitatea întregului înscris, ci inopozabilitatea acestor clauze fata de reclamanți, deoarece nu sunt însușite prin semnatara de câtre aceștia. Ca simpla situație ipotetica, înscrisul putea fi considerat fals daca banca ar fi contrafăcut semnătura reclamantelor așa încât aceste clauze să apară ca fiind însușite.

S-a invocat și existența unor semnături în plus pe unul dintre actele adiționale (cel cu numărul 4), respectiv semnăturile aparținând lui și, care în opinia reclamanților au apărut ca și giranți ulterior încheierii contractului și nu aveau ce căuta acolo. Existența pe un act adițional a unor semnături ale unor persoane care nu erau parte în acel act adițional, pe lângă semnăturile persoanelor care au avut calitatea de parte nu produce vreo consecință juridică cu privire la valabilitatea actului juridic și nici nu poate determina falsitatea acestuia. Iar faptul că actul adițional numărul 4 este fals deoarece nu este investit cu formula executorie și nu este folosit de bancă în executarea silita, este o afirmație la limita ridicolului juridic.

Pentru toate aceste considerente cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată deoarece nu exista nici un argument care să susțină falsitatea înscrisurilor a căror desființare s-a solicitat.

Analiza originalului înscrisurilor nu releva elemente de contrafacere a scrierii sau a subscrierii generatoare de consecințe juridice, ci doar corecturi cu privire la elemente care nu pot afecta valabilitatea actelor juridice probate prin înscrisuri.

Împotriva acestei sentințe comerciale a declarat apel reclamanții R, R, și în termenul legal, solicitând admiterea apelului, și pe cale de consecință desființarea următoarelor înscrisuri falsificate:

- contractul de credit, întocmit în data de 28.02.2000 la care apare o corectură asupra numărului de contract, din 20 în 21, aceeași corectură fiind evidentă

- actul adițional nr. 1 emis în 15 martie 2000.

- Actul Adițional nr. 3 din 15.12.2000.

- Actul Aditional nr. 4 din 10.12.2001 care, în realitate are nr. 5 în 10.12.2001, așa cum apare stipulat în Raportul de expertiză și care este neinvestit cu Formula Executorie și de Bancă ( nu s-a înțeles din ce motive );

- contractului de garanție imobiliară-de ipotecă nr. 2938/16.05.2000;

- contractul de garanție imobiliara nr. 1035 din data de 24.02.2000;

- contractului de garanție imobiliară-de ipotecă nr. 2938/16.05.2000;

- contractul de garanție imobiliară nr. 1035 din data de 24.02.2000;

- cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanții au criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond pentru următoarele considerente:

Hotărârea pronunțată NU ESTE MOTIVATĂ. Simplele afirmații învederate de instanța de judecată, conform cărora - corecturile și completările anterior deschise nu reprezintă în opinia instanței nici o contrafacere a scrierii sau a subscrierii și nici o alterare a conținutului acestuia, generatoare de consecințe juridice, ci doar o îndreptare a unor erori materiale.

.. faptul că pe contractul de credit prin cont separat de împrumut din 28.02.2000, pe ultima filă după semnătura părților mai exista trei aliniate numerotate 411, 412 i unul care începe cu constatările ulterioare, nu determină falsitatea întregului înscris.

. existentă pe un act adițional a unor semnături ale unor persoane care nu erau parte în acel act adițional,pe lângă semnăturile persoanelor care au avut calitatea de parte nu produce vreo consecință juridică cu privire la valabilitatea actului juridic și nici nu poate determina falsitatea acestuia., s-a apreciat că nu poate fi reținută ca o motivare a soluției pronunțate de instanță în condițiile în care datorită acestor corecturi și completări s-a ajuns în fața instanței de judecată pentru a nu fi puși în stradă .

