Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 198/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2193/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.198
Ședința publică de la 13.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
**************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelantul MUNICIPIUL B - prin primarul general, în contradictoriu cu intimatele CONSILIUL LOCAL SECTOR 1, CONSILIUL LOCAL SECTOR 2, CONSILIUL LOCAL SECTOR 3, CONSILIUL LOCAL SECTOR 4, CONSILIUL LOCAL SECTOR 5, CONSILIUL LOCAL SECTOR 6, SC SA, SC SA și SC SA, împotriva sentinței comerciale nr.9871/26.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 23.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 30.03.2009, apoi la 6.04.2009 și apoi la 13.04.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Prin sentința comercială nr.9871 din 26.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, instanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL, în contradictoriu cu pârâtele CONSILIUL LOCAL SECTOR 1, CONSILIUL LOCAL SECTOR 2, 3, 4, 5, CONSILIUL LOCAL SECTOR 6 B, SC SA, SC SA și SC SA, având drept obiect obligarea pârâtelor la plata în solidar a sumei de 256.009,09 USD în echivalent lei la cursul oficial al de la data efectuării plății.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Între reclamantă și SC SA s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 22268/14.07.1999 având drept obiect proiectarea, construirea și exploatarea unui depozit de deșeuri urbane în comuna Vidra.
La 5.07.2001 a fost inaugurat depozitul menționat.
Tot în această perioadă a fost emisă și Hotărârea nr.141/2001 prin care s-a hotărât ca sumele privind serviciul de salubrizare să treacă din finanțarea în cea a Consiliilor locale ale Sectoarelor. Ca atare au fost încheiate contracte între reclamantă și pârâtele SC SA, SC SA și SC SA prin care prestatorul se obliga să asigure transportul deșeurilor suportând costul depozitării.
Reclamanta a achitat suma pe care o pretinde în regres, susținând că aceasta trebuia plătită de Primăriile locale de sector și cele 3 societăți de salubrizare.
Acțiunea în regres este nefondată deoarece respectiva sumă reprezintă debitul datorat în exclusivitate de către reclamantă, astfel cum rezultă din sentința comercială nr. 1360 din 30.01.2003, sentință care nu este opozabilă pârâților.
Împotriva acestei sentințe comerciale, reclamanta, în termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 284 alineat 1 Cod procedură civilă a declarat apel pentru soluționarea căreia la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială la data de 25.11.2008 a fost înregistrat dosarul nr-.
Apelanta-recurentă consideră că sentința atacată este nelegală și netemeinică deoarece instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, respectiv contractul de asociere în participațiune, Hotărârea și Decizia Primarului General, acte care dovedeau trecerea cheltuielilor de salubrizare din finanțarea în finanțarea bugetelor Consiliilor Locale ale celor 6 sectoare.
Banii aferenți acestui serviciu fiind redirecționați către Consiliile Locale ale Sectoarelor 1-6, acestea aveau obligația corelativă de plată a acestui serviciu public.
În concluzie, se solicită de către apelantă, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței comerciale atacate iar pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Intimatele legal citate au depus la dosar întâmpinări prin care au solicitat, argumentat în fapt și în drept, respingerea apelului ca nefondat.
Curtea verificând lucrările dosarului de fond potrivit dispozițiilor articolului 295 alineat 1 Cod procedură civilă, constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
La data de 14.07.1999 între apelanta - reclamantă și SC SA s-a încheiat contractul de asociere nr. 22268 având drept obiect realizarea unei asocieri în vederea proiectării, construirii și exploatării unui depozit controlat de deșeuri în comuna Vidra, sat jud. I, cu contribuția specifică a fiecărui parteneri, respectiv punerea la dispoziție de către Primăria Bat erenului în suprafață de 240.000. și asigurarea unei cantități de deșeuri de 25.000 tone/an și de proiectarea, construcția depozitului, finanțarea și gestionarea acestuia de către SC SRL
Potrivit aceluiași contract (articolul 4.1.1.) apelanta s-a angajat să plătească pentru primii doi ani de la darea în funcționare a depozitului suma de 10 USD/tonă de deșeuri.
La data de 5.07.2001 a fost inaugurat depozitul.
