Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 859/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928

Secția Comercială

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 859/

Ședința publică din 22 iunie 2009

PREȘEDINTE: Anca Buta

JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș

JUDECĂTOR 3: Petruța Micu

Grefier:- -

S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuenta - SRL Reșița împotriva deciziei civile nr.155/PI/02.02.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata - Reșița - Reșița.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru revizuentă, contabil, iar pentru intimată, consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cererea de revizuire este legal timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,5 lei timbru judiciar.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că revizuenta a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise.

Reprezentanta revizuentei depune la dosar copia adeverinței medicale nr.581/25.05.2009 din care rezultă că apărătorul societății este în continuare internat în spital.

Nemaifiind formulate alte cereri instanța acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.

Reprezentanta revizuentei solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, casarea deciziei atacate și pe cale de consecință menținerea încheierii din 20.10.2008 a Tribunalului C S ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatei solicită, în principal, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, conform întâmpinării, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.155/PI/02.02.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr- s-a admis recursul declarat de reclamanta - Reșița - Reșița împotriva încheierii din 20.10.2008, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-, s-a modificat încheierea recurată și s-a respins cererea de suspendare formulată de pârâta - SRL Reșița.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele:

Prin încheierea din 20.10.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C S, în baza art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, a suspendat judecarea cauzei, formulată de reclamanta - Reșița - Reșița în contradictoriu cu pârâta - SRL Reșița.

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că pe rolul Tribunalului C S se află dosarul nr- având ca obiect acțiunea privind obligația de a face formulată de către - SRL împotriva - - de a cărei dezlegare depinde soluționarea prezentei cauze.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta - Reșița - Reșița solicitând casarea încheierii de suspendare și trimiterea cauzei la Tribunalul CSp entru continuarea judecății.

În motivare, reclamanta recurentă a arătat că prin acțiunea formulată la Tribunalul CSa solicitat evacuarea - SRL Reșița din spațiul comercial în suprafață de 123 mp, situat în municipiul Reșița, proprietatea reclamantei. Între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr.293/13.05.2003, pentru spațiul în litigiu, pe o perioadă de 5 ani, care a expirat la data de 30.04.2008, motiv pentru care reclamanta a solicitat evacuarea pârâtei, proprietarul fiind păgubit prin folosirea abuzivă a proprietății sale.

Reclamanta a arătat că și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.480 și art.1436 din Codul civil.

Recurenta reclamantă a arătat că pârâta - SRL a depus o acțiune separată la Tribunalul CSa vând ca obiect obligație de a face, înregistrată sub nr-, prin care a solicitat obligarea proprietarului - Reșița - să prelungească contractul de închiriere nr.293/13.05.2003, conform prevederilor imperative cuprinse în art.4 din capitolul III al contractului. Or, conform art. 4 din contract "părțile se obligă să prelungească termenul închirierii în mod repetat, cu câte o lună calendaristică, dacă sunt respectate toarte clauzele contractuale", a mai arătat recurenta.

Reclamanta recurentă a susținut că, față de această acțiune a pârâtei, instanța de fond a dispus, în mod greșit și printr-o interpretare eronată a prevederilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă, suspendarea judecării acțiunii formulată de reclamantă până la soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr-.

Pârâta intimată - SRL a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii de suspendare ca fiind temeinică și legală.

Examinând recursul declarat de reclamanta - Reșița - Reșița împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei din 20.10.2008 prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 304/1 pr. civ. Curtea a constatat că acesta este întemeiat.

În cauză prima instanță a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, reținând că pe rolul Tribunalului C S se află dosarul nr- având ca obiect acțiunea privind obligația de a face formulată de către - SRL împotriva - - de a cărei dezlegare ar depinde soluționarea prezentei cauze.

Potrivit art. 244 al. 1 pct. 1. pr. civ. "instanța poate suspenda judecata:

1. când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți".

