Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1081/2008. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.1081R

Ședința publică de la 14.10.2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru

JUDECĂTOR 2: Elena Mincu

JUDECĂTOR - -

GREFIER

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C, împotriva sentinței comerciale nr.983/11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare C prin lichidator judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea, având în vedere faptul că recurenta a solicitat prin cererea de recurs soluționarea cauzei în lipsa sa conform disp. art.242 alin.2 pr.civ. constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.983/11.06.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Călărașia respins ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C prin care s-a solicitat deschiderea procedurii falimentului în formă simplificată, reglementată de Legea nr.85/2006 împotriva societății debitoare SC L, pentru a creanță la bugetul consolidat al statului în cuantum de 34.027 Ron.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic constatând că societatea debitoare a fost dizolvată conform art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, aceasta aflându-se în lichidare, a reținut în esență că, chiar dacă societatea este în stare de insolvență, legiuitorul nu a prevăzut expres pentru lichidator, obligația de a cere deschiderea procedurii insolvenței, conform art.260 alin.4 din Legea nr.31/1990, obligație prevăzută prin art.2701din legea societăților comerciale numai în cazul societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni. A mai apreciat judecătorul sindic că atât timp cât Legea nr.85/2006 ca și lichidarea unei societăți comerciale conform art.252 și următoarele din Legea nr.31/1990, au ca scop acoperirea pasivului societății, nu se impune ca o societate cu răspundere limitată aflată deja în lichidare să fie supusă și procedurii insolvenței, creditorii având posibilitatea îndestulării creanțelor pe parcursul realizării operațiunii de lichidare.

Împotriva sentinței fondului a declarat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C, criticile privind netemeinicia și nelegalitatea acesteia fiind întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă și ale art.3041Cod procedură civilă.

În motivarea căii de atac, recurenta a învederat în esență că hotărârea fondului a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât articolul 260 alin.4 din Legea nr.31/1990 prevede expres posibilitatea deschiderii procedurii simplificate a falimentului, chiar dacă legiuitorul nu a instituit și obligația lichidatorului de a cere deschiderea procedurii reglementată prin Legea nr.85/2006 și că, din conținutul articolului 260 din Legea nr.31/1990 nu rezultă că procedura lichidării prevăzută de această lege împiedică deschiderea procedurii falimentului.

Recurenta a solicitat urmare admiterii căii de atac, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii falimentului în forma simplificată împotriva debitoarei-intimate.

Examinând sentința comercială atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea urmează a reține că acestea sunt întemeiate pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Curtea constată că prin prevederile art.260 alin.4 din Legea nr.31/1990 legiuitorul a reglementat expres că "lichidarea nu liberează pe asociați și nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a societății".

Aceste dispoziții sunt cuprinse în titlul VII "lichidarea societăților comerciale", capitolul I "dispoziții generale",ale Legii nr.31/1990 fiind deci aplicabile tuturor societăților comerciale indiferent de forma de constituire a acestora.

Dizolvarea unei societăți, chiar cu răspundere limitată urmată de lichidarea acesteia în condițiile reglementate prin Legea nr.31/1990, nu are drept consecință încetarea personalității juridice, care se menține pe întreaga perioadă a lichidării, situație care în opinia Curții, nu împiedică deschiderea procedurii de faliment inclusiv la cererea creditorilor.

Numai radierea din registrul comerțului, când societatea își încetează existența ca persoană juridică atrage imposibilitatea deschiderii procedurii insolvenței.

Prevederile art.260 alin.4 din Legea nr.31/1990 care dispun că lichidarea nu împiedică deschiderea procedurii de faliment, trebuie coroborate cu dispozițiile art.1 alin.2 lit.e din Legea nr.85/2006 conform cărora se aplică procedura simplificată prevăzută de lege și societăților comerciale dizolvate anterior cererii introductive.

Curtea apreciază că, în cazul societăților comerciale, inclusiv a celei cu răspundere limitată dizolvată conform dispozițiilor Legii nr.31/1990, lichidarea începută se poate finaliza în condițiile aceleiași legi, cu excepția cazului în care respectiva societate se află în stare de insolvență, când nu mai poate continua lichidarea în temeiul legii de drept comun, fiind obligatorie trecerea la lichidarea în condițiile legii speciale a insolvenței nr.85/2006.

Până la radierea societății aflate în lichidare, orice creditor al acesteia poate cere instanței judecătorești competente, ca de altfel și lichidatorul desemnat anterior, deschiderea procedurii falimentului.

În considerarea celor expuse, Curtea constată că prin hotărârea adoptată, instanța fondului a interpretat și aplicat greșit legea, recursul formulat de creditoarea-reclamantă fiind întemeiat.

Întrucât prima judecată nu a analizat îndeplinirea celorlalte cerințe instituite prin art.3 din Legea nr.85/2006 cu referire la caracterul cert, lichid și exigibil al creanței etc. o asemenea analiză neputând avea loc direct în calea de atac, Curtea, în temeiul prevederilor art.312 alin.1 și 3 teza a II-a pr.civ. va admite recursul, va casa sentința comercială și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECID E:

Admite recursul formulat de recurenta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C, împotriva sentinței comerciale nr.983/11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare C prin lichidator judiciar.

Casează sentința comercială atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14.10.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red.Jud.M - 06.11.2008

Tehnored.- 06.11.2008

2 ex.

Fond - Tribunalul Călărași

Judecător sindic -

Președinte:Mihaela Ioana Barna Prisacaru
Judecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru, Elena Mincu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1081/2008. Curtea de Apel Bucuresti