La data de 25.02.2000 în condițiile articolului 8 din contractul de asociere, între SC SA în calitate de cedent și SC SRL în calitate de cesionar fost încheiat un contract de cesiune prin care cesionarul a preluat toate drepturile și obligațiile cedentului izvorâte din menționatul contract de asociere.
Prin hotărârea nr. 141 din 5.07.2001 a hotărât ca, cheltuielile privind serviciul de salubritate să treacă din finanțarea în Finanțarea Consiliilor locale ale Sectoarelor (vezi fila 35 vol.I).
În acest sens a fost emisă și Dispoziția Primarului General nr. 1353/2001 (vezi fila 37 vol.I) prin care s-a hotărât ca (articolul 1) începând cu august 2001 autoritățile administrației publice locale ale Sectoarelor 1-6 să asigure finanțarea serviciului de salubrizare și să respecte (articolul 2) prevederile contractuale încheiate cu, SA; și.
Între Primăria Municipiului B și, SA și au fost încheiate contractele nr. 1153/16.11.1999 (fila 42 vol.I) nr. 1128/25.10.1999 (fila 62 vol.I) și nr. 29521/18.08.2000 (fila 79 vol.I) pentru achiziționarea serviciului de salubrizare.
Prin sentința comercială nr. 1360 din 3.01.2003 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială(dosar nr. 14678/2002)rămasă irevocabilăprin decizia nr.1187/3.07.2003 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a a Comercială (Dosar nr. 928/2003) prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de Primăria Municipiului B,apelanta - reclamantă a fost obligată la plata sumei de 256.009,09 USD(în echivalent lei la data efectuării plății) pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul de asociere nr. 22268/14.07.1999 (fila 100 vol.I), respectiv a plății serviciilor de depozitare aferente lunilor iulie - august 2001).
În acest context, în raport de Hotărârea nr. 141/5.07.2001, prin care s-a convenit (articolul 2) ca veniturile proprii (impozite, taxe, etc) ale bugetului local al Municipiului B să fie repartizate pe bugete componente - bugetelor consiliilor locale ale sectoarelor, iar din semestrul II 2001, cu începere din luna august (articolul 3 litera a) cheltuielile pentru serviciul de salubritate să fie suportate de consiliile locale ale sectoarelor 1-6 din bugetele proprii, apelanta-reclamantă a considerat că obligația referitoare la plata sumei de 256.009.09 USD s-a transferat de pe "umerii săi" pe cei ai sectoarelor 1-6.
Problema de drept care se cere a fi rezolvată este deci următoarea: care este valoarea juridică a unei hotărâri administrative (în speță a ) în raport de o hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv a subordonării uneia față de cealaltă.
Curtea analizând formele de exteriorizare ale conținutului normelor dreptului civil, a ajuns la concluzia potrivit căreia legile (Constituția, codul civil, etc) ocupă un loc prioritar în sistemul izvoarelor dreptului civil, fiind superioare celorlalte acte normative.
Astfel fie că sunt emise de către guvern sau de organele centrale al administrației de stat sau de organele locale ale puterii și administrației de stat, asemenea acte vor fi întotdeauna subordonare legilor, deoarece acestea se adresează și se impune spre cunoaștere și respectarea tuturor subiecților de drept civil, neputând forma obiectul vreunui control contencios, sau vreunei derogări neautorizate de ele.
Legile fie că este vorba de cea fundamentală - constituția - sau cele ordinare -între care codul civil prezintă o importanță deosebită, prevalează asupra tuturor celorlalte acte normative cu aplicabilitate generală sau cu aplicarea specifică unor domenii (ex. regulamente, statute, contracte - tip).
În acest context, respectând principiile care guvernează ierarhia normelor, Curtea consideră că normele reglementate de o lege ordinară cum este codul civil, prevalează față de orice dispoziție adoptată de un organ al administrației de stat.
Urmând același raționament și o hotărâre judecătorească care se dă în numele și cu respectarea legii se bucură de aceeași autoritate ca și legea însăși, nerespectarea oricărei hotărâri definitive și irevocabile impunând aplicarea unor sancțiuni de ordin penal, fapta fiind considerată infracțiune.