Curtea a reținut că în situația în care o cauză se suspendă pentru soluționarea unei alte cauze de a cărei soluție depinde hotărârea în cauza aceasta, suspendarea trebuie să fie utilă în sensul accelerării procedurii, iar soluția ce urmează a se pronunța în acea cauză trebuie să fie decisivă pentru soluționarea cauzei suspendate.

În cauza de față, Curtea a constatat că, având în vedere prevederile contractului dintre părți, dezlegarea cauzei care a fost suspendată nu depinde de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, astfel încât cererea de suspendare a judecății formulată de pârâta - SRL Reșița trebuia să fie respinsă și nu admisă.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat cerere de revizuire - SRL, solicitând admiterea acesteia, casarea în tot a deciziei atacate, în temeiul art. 322 punctele 1 și 2 din Codul d e Procedură Civilă, în sensul menținerii ca temeinică și legală a încheierii din 20.10.2008 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul -.

În motivarea cererii, revizuenta arată că în motivarea instanței de recurs nu se găsește nici un argument legal care să justifice anularea suspendării și implicit admiterea recursului, reținând că temeiul legal al soluției este art. 304 punct 1 din Codul d e Procedură Civilă, care nu are nici o legătură cu problemele ridicate în recurs cât și în întâmpinare, impunând în acest fel ca decizia pronunțată să fie casată în tot, fiind lovită de nulitate.

Se mai arată că instanța de recurs a reținut că o cauză se suspendă pentru soluționarea altei cauze, atunci când soluția trebuie să fie decisivă pentru soluționarea cauzei suspendate.

Revizuenta susține că instanța de recurs nu reține corect starea de fapt întrucât dacă - SRL va obține câștig de cauză și contractul de închiriere se va derula în continuare, hotărârea pronunțată în aceste condiții devine decisivă în respingerea acțiunii de evacuare, care practic rămâne fără obiect.

De asemenea, revizuenta susține că la fel de criticabilă este și o altă susținere și interpretare din cuprinsul deciziei și anume: "dezlegarea cauzei care a fost suspendată, nu depinde de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți" întrucât în acțiunea sa - SRL a solicitat menținerea în temeiul contractului de închiriere, care este legea părților, a statutului său de chiriaș, cu alte cuvinte, menținerea dreptului său de a beneficia în continuare în mod legal de un titlu locativ.

Revizuenta mai susține că decizia atacată este vădit netemeinică și nelegală sub următorul aspect: în motivarea susnumitei decizii, completul de judecată statuează:

"examinând recursul declarat de reclamanta - - Reșița împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei din 20.10.2008, prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 304/1 din Codul d e Procedură Civilă Curtea va constata că acesta este întemeiat".

În drept, revizuenta își întemeiază cererea de revizuire pe prevederile art.322 pct.1 și 2 Cod procedură civilă.

Intimata - Reșița - Reșița a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată.

Intimata arată că potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 322 al. 1 Cod Procedură Civilă, se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. Prin decizia pronunțată Curtea de Apel Timișoaran -a evocat fondul cauzei astfel că cererea de revizuire apare inadmisibilă și solicită respingerea acesteia ca atare.

În subsidiar, intimata solicită respingerea cererii și pe fond, motivele pentru care se poate introduce cererea de revizuire fiind limitativ prevăzute de lege. Revizuenta - SRL a invocat prevederile art. 322 alin. 1 și 2 Cod Procedură Civilă, potrivit cărora se poate cere revizuirea unei hotărâri dacă dispozitivul acesteia cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire. Textul se referă la situația în care instanța ia dispoziții contradictorii în chiar dispozitivul hotărârii, astfel încât aceasta nu poate fi pusă în executare, ori, asemenea dispoziții contradictorii nu sunt cuprinse în dispozitivul deciziei pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prin care se modifică încheierea recurată și se respinge cererea de suspendare.

În cererea de revizuire - SRL invocă și prevederile art. 322 p. 2 Cod Procedură Civilă, întrucât prin decizie s-a acordat un lucru ce nu s-a cerut, intimata considerând că și acest motiv de revizuire apare ca neîntemeiat întrucât - Reșița - a solicitat prin recurs, modificarea încheierii de suspendare și respingerea cererii, recursul fiind admis în raport de cererea formulată și nu s-a dat ce nu s-a cerut.

