Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 904/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 904
Ședința publică de la 30 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici
Grefier: - -
S- luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de " Feroviare M"SA I împotriva sentinței civile nr. 90 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat apărătorul recurentei " Feroviare M "SA I, lipsă fiind intimații Primăria Municipiului Bârlad, Consiliul Local Bârlad și Primarul Municipiului Bârlad.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, netimbrat cu suma de 19,5 lei taxă judiciară fiscală și 0,15 lei timbrul judiciar mobil.
La data de 26 martie 2009 s-a comunicat prin fax din partea intimaților întâmpinarea la cererea de recurs formulată în cauză.
Apărătorul recurentei depune la dosar chitanța nr. - din 27.03.2009 privind taxa judiciară fiscală în sumă de 19,5 lei și timbrul judiciar mobil în valoare de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea sentinței civile nr. 90 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, motivând că prezenta cauză a fost soluționată la instanța de fond de secția civilă, în realitate ea trebuia soluționată de secția de contencios administrativ deoarece contractul de antrepriză în baza căruia s-au executat lucrările din a căror contravaloare se solicită restituirea unei părți privește modernizarea unei străzi de pe raza Municipiului Bârlad, fiind un contract administrativ asimilat actului administrativ, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 2 litera c din Legea nr. 554/2004.
Susține apărătorul recurentei că deși instanța de fond a fost sesizată cu o acțiune în pretenții de drept comun, instanța a analizat și a admis o somație de plată, acordând ceea ce nu s-a cerut și a dezvoltat motive străine de natura reală a cauzei.
Potrivit principiului disponibilității părților, instanța trebuie să se pronunțe cu privire la cererea formulată și nu cu privire la o cerere de o altă natură care de fapt nu a fost vreodată formulată în cauză. Mai mult, solicită a se observa că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, întrucât procedura somației de plată este o procedură simplificată care nu presupune analiza fondului, ci doar aparența acestuia, ori acțiunea de drept comun formulată de reclamanți presupune cercetarea fondului.
De asemenea susține apărătorul recurentei că la instanța de fond a depus întâmpinarea solicitând proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamanților, instanța a omis să se pronunțe cu privire la admisibilitatea, utilitatea și pertinența acestui mijloc de probă în cauză.
Prin întâmpinarea depusă la instanța de fond a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția ce a fost respinsă în mod nelegal de către instanță, deoarece așa cum a invocat și la instanța de fond potrivit prevederilor art. 41 cod procedură civilă pot sta în judecată în calitate de reclamant numai persoanele juridice care au personalitate, capacitate juridică proprie. Potrivit Legii 215/2001, Primarul Municipiului Bârlad și Consiliul Local Bârlad nu au capacitate juridică proprie, fiind doar organe executive, neavând capacitate juridică proprie.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, avocat arată că pârâta-recurentă a executat lucrările de reabilitare a străzii din Municipiul Bârlad, acestea fiind executate integral în anul 2003. Ulterior în anul 2008 reclamanții au constatat că au plătit mai mult, întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art. 998 din Codul civil, pretinzând totodată că pârâta a executat lucrări mai puține decât cele facturate.
Apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Decretul Lege nr. 168/1957 potrivit cărora "prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și cel care răspunde de ea".
Față de aceste susțineri și față de înscrisurile depuse la dosar solicită admiterea recursului, casarea sentinței de fond cu trimitere în vederea rejudecării cauzei.
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față:
Prin sentința civilă nr. 90/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vasluis -a admis în parte cererea formulată de reclamanții creditori Primăria Municipiului Bârlad, Primarul Municipiului Bârlad și Consiliul Local Bârlad în contradictoriu cu pârâta debitoare Feroviare "M" I, pârâta a fost somată să achite reclamantei suma de 70.971,75 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate; s-a respins cererea privind dobânzile iar pârâta a fost obligată să achite reclamantei suma de 42 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că acțiunea formulată este doar în parte întemeiată.
