Spete procedura insolventei. Decizia 1333/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date - 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1333/
Ședința publică din data de 02 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea SC - LEASING TRANSILVANIA SA C-N împotriva încheierii nr. 369/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru creditoarea recurentă consilier juridic -, lipsă fiind lichidatorul debitoarei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-au depus la dosar prin registratura instanței la data de 08.10.2009, concluzii scrise formulate de către lichidatorul debitoarei. arată că nu solicită amânarea cauzei și că a luat la cunoștință de la dosar de concluziile scriser formulate de către lichidatorul debitoarei.
Reprezentanta creditoarei recurente depune la dosar delegație de reprezentare, copie ordin de deplasare și copie bilet tren, reprezentând cheltuieli de deplasare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta creditoarei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea încheierii recurate și admiterea cererii sale, cu cheltuieli de judecată, considerând că ridicarea suspendării este nelegală, că în mod greșit cererea de ridicare a suspendării s-a făcut în baza art. 38 alin. 1 lit. a, în condițiile în care cazul de față se încadra la lit. baa celuiași articol, că bunul între timp a fost incendiat și că acesta nu a fost asigurat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 369/18.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C- a respins cererea reclamantei creditoare SC - LEASING TRANSILVANIA SA, pentru ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 din Legea nr. 85/ 2006 și valorificare imediată a imobilului teren arabil din cu nr. top 333/1/2/2/1 înscris în nr. 1055, formulată în contradictoriu cu administratorul judiciar al debitoarei SRL,
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunea înregistrată la data de 11.03.2009 (fila 95 dosar fond), reclamanta creditoare SC - LEASING TRANSILVANIA SA a solicitat ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 din Legea nr. 85/ 2006 și valorificare imediată a bunului asupra căruia poartă garanția.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a înscris în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei SRL. întocmit de lichidatorul (fila 109 dosar fond) cu o creanță garantată cu ipotecă asupra imobilului cu nr. top 333/1/2/2/1 înscris în nr. 1055, așa cum rezultă din contractul de ipotecă autentificat de notarul public prin încheierea de autentificare nr. 1031/ 13.06. 2007. De asemenea, prin precizările depuse la fila 117 dosar, reclamanta creditoare a arătat că la înscrierea ipotecii nu s-a întocmit raport de evaluare asupra terenului respectiv.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 39 alin. 1, coroborat cu art. 36 și art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/ 2006.
La dosar a fost depusă întâmpinare de fostul administrator la societății debitoare (fila 125 dosar fond), care a solicitat respingerea cererii de suspendare formulată de reclamanta creditoare întrucât în prezent, cu acordul reclamantei creditoare, s-a declanșat procedura preluării contractului de leasing de o altă societate, așa cum rezultă din conținutul procesului verbal de conciliere nr. / 13.03.2009 (fila 126 dosar fond).
Administratorul judiciar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei, creditoare întrucât terenul garantat cu ipotecă nu a fost evaluat printr-un raport de evaluare.
Față de aceste aspecte, tribunalul a reținut că reclamanta creditoare SC - LEASING TRANSILVANIA SA deține o creanță garantată cu ipotecă asupra terenului arabil din, nr. top 333/1/2/2/1, înscris în nr. 1055, așa cum rezultă din contractul de ipotecă autentificat de notarul public prin încheierea de autentificare nr. 1031/ 13.06. 2007. În baza cererii de creanță depusă la dosarul cauzei, administratorul judiciar Laî nscris reclamanta creditoare în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei (fila 109 dosar fond) cu o creanță garantată conform art. 121 pct. 2 din Legea nr. 85/ 2006 în cuantum de 9.690 lei RON.
Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 3 din Legea nr. 85/ 2006 reclamantul, intr-o cerere de ridicare a suspendării, trebuie sa facă dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. b), rămânând debitorului/administratorului sau altei părți interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.
S-a apreciat de către instanța de fond, că din analiza acestui text legal se poate observa că dispozițiile art. 39 pct. A din Legea nr. 85/ 2006 statuează, cu valoare de principiu, că judecătorul sindic are posibilitatea să încuviințeze ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 atunci când valoarea obiectului garanției, determinată de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor garantate cu acel obiect.
În speța dedusă judecății nu s-a efectuat un raport de evaluare al imobilului adus în garanție, așa cum a recunoscut însăși reclamanta creditoare în adresa depusă la fila 117 dosar fond.