Intimata arată că în motivarea deciziei atacate, se face trimitere la motivele de recurs și prevederile art. 304/1 Cod Procedură Civilă și că în baza art. 312 Cod Procedură Civilă, Curtea de Apel Timișoara admite recursul, motivare corectă, prin care se invocă prevederile legale aplicabile în cauză și această motivare nu constituie motiv de revizuire, așa cum se susține greșit de revizuenta.

Intimata a mai arătat că între părți a fost încheiat contractul de închiriere nr.293/13.05.2003, pe durată determinată, până la data de 30.04.2008 (art.3 din contract), cu prelungirea lunară a contractului, în cazul respectării tuturor obligațiilor (art.4), dar prelungirile lunare vor fi efectuate numai până la data de 30 aprilie 2008 (art.5 din contract). Fiind un contract încheiat pe un timp determinat, a încetat din data de 30.04.2008, conform prevederilor art.1436 din Codul Civil, fără să fie necesară o prealabilă înștiințare din partea locatorului, în acest scop. - Reșița - este proprietarul acestui spațiu, deținut de - SRL fără titlu din luna aprilie 2008 și în raport de prerogativele recunoscute proprietarului prin art.480 din Codul Civil, nu poate fi obligată la prelungirea contractului de închiriere, așa cum a cerut revizuenta. De fapt, acțiunea formulată de revizuentă, pentru obligarea locatorului la prelungirea contractului de închiriere a fost respinsă de Tribunalul C - S, prin sentința civilă nr.2265 din 09.12.2008, pronunțată în dosarul nr-.

Revizuenta - SRL a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că tribunalul, în mod temeinic și legal, a considerat că acțiunea de evacuare depinde în mod nemijlocit de modul în care se va soluționa un alt dosar, aflat pe rolul aceleiași instanțe, și anume dosarul nr-, care avea drept obiect obligația de a face și prin care - SRL solicită punerea în aplicare a art. 4 din contractul de închiriere, în virtutea căruia în mod imperativ proprietarul, respectiv chiriașul erau obligați să prelungească lunar acest contract.

Revizuenta consideră că instanța de recurs nu a ținut cont de starea de fapt, Curtea de. Apel Timișoara și a admis recursul declarat de - Reșița - și a respins cererea de suspendare.

Referitor la susținerea intimatei că cererea de revizuire este inadmisibilă, revizuenta consideră că aceasta este neîntemeiată întrucât instanța de recurs nu a menținut soluția primei instanțe și a judecat chiar admisibilitatea sau inadmisibilitatea suspendării cauzei, fiind clar că s-a pronunțat asupra fondului, astfel încât nu se poate vorbi de inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Revizuenta consideră că o altă susținere netemeinică a intimatei este cea cu privire la aplicabilitatea art. 322, pct. 1 și 2 din Codul d e procedură civilă, în baza căruia se poate cere revizuirea unei hotărâri dacă dispozitivul acesteia cuprinde dispoziții potrivnice, care nu de pot aduce la îndeplinire, ori, în cuprinsul deciziei atacate se menționează ca motivare un singur text de lege și anume art. 304/1 Cod procedură civilă, care nu are nici o legătură cu realitatea și nici nu poate forma baza legală pentru decizia pronunțată în recurs.

În opinia revizuentei, în decizia atacată există contradicții flagrante între art.304/1 Cod procedură civilă, care, invocat în motivarea acțiunii și care se poate aplica când instanța de fond nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale și motivele invocate pentru respingerea suspendării, atât în cererea de recurs a - Reșița -, care au stat la baza dispozițiilor cuprinse în dispozitivul deciziei atcate, contradicții care fac inaplicabilă această decizie.

Revizuenta - SRL a formulat și concluzii scrise în cauză, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei atacate și pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a încheierii din 20.10.2008 a Tribunalului C - S, prin care s-a dispus suspendarea soluționării acțiunii care formează obiectul dosarului -.

