Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar:-
DECIZIA CIVILĂ NR.2/
Ședința publică din 14 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier:- -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea Consult T împotriva deciziei civile nr.1300/R/05.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC Com SRL, prin lichidator judiciar IP Grup.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru lichidatorul judiciar al intimatei, lipsă fiind contestatoarea.
Procedura completă.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, din oficiu, Curtea invocă excepția inadmisibilității contestației în anulare formulată de Consult, raportat la soluția pronunțată prin decizia civilă nr.1300/R/05.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr- și acordă cuvântul asupra acesteia.
Reprezentanta lichidatorului judiciar al intimatei solicită respingerea contestației în anulare ca fiind inadmisibilă.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr.-, contestatoarea Consult Taf ormulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1300/R/05.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, arătând că motivarea contestației urmează să fie făcută ulterior.
La termenul de judecată din 14.01.2008, din oficiu Curtea a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, raportat la soluția pronunțată prin decizia civilă nr.1300/R/05.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-. Cu privire la această excepție se constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.1300/R/05.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Timișoaraa respins ca inadmisibile cererea de suspendare a executării sentinței comerciale nr.1067/2007 pronunțată în dosar nr- de Tribunalul C S și recursul declarat împotriva aceleiași hotărâri de petenta Consult
Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că prin sentința comercială nr.1067/12.07.2007 pronunțată în dosarul Tribunalului C-S nr-, în baza art.29 alin.2 din OUG nr.86/2006, art.19 alin.6 lit. c din Legea nr.85/2006 raportat la art.27 pct.1 Cod procedură civilă, judecătorul sindic a admis cererea de recuzare formulată de administratorul social al societății debitoare .
Totodată, în baza art.11 alin.1 lit. din Legea nr.85/2006 a dispus încetarea atribuțiilor lichidatorului Consult T, înlocuirea cu lichidatorul IP Grup Reșița și a dispus desemnarea, în calitate de lichidator judiciar pentru continuarea derulării procedurii falimentului instituită prin Legea nr.85/2006 în cazul debitoarei SC Com SRL județul C-S, a practicianului în insolvență Reșița cu sediul social în Reșița- A parter jud. C - S înregistrat la Registrul societăților profesionale al UNPIR sub nr. 0227/2006.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că prin cererea de recuzare depusă la dosar la data de 5.06.2007 administratorul societății debitoare a solicitat schimbarea lichidatorului judiciar desemnat în cauză de judecătorul sindic prin încheierea de ședință din 26.01.2007 Consult T cu un alt lichidator de pe lista practicienilor în insolvență din județul T cu motivarea că în cadrul Consult T funcționează ca asociat coordonator domnul soțul doamnei judecător, judecător la Curtea de Apel Timișoara.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar s-a constatat că, așa cum a rezultat din conținutul întâmpinării depuse la dosarul cauzei de lichidatorul judiciar, în cadrul Consult Taf uncționat ca asociat coordonator domnul soțul doamnei, judecător la Curtea de Apel Timișoara.
Conform art.29 alin.2 din OUG nr.86/8.11.2006 profesia de practician în insolvență nu poate fi exercitată la curțile de apel la care soțul practicianului în insolvență îndeplinește funcția de judecător sau procuror.
Conform art.19 alin.6 din Legea nr.85/2006 sunt incompatibile cu calitatea de lichidator persoanele fizice sau juridice cărora le sunt aplicabile prevederile art. 27 pct. 1-9 din Codul d e procedură civilă împotriva cărora persoana interesată poate iniția procedura recuzării.
Întrucât în cazul recurării sentinței pronunțate de judecătorul sindic, recursul se judecă la Curtea de Apel Timișoara, unde prezența lichidatorului Consult este obligatorie, ca reprezentant al societății debitoare SC Com SRL, iar unul dintre asociații lichidatorului judiciar Consult T este soțul doamnei, judecător la acea instanță, judecătorul sindic în baza art. 29 alin.2 din OUG 86/2006, a art.19 alin.6 din Legea nr. 85/2006 raportat la art.27 pct.1 Cod procedură civilă, a constatat întemeiată cererea de recuzare a lichidatorului Consult și în baza art. 11 alin.1 lit. c din Legea nr.85/2006 a dispus încetarea atribuțiilor și înlocuirea lichidatorului Consult T din dosarul nr- al Tribunalului C-S privind pe debitoarea SC Com SRL cu lichidatorul Grup Reșița începând cu data de 01 august 2007.
S-au menținut actele îndeplinite în dosarul de insolvență de lichidatorul Consult T până la soluționarea cererii de recuzare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta SC Consult solicitând suspendarea executării hotărârii atacate până la soluționarea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând, respingerea cererii de recuzare a lichidatorului judiciar SC Consult, în principal, ca fiind tardiv introdusă și de o persoană fără calitate, iar în subsidiar, ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului petenta a arătat că, având în vedere art.300 alin.2 Cod procedură civilă, se impune cu necesitate suspendarea executării sentinței recurate, întrucât, procedând la îndeplinirea celor expuse în sentință, lichidatorul judiciar SC Consult a fost împiedicat în exercitarea atribuțiilor date în sarcina sa de către judecătorul sindic și prevăzute de Legea nr.85/2006.
