Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 199/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - alte cereri-
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 199
Ședința publică din 7 februarie 2008
PREȘEDINTE: Ududec Elena
JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen
JUDECĂTOR 3: Sas Remus
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta - cu sediul în S,-, - jud. S, împotriva sentinței nr. 3172 din 23 noiembrie 2007 și a încheierii din 23 noiembrie 2007, ambele pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat pentru reclamanta recurentă și avocat pentru pârâta intimată - SRL S, lipsă fiind pârâtul intimat Municipiul S - prin primar.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul legal timbrat cu suma de 4 lei taxa judiciară de timbru conform chitanței nr. - din 07.02.2008 și 0,3 lei timbru judiciar și în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru reclamanta recurentă a arătat că își menține toate motivele invocate în cererea de recurs, solicitând admiterea recursului și continuarea judecății la Tribunalul Suceava - Secția comercială și de contencios, ca instanță de fond, arătând că este vorba despre o acțiune neevaluabilă în bani, între 2 societăți comerciale.
Avocat pentru pârâta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că potrivit art. 158 al. 3, instanța se va pronunța prin hotărâre în cazul declinării de competență, iar potrivit art. 147 cod pr. civilă, corect instanța de fond a dat o încheiere cu privire la disjungere; că potrivit art. 258 al. 1 cod pr. civilă, sancțiunea nulității unei minute este dată numai de nesemnarea ei de către judecători, că grănițuirea primează și a rămas la tribunal, iar revendicarea, fiind evaluabilă în bani, sub un miliard, competentă este Judecătoriei Suceava.
În replică avocat pentru reclamantul recurent, arată că textele art. 147 și 158 cod pr. civilă reglementează actele prin care se pronunță instanța, dar aceste moduri nu sunt concomitente ci alternative. Cu privire la competența după materie, arată că nu se revendică suprafața de teren de la primărie ci de la deținătorul - SRL S - posesorul neproprietar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. 4011/86 din 01.11.2006, reclamanta - ALIMENTARA - cu sediul în S în contradictoriu cu pârâtele - SRL, cu sediul în S și Primăria municipiului S, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată prim pârâta să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 5. teren situată în mun. S și ocupată abuziv de aceasta, să fie obligată prim-pârta să ridice pe cheltuiala sa construcția edificată, obligarea aceleași prim pârâte să respecte reclamantei drepturile conferite de disp. art. 578 și urm. Cod civil, în sensul obligării sale de a-și amplasa construcția la distanța de 2 față de hotarul reclamantei, de a-și monta acoperișul astfel încât apa de ploaie să nu se scurgă pe terenul său și de a-i interzice amplasarea de ferestre sau uși către proprietatea sa și în fine ca în contradictoriu cu secund pârâta să se stabilească linia de hotar între trenul reclamantei și cel al secund-pârâtei, folosit și construit de prim-pârâtă.
La termenul de judecată din 23.11.2007, instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în soluționarea acțiunii în revendicarea suprafeței de 5. teren situat în mun. S, în valoare de 5000 RON:
Totodată instanța de fond a pus în discuția părților necesitatea disjungerii capătului de cerere privind grănițuirea.
Prin sentința nr. 3172 din 23.11.2007, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale instanței în soluționarea capetelor de cerere vizând revendicarea, ridicarea de construcții și servitute de scurgere a apelor și a declinat competența de soluționare a cauzei la Judecătoria Suceava.
Prin încheierea din aceeași dată de 23.11.2007, aceeași instanță a disjuns capătul de cerere privind grănițuirea vizând secund pârâta Primăria mun.
Împotriva sentinței nr. 3172 din 23.11.2007 precum și a încheierii de ședință din aceeași zi a declarat recurs reclamanta, care a criticat sentința ca fiind nelegală arătând că în minuta ce constituie dispozitivul sentinței nu s-a făcut nici mențiune cu privire la instanța unde se trimite cauza și nici nu s-a arătat termenul de recurs și nici dacă termenul curge de la pronunțare sau comunicare.
A mai arătat recurenta că în minuta întocmită se fac unele mențiuni iar în condica de ședință sunt făcute alte mențiuni și în fine că prima instanță nu a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale tribunalului, cu excepția ultimului capăt de cerere.
În fine, reclamanta recurentă a arătat că prima instanță a pronunțat două soluții în același dosar, la același termen și anume sentința nr. 3172 din 23.11.2007 dar și o încheiere din aceeași dată, deși indiferent de câte dispoziții a dispus, prima instanță trebuia să emită un singur act de dispoziție.
Recursul este fondat.
Rezultatul deliberării se consemnează printr-un act de procedură denumit minută și care va alcătui dispozitivul hotărârii - art. 258(1) cod. pr. civilă.
Minuta care alcătuiește dispozitivul trebuie să rezolve concret toate cererile formulate de părți cu privire la obiectul procesului, să menționeze consecințele care decurg din soluția admiterii sau respingerii cererilor, precum obligarea la despăgubiri, crearea unei situații juridice noi, cine suportă cheltuielile de judecată etc.
Dispozitivul trebuie să cuprindă și mențiunile necesare pentru ca hotărârea să poată fi pusă în executare, arătarea căii de atac și mențiunea că pronunțarea hotărârii sa făcut în ședința publică.
Ori, din minuta scrisă de președintele ședinței de judecată din 23.11.2007, rezultă până la evidență că actul juridisdicțional respectiv nu fost încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 258 și urm. din codul d e procedură civilă, în sensul că nu s-au arătat care capete de cerere din petitul acțiunii au atras admiterea excepției de necompetență materială și nici instanța în favoarea căreia s-a declinat competența de soluționare a cauzei.
În acest context, sentința pronunțată este lovită de nulitate, motiv pentru care în temeiul art. 312 al. 5 cod pr. civilă, instanța va admite recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței nr. 3172 din 23.11.2007, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Pentru a da posibilitate părților din proces să-și exprime punctul de vedere privitor la competența materială a instanței în raport de fiecare capăt de cerere din petitul acțiunii, instanța va admite recursul declarat de reclamanta recurentă și împotriva încheierii de ședință din 23.11.2007 pe care o va casa.
Odată cu rejudecarea cauzei, prima instanță va avea în vedere și celelalte motive din declarația de recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE ,
Admite recursul declarat de reclamanta - cu sediul în S,-, - jud. S, împotriva sentinței nr. 3172 din 23 noiembrie 2007 și a încheierii din 23 noiembrie 2007, ambele pronunțate de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr- și în consecință:
Casează sentința și încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2/14.02.2008
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Grapini Carmen, Sas Remus
