Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1305/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1794/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 1305
Ședința publică de la 21 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Manuela Cîrnu I-- -
JUDECĂTOR 2: Alecsandrina Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Roxana
GREFIER -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta SOCIETATEA prin ADMINISTRATOR JUDICIAR SC REORGANIZARE LICHIDARE SRL împotriva încheierii de ședință din data de 02.03.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele SC SA, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și DIRECTIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta prin avocat, cu împuternicire avocațială nr. - din 15.09.2008, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Recurenta, prin avocat, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță și timbrul judiciar aferent.
Curtea, pune în discuție cererea de repunere în termenul de recurs formulată de către recurentă.
Recurenta, prin avocat, solicită admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a recursului, motivat de faptul că aceasta a fost citată la o altă adresă, iar comunicarea hotărârii prin care s-a dispus intrarea în faliment nu s-a făcut la sediul fundației, respectiv din B,-, sector 2.
Curtea, admite cererea de repunere în termenul de declarare a recursului, având în vedere că încheierea atacată nu i-a fost comunicată recurentei care are statutul de fundație cu sediul în B,-, sector 2, iar potrivit dovezii de la dosarul de fond, comunicarea încheierii fiind făcută către o societate cu răspundere limitată cu sediul în B,- sector 2.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursul declarat.
Recurenta, prin avocat, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Se critică încheierea atacată în sensul că societatea pe tot parcursul judecării a fost citată greșit la o altă adresă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:
Prin încheierea din data de 02.03.2006, Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a dispus intrarea în faliment a societăți, conform art.106 alin.1 lit.a din Legea nr.64/1995, republicată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin sentința comercială nr.2393/24.11.2005, instanța a admis cererea debitoarei dispunând deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.64/1995, republicată, împotriva debitoarei și numirea administratorului judiciar. Instanța a apreciat că întrucât nu a fost depus nici un plan de reorganizare și există riscul înstrăinării de bunuri din patrimoniul debitoarei, se impune trecerea la faliment a debitoarei, conform art.106 pct.1 alin.2 din Legea nr.64/1995, republicată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs debitoarea, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială la data de 23.09.2008.
În motivarea recursului declarat, recurenta a arătat că sentința a fost dată cu încălcarea normelor de competență, întrucât la data pronunțării încheierii competența de soluționare a cauzei revenea judecătoriei iar nu tribunalului.
Recurenta a arătat că, în speță, au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, întrucât debitoarea, recurentă în cauza de față, a fost greșit citată, cu încălcarea dispozițiilor art.87 alin.2 Cod procedură civilă, citațiile și comunicarea hotărârii atacate făcându-se la punctul de lucru, iar nu la sediul social din-, sector 2.
Recurenta a mai arătat că a achitat integral creanța datorată creditoarei.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs formulate, văzând și dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține că recursul declarat este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Din examinarea conținutului dosarului de fond, Curtea reține că debitoarea a fost în mod constant citată la adresa din-, sector 2, adresă la care, conform raportului întocmit de administratorul judiciar (fila 29 din dosarul de fond) se află un punct de lucru, iar nu sediul social al societății debitoare. Astfel, Curtea reține că în cuprinsul aceluiași raport se arată că sediul social al debitoarei este în-, sector 2, adresă la care face referire și recurenta, ca fiind locul de comunicare a actelor de procedură, și care apare și menționată și în contractul încheiat cu creditoarea, act pe care s-a întemeiat cererea de deschidere a procedurii falimentului.
Curtea mai reține, din analiza conținutului încheierii atacate, că instanța de fond a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva deși cererea a fost îndreptată împotriva Societății, entitate care are statut de fundație/asociație, nefiind organizată ca o societate comercială cu răspundere limitată, încălcându-se astfel principiul disponibilității și al dreptului la apărare.
De altfel, și comunicarea hotărârii atacate s-a făcut tot către, conform dovezii de citare de la fila 104, entitate juridică ce nu există în litigiul de față.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.304 pct.5 Cod procedură civilă, reținând că în speță au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2, întrucât recurenta debitoare a fost citată la o altă adresă decât sediul social declarat al acesteia, iar denumirea societății debitoare a fost greșit menționată atât în hotărârea atacată, cât și în comunicările făcute în proces, Curtea va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Față de reținerea acestui motiv de recurs, Curtea apreciază că motivele invocate privind achitarea creanței nu mai pot fi cercetate de instanța de recurs, urmând a fi analizate de instanța de fond, la rejudecare, conform art.315 Cod procedură civilă.
Cât privește motivele privind necompetența instanței, Curtea reține că față de actualele reglementări procedurale în materie de competență, aceste motive nu mai pot fi analizate, conform legii actuale, competența de judecată a cauzei revenind tribunalului, instanță care a pronunțat sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta SOCIETATEA prin administrator judiciar REORGANIZARE LICHIDARE, împotriva încheierii de ședință din data de 02.03.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și DIRECTIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2.
Casează încheierea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.11.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr. I-
Grefier,
-
Red.Jud. - 25.11.2008
Tehnored. - 27.11.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia Manuela CîrnuJudecători:Iulia Manuela Cîrnu, Alecsandrina Rădulescu, Roxana