Revizuenta susține, în esență, că decizia atacată este vădit netemeinică prin modul greșit în care s-a reținut starea de fapt, încălcând dispozițiile art.322 pct.1 și 2.

Se mai susține de către revizuentă că instanța de recurs a comis o gravă eroare, reținând și motivând că temeiul legal al soluției este art.304 pct.1, articol care nu are legătură cu cauza, motiv pentru care se impune casarea deciziei atacate, fiind lovită de nulitate absolută.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de revizuire invocate de către revizuientă, precum și raportat la susținerile intimatei din întâmpinarea depusă la dosar, Curtea constată și reține că această cerere este inadmisibilă în baza următoarelor considerente:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, la care părțile pot apela exclusiv pentru situațiile limitativ prevăzute de către legiuitor la art. 322 pct. 1-9 Cod procedură civilă și nu pentru motive care țin de greșita aplicare a legii de către instanța de recurs, sau de motivarea greșită în fapt și în drept a hotărârii pronunțată de către această instanță, așa cum este cazul cererii formulată de către revizuientă.

Conform art. 322 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere numai pentru una dintre situațiile prevăzute de art. 322 pct. 1-9 Cod procedură civilă, iar invocarea generică a dispozițiilor acestui articol, fără indicarea specifică a motivelor incidente, determină inadmisibilitatea cererii.

Chiar dacă în drept revizuienta și-a întemeiat cererea de revizuire pe prevederile art. 322 pct. 1 și 2 Cod procedură civilă, care prevăd că: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: 1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire; 2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; -", la motivarea în fond a cererii, a făcut referire la netemeinicia și nelegalitatea hotărârii pronunțată în recurs, hotărâre care în opinia revizuientei, este criticabilă din punctul de vedere al dezlegării pricinii dedusă judecății, precum și pentru aspectul că nu a reținut corect starea de fapt incidentă în cauză, ceea ce nu poate constitui motiv de revizuire.

Totodată, nu s-a făcut nicio dovadă că dispozitivul hotărârii recurate cuprinde dispoziții potrivnice care nu se pot aduce la îndeplinire, ori că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut.

Pe de altă parte, se consideră a fi neîntemeiate și susținerile intimatei potrivit căreia cererea de revizuire este inadmisibilă deoarece a fost formulată împotriva unei hotărâri prin care nu a fost evocat fondul, ci s-a statuat asupra unei cereri de suspendare, deoarece Curtea constată că prin hotărârea recurată, respectiv hotărârea prin care s-a dispus admiterea recursului reclamantei - REȘIȚA -, modificarea încheierii recurate și respingerea cererii de suspendare formulată de pârâta - SRL Reșița, s-a evocat fondul cauzei, deoarece evocarea fondului în accepțiunea prevăzută de art. 322 Cod procedură civilă implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută de către instanțele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce au fost stabilite anterior, în oricare dintre ipostaze fiind necesar să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea care a fost aplicabilă până la acel moment.

O astfel de situație este incidentă în cazul cererii de față, căci s-a dat de către instanța de recurs o altă dezlegare cererii de suspendare și s-a modificat încheierea recurată, fiind respinsă în mod irevocabil cererea de suspendare care inițial fusese admisă.

Prin urmare, chiar dacă cererea de revizuire formulată de revizuientă este formulată împotriva unei hotărârii care evocă fondul cauzei, ea este inadmisibilă raportat la neîndeplinirea de către aceasta a condițiilor prevăzute de art. 322 pct. 1-9 Cod procedură civilă, motiv pentru care urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta - SRL Reșița împotriva deciziei civile nr. 155/PI/02.02.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 22 iunie 2009.

Pt. Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - aflat în concediu de odihnă

Semnează Președinte Secție

Pt. Grefier,

- -

aflat în concediu de odihnă

Semnează Prim Grefier

Red./20.07.2009

tehn.A/./ 2 ex./20.07.2009

Președinte:Anca Buta
Judecători:Anca Buta, Marian Bratiș, Petruța Micu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 859/2009. Curtea de Apel Timisoara