Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1078/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1078R
Ședința publică de la 14.10.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisăcaru
JUDECĂTOR 2: Elena Mincu
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr.302/F/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare Țăndărei prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ și intimatele-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȚĂNDĂREI și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere faptul că recurenta a solicitat prin cererea de recurs soluționarea cauzei în lipsa sa conform disp. art.242 alin.2 pr.civ. constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.302/F/20.06.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Ialomița - judecător sindic a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență și a dispus în temeiul prev. art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006 închiderea procedurii falimentului debitoarei Țăndărei. S-a dispus totodată radierea societății debitoare din registrul comerțului, descărcarea administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, notificarea hotărârii în vederea efectuării mențiunilor legale necesare precum și publicarea acesteia prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut în esență că, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitoarei formulată de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului precum și faptul că au fost aprobate prin încheierea din 28.09.2007, conform art.129 din Legea nr.85/2006 raportul final de lichidare și bilanțul general, că toate bunurile din averea debitoarei au fost lichidate, iar sumele obținute din vânzarea bunurilor și recuperarea creanțelor au fost distribuite, conform raportului asupra fondurilor obținute din vânzare și a tabelului de distribuire, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.132 alin.2 din legea privind procedura insolvenței.
Împotriva sentinței fondului a declarat recurs în termen legal creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului motivat în drept pe prevederile art.304 pct.9 pr.civ. și ale art.3041ale Codului d e procedură civilă.
În motivarea căii de atac recurenta a învederat în esență că, deși a solicitat autorizarea în vederea promovării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale în baza art.138 din legea procedurii insolvenței, în mod greșit instanța a respins cererea ca inadmisibilă, deși în cauză erau îndeplinite condițiile legale, întrucât lichidatorul judiciar nu a promovat o astfel de cerere, prevederea cuprinsă în articolul 138 neînsemnând o limitare a dreptului creditorilor de a formula o astfel de acțiune.
A mai susținut recurenta că, din considerentele hotărârii nu rezultă sub nici un aspect motivele care au constituit baza adoptării acesteia, existând o singură frază în sensul respingerii cererii S, insuficienta motivare, în lipsa analizei pe care instanța de fond era obligată să o facă, constituind motiv de casare, astfel cum a admis în mod constant Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin descărcarea lichidatorului judiciar și a judecătorului sindic de orice îndatoriri și responsabilități nu mai poate fi exercitat controlul judecătoresc asupra incidenței prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006, deși în cauză sunt identificate fapte ce fac aplicabile aceste prevederi, închiderea procedurii echivalând în speță cu o antepronunțare a instanței, asupra unei eventuale cereri de obligare la suportarea pasivului, care nu mai este supusă dezbaterilor instanței de judecată.
În final recurenta a mai arătat că a suferit un prejudiciu cert, prin nerecuperarea creanțelor, scopul dispozițiilor articolului 138, fiind tocmai punerea la dispoziția creditorilor a unei proceduri speciale,prin care aceștia să își poată acoperi creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, judecătorul sindic neaplicând corect aceste prevederi, deși legea instituie prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu. A mai învederat recurenta că nu i-a fost comunicată hotărârea fondului, fiind astfel lipsită de dreptul de a exercita calea de atac.
Recurenta a solicitat urmare admiterii căii de atac, casarea sentinței civile criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În calea de atac recurenta nu a solicitat administrarea de probe.
Examinând sentința primei instanțe prin prisma criticilor formulate, Curtea urmează a respinge recursul pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Curtea constată că la data de 16.03.2007, creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului prin petiția înregistrată la dosarul de fond a solicitat ca lichidatorul judiciar să promoveze cererea de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva fostei conduceri a debitoarei, în conformitate cu prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, iar în cazul în care se va omite de către acesta acționarea în instanță a persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți, a cerut autorizarea instanței de judecată de a permite creditorilor formularea cererii întemeiată pe articolul 138.
Curtea de Apel București - Secția a VI-a Comercială reținând că judecătorul sindic nu s- nu s-a pronunțat cu privire la cererea creditoarei din data de 16.03.2007, prin decizia comercială nr.281 R/3.03.2008 urmare admiterii recursului formulat de creditoare, a casat sentința comercială nr.924 F/9.11.2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița și a trimis cauza spre rejudecare, pentru soluționarea cererii de autorizare formulată de
După casare, instanța fondului a pronunțat sentința civilă nr.302 F/20.06.2008, care formează obiectul criticilor evocate prin prezentul recurs, înaintat de recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin intermediul organelor poștale la data de 08.07.2008.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, Curtea reține că, urmare cererii formulată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la 16.03.2007 și a dispoziției instanței de a se depune un raport cu privire la solicitarea acestei creditoare, lichidatorul judiciar a întocmit raportul atașat la fila 138, prin care a învederat în esență că, nu promovează acțiunea întemeiată pe dispozițiile art.138, întrucât aceste prevederi nu sunt incidente, neidentificând elemente care să poată duce la angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere și control ale debitoarei.
A mai arătat lichidatorul judiciar prin același raport că există posibilitatea pentru comitetul creditorilor de a cere autorizarea judecătorului sindic pentru promovarea unei astfel de acțiuni.