Reclamanții au apreciat incorecta reținere susmenționată, deoarece prin raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în dosar nr. 2707/2003 al Judecătoriei Turda, experții au menționat următoarele: n momentul înregistrării pe calculator, s-a constatat că mai există un contract de credit cu acest număr, contract de credit numărul 20/25.02.2000 pentru

În cazul, în care s-ar fi acordat un nou credit data angajării creditului a fost coincis cu data înregistrării cererii de credit, așa cum a rezultat din celelalte extrase de cont pe care le-a anexat la prezenta declarație.

Spre susținerea celor spuse a fost anexat contractul de credit și cererea de credit din acea zi.

Referitor la creditul acordat în anul 2000 în raportul de expertiză judiciară de care banca face atâta uz, s-a arătat:

"Din documentarea făcută la sediul Post T precum și din explicațiile date de reprezentații banii rezultă ca din greșeala inițial s-a trecut pe contractul de credit nr. 20/ 28.02.2000 în momentul înregistrării pe calculator s-a constatat că mai există un contract nr. 20/25.02.2000, pentru "

În urma acestei constatări provenită din eroarea băncii s-a modificat numărul contractului de acordare a creditului pentru T, din 20 în 21.

După cum a reieșit din raportul de expertiză judiciară, există și în anul 2000 un contract de credite cu nr. 20, deși la insistențele reclamanților nenumărate de a fi adus în instanță contractul cu nr. 20 din anul 2000 li s-a adus în anul 2004, luna decembrie, un contract de credit cu nr. 20 din anul 1999, 12 februarie, aparținând L, pe care l-au anexat spre a susține cele declarate.

Reprezentanții băncii au susținut în toate declarațiile date că în anul 2000 nu exista nici un contract cu nr. 20 pentru că: (susține doamna, în declarația sa)

"Pe contractele de garanție imobiliară a fost trecut inițial numărul contractului de credit nr. 20/24.02.2000 dar în momentul în care informatic s-a cerut să acorde acest credit cu numărul mai sus menționat, era ocupat de un alt credit ( ).

A fost modificat pe contractele de garanție imobiliară cifra 20 cu 21 făcând mențiune pe marginea contractului "corectat " și semnat de dânsa ".

În declarația dată de un alt angajat al băncii, d-l, explicația nejustificată a fost următoarea:

"Cu privire la numărul de contract, pot declara ca acesta era numărul 21, nr. 20 fiind alocat altei societăți, pentru un credit aflat deja în derulare - calculatorul nepermițând introducerea a două contracte de credit cu același număr, programul nepermițând acest lucru."

Contractele de ipotecă au fost întocmite la sediul băncii, iar în prezența d-nei notar doar s-au semnat, fără a se efectua modificări la Notar.

Mai grav, legea 36 notarilor publici, art. 53 interzice orice modificare într-un act oficial în lipsa notarului și fără acordul părților.

Există un alt act adițional cu nr. 4 emis de bancă în data de 19.12.2000 pe care experții îl găsesc în documentele băncii care are termen de rambursare dată de 15.12.2001.

Reclamanții roagă instanța să observe că de data acesta lucrurile s-au petrecut altfel decât în cazul primului credit și anume în anul 2000 s-a făcut cererea în data de 21.02.2000, deci înainte de acordarea creditului din 25.02.05 s-a întrunit comisia de credit, analizat cererea și a dispus acordarea în transe.

În cel de-al doilea caz, aceeași bancă a schimbat procedura și anume în 10.12.2001 apare un act adițional întocmit de d-na transformându-se prin acest act creditul și după aceea reprezentantul societății în data de 14.12.2001, face o cerere de credit înregistrată cu nr. 728/4214/ 14.12.2001, s-a întrunit de această dată comitetul de credit în aceeași zi care întocmind procesul verbal nr. 143/14.12.2001 aprobă transformarea creditului care era deja efectuat de d-na prin actul adițional nr. 4 /10.12.2001.

Pe lângă faptul că s-a încălcat mersul normal al lucrurilor acest act din 10.12.2001 nici măcar nu a fost învestit cu formula executorie, dovadă că a apărut după investirea cu formula executorie.