Astfel, conform facturilor fiscale emise este certă încasarea de către debitoare a valorii contractului și a actului adițional. Tot potrivit clauzelor contractuale, respectiv art.3 coroborat cu art.10, prețul efectiv al lucrărilor se stabilea după recepția lucrării, fapt ce s-a concretizat în cauză.
Întârzierea cu care s-a făcut recepția nu poate fi o cauză de decădere din drept pentru reclamanți, inițiativa putând fi în acest sens și a debitoarei pârâte.
Se constată așadar că suma solicitată este certă, lichidă și exigibilă și deci datorată.
În privința dobânzilor solicitate, această solicitare nu are temei și justificare, în condițiile în care acestea puteau curge cel mult de la data recepției și nu de la data când trebuiau constatate, întârzierea nefiind imputabilă pârâtei debitoare. Prin urmare nu poate fi primită cererea și va fi respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs SC FEROVIARE M SA I, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În principal, recurenta a invocat faptul că prima instanța a sancționat cauza fără a intra în cercetarea fondului. Astfel, deși reclamanții au sesizat instanța cu o acțiune în pretenții întemeiată pe dreptul comun, instanța a analizat și a admis o somație de plată.
Acțiunea a fost înregistrată la secția civilă, deși în opinia recurentei, este o cauză de contencios administrativ sau, în subsidiar, o cauză comercială.
Mai mult, instanța nu s-a pronunțat asupra probelor solicitate (înscrisuri și interogatorii), dând părților direct cuvântul pe fond, după soluționarea excepțiilor.
Recurenta a criticat și soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, susținând că, în temeiul Legii nr. 215/2001, nici unul dintre reclamanți nu au calitate procesuală activă.
În ceea ce privește pe reclamantul Primarul Municipiului Bârlad, acesta a formulat acțiunea în nume propriu și nu în calitate de reprezentant al Municipiului Bârlad.
Întrucât legea în vigoare nu prevede "primăria" ca fiind o persoană juridică distinctă, nici aceasta nu are calitate procesuală în cauză.
Recurenta a susținut și excepția prescripției dreptului la acțiune a fost soluționată greșit, lucrările fiind integral executate în 2003.
Pe fondul cauzei recurenta arată că realitatea și valoarea lucrărilor efectuate (de 4.968.022.506 ROL) a fost vizată de Primarul Municipiului Bârlad, care a semnat borderoul la data de 31.10.2003.
Pe de altă parte, instanța de fond a interpretat greșit prevederile contractuale, dispozițiile articolelor 3 și 10 din contract nepermițând o scădere unilaterală a prețului de către beneficiar.
Prin întâmpinare intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că suma solicitată este certă, lichidă și exigibilă.
Recursul este întemeiat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse.
Verificând dosarul de fond atașat, instanța reține că reclamanții Primarul Municipiului Bârlad, Consiliul Local Municipal Bârlad și Primăria Municipiului Bârlad au chemat în judecată pârâta SC Feroviare "M" SA pentru a se dispune obligarea acesteia la plata sumei de 70.971,75 lei precum și la plata dobânzii legale aferente și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat prevederile contractului de antrepriză nr. 33/6.06.2006 încheiat de părți, susținând că suma solicitată reprezintă o diferență de valoare încasată în plus de către pârâtă.
Curtea constată că deși instanța de fond a fost sesizată cu o acțiune în pretenții de drept comun, aceasta a analizat și a admis o somație de plată lăsând nesoluționat fondul cererii și pronunțând astfel o hotărâre nelegală.
Prin urmare, în temeiul disp. art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă Curtea va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare secției comerciale a Tribunalului Vaslui.
Raportat la obiectul acțiunii și la temeiul de drept al acesteia, instanța va analiza excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, în condițiile prevăzute de disp. art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Feroviare M SA, împotriva sentinței civile nr. 90/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare la ribunalul Vaslui - Secția Comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 30.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
eliberat din funcție eliberat din funcție
Președinte Președinte
Jud. Dr. Jud.Dr.
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
13.04.2009
Tribunalul Vaslui:
-
Președinte:Radu CremenițchiJudecători:Radu Cremenițchi, Traian Șfabu, Liliana Palihovici