Se arată că, luând în considerare prevederile art.8 al Legii nr.85/2006, se poate observa cu ușurință că instanța de recurs, pentru hotărârile pronunțate de către judecătorul sindic, este Curtea de Apel și termenul de recurs este de 10 zile. Astfel făcând aplicarea prevederilor art.204 și art. 282 alin.2 la cele de mai sus, se poate observa că lichidatorul judiciar, expert în insolvență, are calea de atac a recursului odată cu fondul cauzei.
S-a solicitat să se constate că, potrivit prevederilor art.107 alin.2 lit. a din Legea nr.85/2006, odată cu intrarea în faliment, s-a ridicat dreptul de administrare a administratorilor debitoarei, iar cererea de recuzare a fost formulată de către în calitate de administrator al societății debitoare, calitate care nu-i mai aparținea, astfel că cererea putea fi formulată doar în nume propriu, iar justificarea interesului reclamantului trebuia făcută raportat la paguba suferită de aceasta.
Se apreciază că judecătorul sindic nu a avut în vedere calitatea de reprezentant al debitoarei la acea dată și nici capacitatea reclamantului de a formula acțiuni în numele societății, impunându-se casarea sentinței recurate pentru motivul prevăzut la art.312 pct.5 Cod procedură civilă, neintrând în judecarea fondului dacă nu s-a lămurit nici măcar cu privire la reclamant, Mai mult decât atât, se arată că, având în vedere că acesta nu are calitatea de reprezentant al debitoarei, instanța trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 161 Cod procedură civilă.
Se arată că instanța de recurs trebuie să rețină faptul că cererea de recuzare a fost introdusă tardiv, termenul de recuzare a experților fiind cel stabilit imperativ de art. 204 alin.2 Cod procedură civilă, ca fiind cele 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul recuzării există la acea dată, în celelalte cazuri, termenul curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
S-a solicitat a se observa că prima instanță nu a făcut nici un fel de referire la acel aspect, cu toate că expertul este asimilat judecătorului doar sub aspectul motivelor de recuzare procedura de soluționare și introducerii cererii fiind diferite însă. Lichidatorul judiciar, expert în insolvență, a fost numit în această calitate la data de 26.02.2007 de către judecătorul sindic, ori cererea de recuzare a fost depusă la dosar la data de 05.06.2007. Referitor la motivele de recuzare invocate de reclamantul intimat, dacă instanța ar reține ca legale și temeinice, acestea ar fi fost cunoscute exact de la data numirii lichidatorului judiciar SC Consult din data de 26.02.2007.
În fapt, cererea de recuzare este motivată de reclamantul intimat prin invocarea dispozițiilor art. 29 alin.2 din OUG nr.86/2006 și ale art.19 alin.6 lit. din Legea nr.85/2006 raportat la art.27 pct.1 Cod procedură civilă, precum și faptul că soția asociatului coordonator este judecător la Curtea de Apel Timișoara.
S-a putut observa că, deși instanța a făcut trimitere la aceste dispoziții legale în sentința recurată, în cererea de recuzare nu este nici măcar menționată vreuna din ipotezele avute în vedere de acestea, iar pe de altă parte, în cauză nu se regăsesc vreuna dintre aceste situații.
Împrejurarea că soția domnului este judecător la Curtea de Apel, T la secția civilă de familie și minori nu prezintă nici un fel de relevanță în caz.
Statutul judecătorilor astfel cum este reglementat de Legea nr.303/2004, modificată, a obligat la declararea situațiilor de conflict de interese, iar situația profesională a doamnei este transparentă, declarația de conflict de interese putând fi vizualizată pe internet.
S-a considerat că speculațiile din cererea de recuzare, pe acest considerent, precum și cele reținute de Tribunalul C-S în sentința recurată sunt de rea credință și, nu numai că aduc atingere drepturilor fundamentale de a munci și a exercita o profesiune liberală, drept ce nu poate fi limitat prin nici un fel de constrângeri, dar denotă și lipsa de respect față de magistrați.
În contextul celor arătate trimiterea la interdicția prevăzută de art.29 alin. 2 din OUG nr.86/2006 nu are nici o semnificație juridică astfel că este evident că nu se află în această ipoteză deoarece cauza se află spre competentă soluționare la Tribunalul - S iar nu la Curtea de Apel Timișoara.
Contrar celor reținute de Tribunalul C-S și a celor susținute prin cererea de recuzare de către reclamantul intimat s-a apreciat că situația practicianului în insolvență este asemănătoare cu cea a avocatului. Simpla analiză a celor două texte legale este suficientă pentru a se observa că diferă două cuvinte, unul se referea la avocat, celălalt la practicianul în insolvență, iar în ce-l privește pe avocat se face referire și la judecători.