După toata această mascaradă, în 14.12.2001 s-a întocmit contractul de credit 21/14.12.2001 în conținutul căruia s-a prevăzut acordarea unui credit în valoare de 1.200.000.000 pe o perioada de 6 luni.

În cazul actului adițional nr. 4 /10.12.2001 s-a evidențiat modul de întocmire și inversarea mersului corect al documentelor care nu sunt sesizate.

Existenta actului adițional nr. 4 din 19.12.2000 pe care îl consemnează experții în raport și care lipsește din dosarul execuțional.

S-a arătat faptul că prelungirea creditului de producție pe termen scurt nu s-a putut face până când creditul nu intra la restanță, după aceea urmând a se întocmi actul adițional.

Modificarea condițiilor contractuale nu s-au putut realiza în nici o situație.

Este de mirat faptul, cum a putut apărea în cuprinsul contractului de credit încheiat în data de 24.02.2000 un contract de gaj încheiat în 13.03.2000, menționându-se chiar și numărul de înregistrare a acestui contract de gaj la Judecătoria Turda, respectiv nr. 30 din 13.03.2000 pentru suma de 1.070.000.000 LEI.

Ca semnatari ai acestui contract încheiat în luna februarie 2000, în calitate de giranți au apărut și reclamanții și persoane care nu aveau nici o calitate la acea dată și nici nu cunoșteau că urma sa fie garanți ipotecari ai în luna mai a anului 2000.

După aplicarea tuturor semnăturilor, apare clauze suplimentare în contract care la momentul semnării contractului nu existau.

Au fost precizați ca pașii pentru contractarea unui credit următorii:

- se depune la sediul Băncii o cerere de credit care trebuie să fie înregistrată la instituția bancară, în speță cererea fost întocmită în data de 21.02.2000 dar nu poartă număr de înregistrare și ștampila Băncii prin care să se facă dovada faptului că s-a înregistrat la această instituție.

S-a olicitat obligarea pârâtei POST să depună la dosarul cauzei cererea de credit din data 21.02.2000 depusă de reclamantul R originalul spre vedere și copie conform cu originalul pentru dosarul cauzei

- după aprobarea cererii s-a întocmit contractul de credit, s-a stabilit garanțiile aferente acestuia, în speță fiind vorba de 2 imobile, unul al reclamanților R iar al doilea al numiților,

- ulterior garanții ipotecare împreună cu un reprezentant al Băncii s-a deplasat la Notar în vederea perfectării contractului de ipotecă.

În speță familiile R și s-au deplasat împreună cu d-na - șefa de credite de la POST T la Notrul Public, unde s-au semnat contractele de ipotecă 1032 și 1035 din 24.02.2000.

De asemenea, s-a precizat că contractele de ipotecă au fost redactate la sediul POST de reprezentanții legali ai Băncii iar în fața Notarului aceste acte doar s-au semnat, făcându-se o singură mențiune în contractul de ipotecă 1035/24.02.2000 în sensul ca s-a radiat (tăiat) cuvântul indiv. iar pe marginea a contractului de ipotecă d-na Notar i-a solicitat d-nei, să semneze pentru radierea făcută în contract.

- după semnarea contractelor de ipotecă, Banca este obligată să depună la Cartea Funciara o cerere prin care solicită înscrierea ipotecii în Cartea Funciară

În speță, Banca a înregistrat la Judecătoria Turda această cerere de înscriere a ipotecii sub nr. 1940/24.02.2000, ocazie cu care a depus și contractul de ipotecă care nu a suportat nici un fel de modificare decât cea menționată mai sus.

În baza cererii depusă de POST, Serviciul de Carte Funciară a operat înscrierea ipotecii în Cartea Funciară.

