Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1332/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date - 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1332/
Ședința publică din data de 02 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditorul împotriva sentinței comerciale nr. 363/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, în calitate de lichidator al debitoarei SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 363/11.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C- a admis contestația formulată de contestatorul împotriva hotărârii adunării creditorilor nr. 302/16.03.2009; a anulat în parte hotărârea adunării creditorilor nr. 302 din data de 16.03.2009 privitor la obligarea încheierii contractului de închiriere și a achitării chiriei; a menținut restul hotărârilor adoptate în adunarea creditorilor nr. 302 din data de 16.03.2009; a constatat achitat creditul contractat de SRL de la Bank SA și a dispus radierea dreptului de ipotecă împreună cu interdicțiile aferente înscrise în CF nr. 3406.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin procesul verbal nr. 302/16.03.2009 încheiat cu ocazia Adunării Comitetului creditorilor s-a consemnat hotărârea acestora ca lichidatorul să întocmească contract de închiriere cu proprietarul construcțiilor întrucât construcțiile de pe terenul debitorului sunt proprietatea asociatului administrator iar acesta folosește terenul falitei fără a achita nici un fel de sumă.
Prețul aprobat de adunarea creditorilor a fost de 0,5 Euro/mp/lună, respectiv 994 Euro/lună începând cu data de 01.06.2008 iar datoria proprietarului construcțiilor față de debitor este până în prezent de 9.940 Euro.
Prin același proces-verbal s-a consemnat că bunul a fost evaluat la suma de 8.000 Euro+ TVA, creditorilor prezentându-li-se evaluarea efectuată în cauză.
Comitetul creditorilor a aprobat ca vânzarea bunului să se facă prin licitații publice cu strigare prețul de pornire fiind cel de evaluare iar plata prețului să se facă integral conform codului d e procedură civilă. Dacă nu se va reuși valorificarea bunului la prețul stabilit prin evaluare, diminuarea prețului să se facă conform art.162 pct.7 și 8 din Codul fiscal.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație numitul, în calitate de proprietar al construcțiilor situate pe terenul înscris în CF nr. 3406, solicitând anularea hotărârii adunării creditorilor.
În motivarea contestației a arătat că este netemeinică și nelegală hotărârea creditorilor privind obligarea sa la plata sumei de 994 Euro/lună cu titlu de chirie. În calitate de proprietar al construcțiilor nu poate fi obligat la încheierea unui contract de închiriere întrucât nu s-ar respecta elementele contractului, în speță consimțământul, acordul de voință. Contractul de închiriere este un contract sinalagmatic, oneros și comutativ. Creditorii nu sunt proprietarii imobilului și nu au nici un drept să ceară plata chiriei, cu atât mai mult retroactiv, începând din data de 01.06.2008. Valoarea chiriei pentru 10 luni ar depăși valoarea terenului. În cauză nu s-a făcut dovada valorii chiriei pe mp și nu există un raport de expertiză în acest sens. Terenul în litigiu s-a întors în patrimoniul debitorului urmând să fie valorificat conform prevederilor legale, context în care obligarea la plata chiriei este nejustificată și nu este reglementată în procedura insolvenței în nici un text legal.
Instanța de fond a apreciat că în speță, contestația formulată este întemeiată, reținându-se că proprietarul construcțiilor nu poate fi obligat la încheierea unui contract de închiriere începând cu data de 01.06.2008, iar în lipsa consimțământului său, a acordului de voință, un astfel de contract nu este valabil.
În cauză nu a fost dovedită valoarea cuantumului chiriei stabilită de creditori, cuantum care ar depăși valoarea terenului estimată prin evaluarea efectuată, reținând că terenul se va vinde liber de sarcini având în vedere că a fost achitat integral creditul contractat pentru care a fost înscris în favoarea Bank SA dreptul de ipotecă în sumă de 300.000 lei asupra imobilului înscris în Cartea funciară nr. 3406, iar banca a fost de acord cu radierea dreptului de ipotecă împreună cu interdicțiile aferente înscrise prin Încheierea nr. 2613/2006 asupra acestui imobil.
Pentru aceste considerente judecătorul sindic a admis contestația formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditorul, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul de a se respinge contestația formulată de .
În motivarea recursului, s-a arătat că sentința atacată este nelegală și netemeinică, că aceasta nu cuprinde motivarea în drept, aceasta echivalând cu o nemotivare a hotărârii; că hotărârea cuprinde motive contradictorii, că există contrarietate între dispozitiv - unde se vorbește despre anularea în parte a hotărârii adunării creditorilor nr. 302/16.03.2009 și considerente - unde se vorbește despre hotărârea adunării comitetului creditorilor.