Se mai arată că situația reținută de Tribunalul C-S nu are un astfel de caracter, iar concluzia ce se poate desprinde este aceea că, în ipotezele în discuție, cel vizat este magistratul.
În afara acestor argumente de ordin juridic și a celor reținute de Tribunalul C-S în sentința recurată petenta a solicitat a se observa că demersul reclamantului intimat este neprincipial și abuziv, sfidează principiile generale și legea și este susținut de interese obscure.
Se consideră că cererea de recuzare se impune a fi respinsă atât sub aspectul legalității introducerii acesteia, cât și sub aspectul introducerii de către numitul care nu a avut alt scop decât tergiversarea procedurii și întârzierea valorificării bunurilor.
S-a învederat instanței faptul că în sentința recurată, judecătorul sindic nu a reținut nici un motiv dintre cele enumerate la înlocuirea lichidatorului judiciar SC Consult, mai mult decât atât, s-a procedat la înlocuirea lichidatorului fără a expune considerentele de fapt.
Astfel, raportat la prevederile art. 304 pct.7 Cod procedură civilă, când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii și pct.9, când hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, se impune modificarea sentinței în sensul respingerii cererii reclamantului, deoarece admiterea unei astfel de cereri, pentru considerentele expuse în sentință, nu doar că nu are suport legal expres, dar nu se regăsesc aceste motive nici în principiile de drept din partea generală.
Deliberând asupra cererii de suspendare, Curtea a constata că aceasta este inadmisibilă.
Raportat la dispozițiile art. 8 din nr. 85/2006, alin. 4, prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 și 3 din Codul d e procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanța de recurs.
Situațiile de excepție de la acest alineat sunt prevăzute în alin. 5 care statuează că: prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul judecării recursului împotriva următoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic:
a) sentința de respingere a contestației debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. (4);
b) sentința prin care se decide intrarea în procedura simplificată;
c) sentința prin care se decide intrarea în faliment, pronunțată în condițiile art. 107;
d) sentința de soluționare a contestației la planul de distribuire a fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe, introdusă în temeiul art. 122 alin. (3).
Cum hotărârea atacată nu se referă la nici unul dintre aspectele prevăzute cu titlu de excepție de la dispozițiile legale menționate în textul legal, mai sus redat, rezultă că cererea de suspendare este inadmisibilă.
Din alt punct de vedere, recursul declarat împotriva aceleiași hotărâri este, de asemenea, inadmisibil.
Temeiul de drept care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate este Ordonanță de urgență nr. 86 din 8 noiembrie 2006, privind organizarea activității practicienilor în insolvență.
Acest act normativ stabilește în cuprinsul disp. art. 29, alin. 2 că: profesia de practician în insolvență nu poate fi exercitată la tribunale, tribunalele specializate și curțile de apel, precum și la parchetele de pe lângă aceste instanțe la care soțul practicianului în insolvență sau ruda ori afinul său până la gradul al III-lea inclusiv îndeplinește funcția de judecător sau procuror, iar disp. alin. 3 interdicția se aplică și practicianului în insolvență care se folosește de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite de prezenta ordonanță de urgență în scopul eludării acestor interdicții. în insolvență sunt obligați să comunice UNPIR instanțele la care nu își pot exercita profesia din motive de incompatibilitate, sub sancțiunea suspendării.
Ca urmare, instanța a luat act de aceste aspect și a admis cererea de recuzare formulată în cauză.
Împotriva acestei hotărâri, raportat la dispozițiile Codului d e procedură civilă nu se poate exercita calea de atac a recursului.
Astfel, raportat la dispozițiile art. 34 Cpc: "Încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea,nueste supusă la nici o cale de atac". Cum, în speță s-a încuviințat recuzarea, hotărârea este irevocabilă.
Alineatul următor al aceluiași articol, stabilește că:"încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul".
Pentru aceste considerente, atât cererea prin care s-a formulat recurs împotriva hotărârii cât și cea de suspendare a aceleiași hotărâri sunt inadmisibile, câtă vreme legea nu prevede vreo cale de atac.
Pentru aceste motive, Curtea a respins ca inadmisibile cererea de suspendare a executării sentinței comerciale nr.1067/2007 pronunțată în dosar nr-, precum și recursul declarat împotriva aceleiași hotărâri de petenta SC Consult.
Așa cum rezultă din cele arătate mai sus, prin decizia civilă nr.1300/05.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, s-a considerat că recursul petentei Consult T împotriva sentinței comerciale nr.1067/2007 pronunțată în dosar nr- de Tribunalul CSe ste inadmisibil, dat fiind că hotărârea recurată era irevocabilă, potrivit art. 34. pr. civ.
În aceste condiții calea de atac extraordinară a contestației în anulare, reglementată de prevederile art. 317 - 321. pr. civ. este inadmisibilă în ceea ce privește decizia civilă nr.1300/05.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, motive pentru care ea urmează să fie respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea Consult T împotriva deciziei civile nr.1300/05.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./15.01.2008
Dact./15.01.2008
2 ex
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