Privitor la Actul Aditional nr. 1 din 15.03.2000 s-a arătat că:

- s-a modificat numarul de Contract de Credit din 20 în 2,

- s-a recizat p. că prin acest Aditional a fost acordată suma de 300 milioane lei în completare la contractul inițial, reținându-se un comision de 7%. Cu această ocazie s-a încheiat contractul de garanție mobiliară nr. 1420/13.03.2000 prin care s-a adus în garanție pe lângă garanțiile existente și utilaje agricole, conform anexei la contractul de gaj.

Privitor la Actul Aditional nr. 2 din 19.05.2000 se arată că:

- acesta a fost acordat pentru un comision de 7%. Ca și garanție suplimentară la acest Adițional s-a constituit ipoteca de catre și.

Privitor la Actul Aditional nr. 3 din 15.12.2000 s-a arătat că:

- prin acesta s-a aprobat prelungirea termenului final de rambursare a creditului, stipulandu-se la pct. 1.3. două date, respectiv data de 10 și data de 15, aceasta din urma fiind tăiată astfel că este total confuz acest termen de rambursare, cu atât mai mult cu cat la pct. IV din pag. 2 apare ca termen de rambursare dată de 15.12.2001,

- comisionul perceput pentru acest Aditional a fost 1,5% iar pe acest Adițional apar ca semnatari toți giranții,

- acest Aditional nr. 3, învestit cu formula executorie este fals deoarece: Concluzionând Actul Adițional nr. 3 s-a învederat că conform Raportului de expertiză contabilă judiciară 2707/2003 al Judecătoriei Turda nu s-a reținut nici un comision aferent actului adițional nr. 3 din 15.12.2000, singurul comision reținut în luna decembrie 2000, pentru rescadentare credit este datat 19.12.2000 și corespunde actului adițional nr. 4 încheiat în 19.12.2000.

Conform graficului de rambursare a Actului Aditional nr. 4 din 19.12.2000 se confirma existența Actului Adițional nr. 4 din 19.12.2000 care, nu apare în Actele Adiționale ale Bancii, învestite cu formula executorie și utilizate dar apare în mențiunile făcute de experți în Raportul de expertiză contabilă, menționat mai sus, la fila 11, în josul pagini.

Privitor la Actul Adițional nr. 4 din 10.12.2001 care, în realitate are nr. 5 în 10.12.2001, așa cum apare stipulat în raportul de expertiză și care este neinvestit cu formula executorie și neutilizat de bancă (nu s-a înțeles din ce motive) a fost o prelungire a termenului final de rambursare a creditului, stipulandu-se două chestiuni contradictorii și care în opinia reclamanților nu au fost redactate la aceeași dată ci la date diferite, astfel:

- în rândul 2 al pct. 1.3 s-a făcut o mențiune de mână, conform căreia sa dorit ca acest Adițional să reprezinte " transformarea creditului din 20611 (alte credite pentru agricultura) în 20216 (credite pe stocuri)

- cea de-a doua stipulare privește termenul de rambursare aferent prelungirii creditului care este conform graficului alăturat, respectiv începând cu data de 28.01.2002 și până în data de 24.06.2002.

- conform stipulărilor din prezentul Adițional trebuia să nu se rețină nici un fel de comision. Cu toate acestea, conform Raportului de expertiză și a actelor contabile existente la dosarul cauzei în data de 10.12.2001 s-a perceput un comision în cuantum de 18 milioane lei.

Ca o concluzie la acest Adițional s-a arătat că termenul de rambursare a creditului era 24.06.2002.

În data de 14.12.2000, reclamantul R, în calitate de reprezentant al a depus o cerere de credit, înregistrată la POST sub nr. 728/4214/14.12.2001 prin care a solicitat suma de 1,2 miliarde lei pentru o perioada de 180 de zile precizând că, creditul a fost utilizat pentru finanțarea lucrărilor agricole. În cuprinsul cererii s-a arătat că sunt de acord să garanteze cu bunuri imobile și mobile dar Banca nu a solicitat constituire de garanții imobiliare ci doar mobiliare. În acest sens, s-a incheiat contractul de prestari servicii, înregistrat la COMCEREAL C, sub nr. 300/10.12.2001, între COMCEREAL C, pe de o parte, în calitate de prestator și pe de altă parte POST T, în calitate de beneficiar, perioada pentru care s-a încheiat contractul fiind 10.12.2001-30.06.2002.