După întocmirea acestui raport, creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului prin cererea înregistrată la data de 12.09.2007 (fila 356 dosar fond), a solicitat judecătorului în conformitate cu dispozițiile art.17 alin.2 din Legea nr.85/2006 "să convocați de urgență Comitetul creditorilor debitoarei, având ca ordine de zi, solicitarea adresată judecătorul sindic de autorizare a comitetului creditorilor în vederea introducerii cererii prevăzută de art.138 din Legea nr.85/2006".
Creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului motivat această solicitare urmare faptului că lichidatorul judiciar în cuprinsul raportului final a subliniat expres că nu înțelege să formuleze acțiunea în răspundere împotriva membrilor consiliului de administrație.
La termenul de judecată din data de 28.09.2007, conform încheierii existentă la fila 363 din dosarul fondului, întrucât nu au fost formulate contestații la propunerea de distribuire a sumelor obținute din lichidare, după comunicarea către toți creditorii a raportului final și bilanțului general, judecătorul a aprobat raportul cu privire la fonduri și a dispus efectuarea plăților.
Prin aceeași încheiere instanța, față de cererea formulată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în temeiul art.17 alin.2 i-a pus acesteia în vedere, să exprime un punct de vedere clar în sensul dispozițiilor art.17 raportat la art.138 din Legea nr.85/2006, constatând că "acesta în calitate de membru al comitetului creditorilor este liber să exercite atribuțiile comitetului, conform propriei voințe, inclusiv în sens afirmativ".
În sensul celor dispuse, fost transmisă către creditoarea S adresa atașată la fila 364 dosarului, cu mențiunea de a răspunde până la următorul termen de judecată fixat la data de 9.11.2007.
Creditoarea S nu a înțeles însă să își exprime punctul de vedere urmare adresei mai sus indicată, nici până la termenul fixat, dar nici până la pronunțarea sentinței civile nr.302 F/din data de 20.06.2008.
Prin sentința nr.302 F/20.06.2008 după casarea cu trimitere spre rejudecare conform deciziei comerciale nr.281 R/03.03.2008 a Curții de Apel București - Secția a VI-a Comercială, prima instanță, reținând că subiect activ al cererii întemeiată pe art.138 este și comitetul creditorilor, faptul că S nu luat legătura cu acest comitet pentru a se solicita autorizarea în vederea promovării acțiunii respective precum și că, partea nu a dat curs adresei instanței emisă după primirea cererii creditoarei nr.23055/10.09.2007, constatând totodată în considerarea prevederilor art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006 "că lichidatorul judiciar, a analizat și a tras concluzia că nu există motive pentru atragerea răspunderii patrimoniale", a dispus respingerea cererii ca inadmisibilă.
Curtea reține, că motivele de fapt și de drept care au determinat prima instanță să respingă cererea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului sunt expuse în conținutul practicalei sentinței atacate cu recurs nr.302 F/20.06.2008, practicaua împreună cu dispozitivul hotărârii și celelalte considerente privind soluția închiderii procedurii insolvenței, formând un tot indivizibil al hotărârii, reprezentând părți componente ale acesteia.
În raport de situația expusă, Curtea urmează a constata că este neîntemeiată critica privind nemotivarea de către instanța fondului a respingerii cererii ca inadmisibilă, motivarea fiind expusă în fapt și în drept în cuprinsul practicalei sentinței, parte integrantă a hotărârii recurate.
Pentru aceleași considerente, apare neîntemeiată și critica recurentei privind nepronunțarea de către instanță asupra cererii de autorizare pentru promovarea acțiunii întemeiată pe art.138 din legea privind procedura insolvenței.
Curtea va reține totodată că în timpul primei judecăți, nu fost înregistrată o cerere de autorizare din partea comitetului creditorilor debitoarei, singurul subiect de drept care avea această posibilitate legală conform art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006.
În același sens, Curtea constată că nimic nu împiedica creditoarea S conform dispozițiilor art.17 alin.2 din Legea nr.85/2006 să contacteze ceilalți doi creditori - membri ai comitetului creditorilor, tocmai în scopul de a decide formularea solicitării de autorizare pentru introducerea acțiunii pentru atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, comitetul putând a se întruni lunar, la cererea cel puțin doi din membrii săi, atunci când este necesar.
Concluzionând Curtea reține că în prezenta cauză, Comitetul creditorilor nu formulat cererea de autorizarea reglementată prin art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, iar cererile formulate de creditoarea-recurentă la data de 16.03.2007 și la data de 10.09.2007, au fost în mod legal și întemeiat respinse prin sentința recurată, pentru considerentele expuse în conținutul practicalei hotărârii.
Nu poate fi primită nici critica necomunicării hotărârii recurate, în condițiile în care creditoarea a dezvoltat prin motivele de recurs critici cu privire la conținutul sentinței, în cauză nepunându-se problema nerespectării termenului de declarare a căii de atac instituit prin art.8 alin.2 din Legea nr.85/2006.
În considerarea celor expuse, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr.302/F/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare Țăndărei prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ și intimatele-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȚĂNDĂREI și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.Jud. - 06.11.2008
Tehnored. - 06.11.2008
2 ex.
Fond - Tribunalul Ialomița
Judecător sindic:
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisăcaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisăcaru, Elena Mincu