Se arată că procedura de desființare a acestor hotărâri este deferită de la caz la caz, respectiv deciziile luate de Comitetul creditorilor sunt contestate la Adunarea creditorilor în termen de 5 zile de la luarea lor, pe când hotărârea Adunării comitetului creditorilor poate fi desființată numai de către judecătorul sindic printr-o contestație depusă în termen de 5 zile de la data Adunării creditorilor.
Recurentul arată că instanța nu a verificat faptul că cererea a fost tardiv depusă, cu nerespectarea termenului de 5 zile de la data Adunării creditorilor.
Se mai arată că potrivit dispozițiilor legale prevăzute de Legea 85/2006, hotărârile Adunării creditorilor nu pot fi anulate decât la cererea creditorilor - art. 14; că nu are calitatea de creditor, acesta fiind proprietarul construcțiilor situate pe terenul proprietatea debitoarei SC SRL, astfel că aceasta nu are calitatea procesuală activă pentru a formula o contestație prin care să solicite anularea hotărârii Adunării creditorilor. Consideră că instanța a greșit atunci când a admis contestația peste dispozițiile legale care prevăd expres persoanele care pot solicita anularea hotărârii Adunării creditorilor.
Recurentul solicită să se constate că hotărârea Adunării creditorilor este legală și temeinică, că lichidatorul societății debitoare are dreptul de a stabili personal sau la cererea creditorilor, orice măsuri pentru a spori averea debitorului în vederea recuperării creanțelor pe care creditorii le au. Lichidatorul are dreptul de a face acte de administrare, conducere și gestionare a patrimoniului debitorului.
Arată că pe terenul proprietatea societății debitoarei SC SRL, al cărei administrator este se află construcțiile proprietate personală ale acestuia, respectiv Stație, Pensiune restaurant, Magazin de desfacere, iar nu plătește pentru folosința terenului niciun fel de chirie societății debitoare. În vederea creșterii averii debitoarei, Adunarea creditorilor a hotărât ca pentru folosirea terenului, proprietarul construcțiilor, care este același cu administratorul societății debitoare, să plătească o chirie lunară. Arată că această chirie a fost corect stabilită, ținând seama de prețurile practicate în astfel de situații, față de profilul construcțiilor situate pe teren, neavând nicio relevanță contravaloarea terenului, deoarece chiria este plătită de proprietarul construcțiilor și nu de proprietarul terenului.
Recurentul susține că prețul stabilit de Adunarea creditorilor, de 0,5 euro/mp, este un preț corect, și nu este nevoie de consimțământul proprietarului construcțiilor la stabilirea sa.
Potrivit dispozițiilor Codului civil, prețul chiriei se stabilește de cel care închiriază și nu de chiriaș, creditorii nefiind proprietarii terenului, însă la solicitarea lor, lichidatorul are obligația de a lua toate măsurile pentru creșterea averii debitorului - art. 86, art. 2 pct. 2, art. 20, art. 25, art. 26 din Legea 85/2006.
Recurentul mai solicită să se constate că Adunarea creditorilor în mod corect a stabilit obligația contestatorului proprietarul construcțiilor, de a plăti o chirie lunară pentru folosința terenului, proprietatea societății debitoare. De asemenea, arată că nu are nicio relevanță faptul că terenul urmează să se vândă, deoarece până a se vinde acesta, pentru recuperarea creanțelor, chiria lunară stabilită este legală și necesară.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta întemeiat și urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin sentința recurată, judecătorul sindic al Tribunalului C-S a analizat contestația formulată de pârâtul împotriva hotărârii Adunării creditorilor nr. 302/16.03.2009, a admis această contestație și a anulat în parte hotărârea Adunării creditorilor nr. 302/16.03.2009.
În realitate, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 10 dosar fond, în data de 16.03.2009 a avut loc la sediul lichidatorului judiciar al debitoarei SC SRL, Adunarea comitetului creditorilor debitoarei, ori hotărârea Adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul sindic pentru nelegalitate în condițiile prevăzute de art. 13 pct. 7 și 8 din legea 85/2006, iar cea a Adunării comitetului creditorilor în condițiile prevăzute de art. 17 pct. 6 din aceeași lege, fiind deci vorba despre un regim juridic diferit aplicabil fiecăreia dintre aceste adunări.
Din aceste motive, se constată că judecătorul sindic nu s-a pronunțat asupra hotărârii Adunării comitetului creditorilor, care a avut loc în data de 16.03.2009 la sediul lichidatorului judiciar al debitoarei SC SRL, motiv pentru care în baza art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, se va admite recursul formulat de creditorul împotriva sentinței comerciale nr. 363/JS/11.06.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- și în consecință, se va casa sentința recurată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de creditorul împotriva sentinței comerciale nr. 363/JS/11.06.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 noiembrie 2009.
Presedinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /02.12.2009
Tehn. /2 ex./09.12.2009
Instanța de fond - Tribunalul C-
Judecător -
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