În ceea ce privește contractul de credit nr. 21 din data de 14.12.2001, s-a arătat următoarele:

- acesta este un contract de credit nou, pentru că: este completat pe un formular de contract de credit și nu pe un Adițional, a fost aprobat creditul potrivit Hotararii nr. 143/14.12.2001 a Comitetului de Credite,

- conform stipulației existente în cuprinsul Contractului de Credit la pagina 1 se încheie prezentul contract de credit în cont separat de împrumut, în condițiile stipulate în contract și asupra cărora părțile au convenit de comun acord.

- banca acordă împrumutatului un credit de1,2 miliarde

- creditul se utilizează numai pentru finanțarea lucrărilor agricole..

- creditul se acordă pe o perioadă de 6 luni începând cu data de.

- creditul se pune la dispoziția împrumutatului prin contul separat de împrumut, simbol 30.11

În baza art. 53 din Legea 36/1995 a Notarilor Publici și Activității Notariale "actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vadite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către Notarul Public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părților, dacă lucrurile cuprind date care fac posibilă îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părților se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-și manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face mențiune pe toate exemplarele actului. astfel că prin modificările aduse actelor susmenționate s-au încălcat dispozițiile legii susmenționate, precum și dispozițiile Art. 55 i 56 din Legea bancară nr. 58/1998.

În contractul de ipoteca redactat la sediul POST Sucursala T, s-a menționat de către reprezentanții legali ai Băncii (așa cum rezultă chiar din cuprinsul contractului de ipotecă susmenționat, în ultimul aliniat) faptul că s-a garantat împrumutul cu imobilul proprietatea reclamanților, situat în localitatea T,-, compus din 7 încăperi, teren și magazie în suprafața totală de 11321,45 mp iar imobilul adus în garanție, conform mențiunilor făcute de reprezentanții legali ai Băncii este înscris în CF nr. 5987 indiv., nr. 1185/2, 1185/3.

Față de aceste aspecte s-a arătat că:

- imobilul situat în localitatea T,- nu era și nu este proprietatea reclamanților,

- mențiunile privind conform cărora imobilul situat în T,- ar fi compus din 7 încăperi, teren și magazie în suprafața totală de 11321,45 mp nu sunt reale, deoarece imobilul de pe- are o altă compoziție, așa cum reiese din CF-ul pe care s-a depus la termenul urmator iar în CF 5987 indiv. apare un alt imobil care nu a fost ipotecat i care nu apare menționat în contractul de ipotecă.

Veridicitatea celor afirmate de reclamanții reiese chiar și din mențiunile din contractul de ipotecă conform cărora un imobil este situat în localitatea T iar celalalt- din CF 5987 este situat în localitatea, chiar și Cartea Funciară aparținând de acea localitate. Ca atare nu putea fi adus în garanție un imobil situat în T dar care este înscris într-o Carte Funciara a localității.

Raportat la cele sus învederate, coroborate cu actele existente la dosarul cauzei, reclamanții roagă instanța să dispună admiterea apelului pentru motivele sus învederate, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat menținerea dispozițiilor sentinței comerciale 829/2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj și respingerea cererii de chemare în judecată introdusă împotriva sa.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:

1. Cât privește prima critică în ceea ce privește absența motivării hotărârii apelate, Curtea reține că aceasta nu este întemeiată.

Prima instanță a îndeplinit cu rigurozitate prevederile art. 261 pct. 5.pr.civ. Astfel, judecătorul primei instanțe a arătat, în cadrul sentinței, motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile apelanților și a celorlalte părți litigante.