Drept urmare, devreme ce printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă numai apelanta a fost obligată la plata sumei de 256.009,09 USDcătre partenerul său contractual, pentru nerespectarea obligației de plată asumată prin contractul nr.22268/14.07.1999 (articolul 4.1.1.), iar intimații nu au figurat în acest proces drept parte - pârâtă alături de, este evident că dispozițiile respectivei sentințe comerciale nu le sunt opozabile acestora din urmă, obligația stabilită în sarcina apelantei pe această cale neputându-se transfera altor persoane, chiar dacă printr-un act administrativ s-a stabilit o astfel de obligație.
Or specificul acțiunii în regres, constă tocmai în faptul căcel obligat împreună cu alții sau pentru alțiipoate cere în justiție obligarea aceluia/acelora pentru care a plătit, la înapoierea plății făcute pe seama lor, fie prin subrogarea în drepturile creditorului plătit (pentru a putea beneficia de garanțiile acestuia), fie prin întemeierea pretențiilor pe raporturi juridice distincte- rezultate din mandat, îmbogățirea fără justă cauză, etc.
Principalele cazuri de aplicare a acțiunii în regres sunt cele care izvorăsc în raporturile dintre codebitorii solidari, în acelea dintre fidejusor și debitorul garantat și în raporturiledintre cei care răspuns pentru fapta altuia (comitenți, părinți), pe de o parte, și autorul faptei ilicite respective de altă parte.
În cazul de față așa cum s-a menționat, pârâții nu au fost obligați alături de apelantă la plata sumei de 256.009.09 USD (în echivalent lei la cursul BNR din ziua efectuării plății), ci dimpotrivă numai apelanta, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate contractual prin contractul de asociere nr.22268/14.07.1999 încheiat cu SC SRL, contract nedenunțat și nici negociat în urma adoptării de către a hotărârii nr. 141/5.07.2001.
Într-o atare situație, întrucât apelanta nu a gestionat corect din punct de vedere juridic problema angajării răspunderii fiecărui consiliu local în parte privind finanțarea activității de salubrizare (era necesară dovedirea existenței unor contracte încheiat separat de fiecare consiliu local cu depozitul ecologic).
Susținerile apelantei întemeiate doar pe hotărârea nr.141/5.07.2001 vor fi respinse ca nefondate, întrucât pe de o parte sentința comercială nr. 1360 din 30.01.2003 irevocabilă prevalează oricărui act administrat iar pe de altă parte neefectuarea demersurilor juridice necesare atragerii răspunderii solidare a consiliilor locale ale sectoarelor 1-6, nu poate folosi apelantei, potrivit principiului de drept: "nemo auditur propriam turpitudinem allegans".
Coroborând toate aceste argumente cu faptul că, efectele contractului de asociere au continuat să se producă și după emiterea Hotărârii nr. 141/2001 (astfel cum a recunoscut apelanta la interogatoriul luat), și că potrivit dispozițiilor articolului 998, articolului 999 Cod civil, acest contract reprezenta legea părților, iar toți intimații - pârâți aveau calitatea de terți față de părțile contractante, Curtea considerând că în asemenea circumstanțe contractul precizat nu putea fi opozabil intimaților - terți sub aspectul executării clauzelor contractuale în baza dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat, menținând dispozițiile instanței de fond ca legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul MUNICIPIUL - prin primarul general, cu sediul în B,- sector 5, în contradictoriu cu intimatele CONSILIUL LOCAL SECTOR 1, cu sediul în B,- sector 1, CONSILIUL LOCAL SECTOR 2, cu sediul în B,--13 sector 2, CONSILIUL LOCAL SECTOR 3, cu sediul în B,--4 sector 3, CONSILIUL LOCAL SECTOR 4, cu sediul în B,--16 sector 4, CONSILIUL LOCAL SECTOR 5, cu sediul în B,--31 sector 5, CONSILIUL LOCAL SECTOR 6, cu sediul în B, nr. 147-149 sector 6, SC SA, cu sediul în Rm. V,-, Județ V și ale în B,--14, sector 6, SC SA, cu sediul în B,- sector 2 și SC SA, cu sediul în B,- sector 5, împotriva sentinței comerciale nr.9871/26.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
13 ex.
17.04.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond: -
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea
