Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1051/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1051
Ședința publică de la 09.10.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Mihăianu
JUDECĂTOR 2: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR 3: Aurică Avram
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, împotriva sentinței comerciale nr. 158/26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Societatea Agricolă.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, o cerere de amânare, pentru angajarea unui avocat.
Curtea respinge cererea de amânare, ca neîntemeiată, constatând că, în raport de data la care intimata a primit citația, 01.08.2008, cererea nu este temeinic motivată, astfel cum impune art. 156 alin. 1.proc.civ. întrucât partea a avut la dispoziție suficient timp pentru a-și angaja un avocat.
Totodată, cum recurenta a solicitat judecata cauzei și în lipsă, nefiind alte cereri de formulat și nici alte probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține, spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 158/26.05.2008, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a admis contestația formulată de debitoarea Societatea Agricolă și, pe cale de consecință, a respins cererea prin care creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că instituția creditoare s-a prevalat de două creanțe, respectiv una în cuantum de 5.478,24 USD - preluată de la fosta Bancă Agricolă, iar cealaltă, în valoare de 2.068,89 lei - preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate
dispozițiile art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 și pe cele ale art. 379 alin. 3.proc.civ. judecătorul-sindic a apreciat că nu este îndeplinit caracterul cert al creanței preluate de către de la fosta Bancă Agricolă Astfel, a constatat că din fotocopiile contractelor de credit încheiate în anul 1995 între fosta Bancă Agricolă și debitoare nu rezultă existența creanței de 5.478,24 USD, chiar dacă în anul 2001 între fostul Oficiu pentru Recuperarea Creanțelor Bancare și Banca Agricolă s-a încheiat un contract de cesiune de creanță, ce a avut anexată o situație a titlurilor de creanță. De asemenea, a mai apreciat că, în raport de data încheierii contractelor de credit, nu s-a făcut dovada că dreptul de executare a creanței menționate anterior nu s-a prescris.
Prin urmare, reținând că nu s-a făcut dovada caracterului cert al creanței de 5.478,24 USD, preluată de la fosta Bancă Agricolă, dar și că pentru creanța în cuantum de 2.068,89 lei, preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate T, nu este îndeplinită cerința valorii prag de 10.000 lei, impusă de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, instanța de fond, văzând dispozițiile art. 33 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, a admis contestația debitoarei și a respins cererea creditoarei, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a declarat recurs, solicitând modificarea sa în tot, în sensul respingerii contestației și admiterii cererii de deschidere a procedurii.
În motivare, recurenta a arătat că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii; a fost invocat, astfel, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.proc.civ.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenta a arătat că, în condițiile în care creanța de 5.478,24 USD izvorăște din contractele de credit nr. 34/07.02.1995 și nr. 193/20.04.1995 și din actele adiționale la acestea, care constituie titluri executorii, potrivit art. 39 din nr.OUG 51/1998, caracterul cert al creanței este dovedit.
În continuare, recurenta a afirmat că judecătorul-sindic a făcut confuzie între noțiunea de creanță certă, definită de art. 379 alin. 3.proc.civ. și cea de creanță lichidă, la care se referă alin. 4 al aceluiași articol, recunoscând că ceea ce s-ar putea pune în discuție este caracterul lichid al creanței.
În acest context, recurenta a precizat că debitoarea nu și-a dovedit susținerile, potrivit cărora suma ar fi fost achitată.
Astfel, a arătat că sentința civilă nr. 274/21.05.1996, prin care Tribunalul Teleormana obligat-o pe intimată la plătească Băncii Agricole sumele de 105.024.656 ROL, credit restant și 46.823.185 ROL, penalități de întârziere, nu face dovada achitării creanței, ci doar a existenței ei.
, așadar, că judecătorul-sindic s-a rezumat la a pronunța hotărârea exclusiv pe baza susținerilor neprobate ale intimatei, fără a-și manifesta rolul activ, pe care i-l conferă art. 129 alin. 2 și 5.proc.civ. recurenta a solicitat admiterea recursului.
Analizând actele dosarului, precum și hotărârea atacată, prin prisma motivului de recurs invocat, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 33 alin. 1, coroborat cu art. 3 pct. 6 și 12 din Legea nr. 85/2006, rice creditor care o creanță certă, lichidă și exigibilă, de mai mult de 30 de zile, care depășește valoarea prag stabilită de lege, poate să solicite deschiderea procedurii colective împotriva unui debitor prezumat în insolvență, adresând tribunalului competent o cerere introductivă, în care urmează să precizeze cuantumul și temeiul creanței, existența unei garanții reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii, existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului și declarația privind eventuala intenție de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puțin la nivel de principiu, modalitatea în care înțelege să participe la reorganizare.
Probele relevă că recurenta se prevalează de două creanțe, dintre care prima, în cuantum de 5.478,24 USD, a fost preluată de la fosta Bancă Agricolă, iar cealaltă, în valoare de 2.068,89 lei - preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate
Creanța în cuantum de 5.478,24 USD a fost preluată de către recurentă, în temeiul contractului de cesiune de creanță nr. 74004 din data de 13.08.2001, încheiat cu fosta Bancă Agricolă, valoarea în lei a creanței, anterior consolidării ei în dolari americani, fiind de 150.503.553 ROL.
Creanța astfel cesionată s-a născut în patrimoniul cedentei Banca Agricolă, în temeiul contractelor de credit nr. 34/07.02.1995 și nr. 193/20.04.1995 și a actelor adiționale la acestea.
Recurenta nu a administrat probe din care să rezulte modul în care s-au derulat cele două convenții de credit, nici sumele plătite pe parcurs de către împrumutat, nici cele datorate Băncii la data cesiunii de creanță, iar garanțiile oferite de cedent potrivit art. 3.1. lit. h) și i) din contractul de cesiune de creanță nu pot suplini lipsa probelor necesar a fi administrate.
Astfel, în condițiile în care analiza contractelor de credit nr. 34/07.02.1995 și nr. 193/20.04.1995 și a actelor adiționale la acestea nu este de natură să probeze cuantumul sumei rămase neachitate de către intimată, care a fost preluată la datoria publică, Curtea va avea în vedere sentința civilă nr. 274/21.05.1996, prin care Tribunalul Teleormana obligat intimata să plătească Băncii Agricole sumele de 105.024.656 ROL, credit restant, 46.823.185 ROL, dobânzi și 20.000 lei, cheltuieli de judecată - sume care totalizează 151.847.841 ROL.
În acest context, Curtea subliniază că notele contabile consemnate de către intimată în dosarul de fond (filele 67-75) relevă achitarea de către aceasta a debitului, așa încât recurenta nu este în măsură să probeze existența creanței de 5.478,24 USD.
Cele reținute mai sus,coroborate cu faptul că pentru creanța în cuantum de 2.068,89 lei, preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate T, nu este îndeplinită cerința valorii prag de 10.000 lei, impusă de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, denotă temeinicia și legalitatea sentinței atacate, împrejurare în raport de care Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1.proc.civ. va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursului declarat de către recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr. 158/26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA AGRICOLĂ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /2 ex./20.10.2008
Judecător-sindic -
Tribunalul Teleorman - Secția Civilă
Președinte:Cosmin MihăianuJudecători:Cosmin Mihăianu, Veronica Dănăilă, Aurică Avram