Argumentele aduse în sprijinul criticii antamate nu au relevanță pentru a justifica teza nemotivării sentinței. Aspectele privitoare la analiza probatoriului, la examinarea apărărilor formulate de părți în cauză confirmă și nu infirmă preocuparea judecătorului primei instanțe pentru o motivare amplă și convingătoare.

2. probatoriului cu înscrisuri depuse și administrate în cauză iarăși este io critică neîntemeiată.

Așa cum rezultă din conținutul motivării sentinței care trimite la încheierea pronunțată la data de 7.04.2008 ( 80-81) s-a constatat următoarele:

Contractul de credit prin cont separat de împrumut nr. 21/28.02.2001 prelungit pentru 14.12.2001, nu prezintă adăugiri sau ștersături:

Actul adițional nr. 4/10.12.2001 anexă la contractul de credit nr. 21/28.02.2000, la capitolul V, pct. 5.1. lit. A, există două mențiuni șterse cu pastă corectoare;

Actul adițional nr. 2/19.05.2000 anexă la contractul de credit nr. 21/28.02.2000, nu prezintă ștersături;

Contractul de garanție imobiliară de ipotecă nr. 2938/16.05.2000, nu prezintă ștersături;

Contractul de garanție imobiliară de ipotecă nr. 1035/24.02.2000, are corectat numărul contractului de credit din 20 în 21 cu pix negru și șters cu pastă corectoare cuvântul "indiv.".

Contractul de garanție imobiliară de ipotecă nr. 1035/24.02.2000, este corectat numărul contractului de credit din 20 în 21.

Cercetând aspectele cu incidență la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri prima instanță ajunge în mod corect la concluzia că teza reclamanților nu este întemeiată. Altfel spus, corecturile și completările observate și descrise mai sus nu converg la concluzia că în speță se poate reține vreun element de contrafacere a scrierii sau a subscrierii și nicio alterare a conținutului acestuia, generatoare de consecințe juridice care să facă necesară și posibilă încadrarea acestora în latura obiectivă a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale faptă prevăzută și pedepsită de art. 288 din Codul penal.

Concluzia că aceste corecturi ori adăugiri sunt de fapt îndreptarea unor erori materiale strecurate în aceste înscrisuri este pe deplin justă, mai mult că reclamanții nu contestă împrejurarea că au încheiat contractele și actele adiționale precum și contractele de garanție imobiliară depuse la dosar. Contestații ridicate de aceștia cu referire la data ori numărul de înregistrare ale contractelor de credit sau celor de garanție imobiliară nu conducper sela reținerea că în cauză este dată latura obiectivă a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale cu consecința nulității absolute a acestora, cu atât mai mult cu cât mențiunile operate pe înscrisuri nu afectează valabilitatea și nici substanța operațiunilor juridice pe care înscrisurile respective le consemnează.

Pentru a se susține cererea în probațiune formulată de apelanți și pentru a lămuri Curtea cu referire la celelalte motive de apel s-a admis cererea de amânare a judecării cauzei determinată de angajarea unui nou apărător în urma desființării convenționale a contractului de asistență juridică cu apărătorul inițial ( 38).

Cu toate acestea reclamanți apelanți nu s-au prezentat în instanță pentru a-și susține apelul și a oferi explicații încât Curtea a făcu aplicarea dispozițiilor art. 295 rap. la art. 292 alin. 2.pr.civ.

Față de cele ce preced, Curtea urmează să constate că apelul reclamanților este nefondat iar în temeiul art. 296.pr.civ. să-l respingă ca atare cu consecința păstrării în întregime a sentinței jurisdicției comerciale de primă instanță.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamanții R, R, și, împotriva sentinței comerciale nr. 829 din 14.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o păstrează în întregime.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - -

RED.

DACT. /

8 EX./21.11.2008.

JUD.FOND.

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac

#Judecator Liviu Ungur

Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 198/2008. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 198/2008. Curtea de Apel Cluj