De asemenea, s-a reținut că reclamanta creditoare nu a făcut dovada lipsei unei protecții corespunzătoare a creanței garantate in raport cu obiectul garanției, așa cum impun dispozițiile art. 39 pct. B din Legea nr. 85/ 2006.
Pentru aceste motive, prima instanță a respins cererea reclamantei creditoare SC - LEASING TRANSILVANIA SA, pentru ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 din Legea nr. 85/ 2006 și valorificare imediată a imobilului teren arabil din cu nr. top 333/1/2/2/1 înscris în nr. 1055, formulată în contradictoriu cu administratorul judiciar al debitoarei SRL,
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs creditoarea SC - LEASING TRANSILVANIA SA C-N, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-.
În motivele de recurs formulate, creditoarea recurentă a solicitat admiterea recursului si schimbarea încheierii atacate, în sensul admiterii cererii sale de ridicare a suspendării, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele considerente:
Referitor la solicitarea fostului administrator al societății debitoare de respingere a recursului deoarece cu acordul recurentei s-a declanșat procedura preluării contractului de leasing pe o alta societate, conform procesului verbal de conciliere nr. /13.03.2009, recurenta precizează ca aceasta nu s-a materializat, deoarece debitoarea nu si-a îndeplinit obligația asumata prin procesul-verbal de conciliere, in sensul ca nu a achitat soldul si penalizările de întârziere pana la data de 31.03.2009.
Unul din considerentele pentru care nu a fost admisa cererea de suspendare este acela ca recurenta nu a făcut dovada faptului prevăzut la art. 39 alin. 1 lit. A b), considerând că în mod greșit instanța a reținut astfel deoarece, în cererea sa de suspendare a menționat ca sunt incidente prevederile art. 39 alin. 1 lit. B a), în sensul ca exista un pericol real ca valoarea obiectului garanției sa se diminueze sau sa sufere o diminuare apreciabila. Acest fapt nu mai trebuie demonstrat, fiind de notorietate, efectele crizei economice fiind arhicunoscute, motiv pentru care consideră că nu avea obligația de a face dovada faptului ca valoarea obiectului garanției se diminuează, sarcina probei revenindu-i celui care susține contrariul.
Potrivit art. 39 din Legea 85/2006, ridicarea suspendării este condiționata de existenta unui raport de evaluare doar daca am fi în situația încadrată la pct. A al art. 39, însă în speță este incident pct. B al art. 39, ipoteză în care judecătorul sindic poate respinge cererea de ridicare a suspendării in următoarele situații: "2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B, judecătorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendării formulată de creditor, dacă administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecție corespunzătoare creanței garantate a creditorului, precum: a) efectuarea de plăți periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuării valorii obiectului garanției ori a valorii părții garantate dintr-o creanță cu inferior; b) efectuarea de plăți periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor și penalităților de orice fel și, respectiv, pentru reducerea capitalului creanței sub cota de diminuare a valorii obiectului garanției ori a valorii părții garantate dintr-o creanță cu inferior; c) notația obligației de garanție prin constituirea unei garanții suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garanției cu un alt obiect."
Având in vedere ipotezele de respingere a cererii de ridicare a suspendării prevăzute de alin. 2 art. 39, recurenta consideră că este evident ca administratorul judiciar nu poate sa propună vreo măsura de protejare a creanței societății recurente, deoarece s-a dispus intrarea in faliment in procedura simplificata in temeiul art.107 alin. 1 lit. D din Legea 85/2006. Nici una dintre masurile de protecție a creanței pe care le-ar putea propune administratorul judiciar potrivit textului de lege invocat mai sus, nu se pot materializa în cazul de față, respectiv: nu se pot face plați periodice (societatea fiind in faliment) pentru acoperirea diminuării valorii obiectului garanției si nici pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor si penalităților; nu se poate contractul de garanție prin substituirea obiectului garanției cu un altul datorita situației concrete in care se afla societatea, astfel că administratorul judiciar nu ar avea cum sa propună vreo astfel de măsura de protecție a creanței recurentei.
Recurenta mai consideră că în mod greșit instanța a reținut ca legea statuează cu valoare de principiu ca ridicarea suspendării este condiționata de existenta unui raport de evaluare, deoarece legiuitorul a făcut distincție între situațiile prevăzute de pct. A si B ale art. 39 si a prevăzut in mod expres când se poate respinge cererea de ridicare a suspendării în fiecare caz, fără a se putea interpreta prin extrapolare. Referitor la raportul de evaluare, ca nu s-a întocmit acest raport de la data înscrierii ipotecii, chiar daca s-ar efectua un raport la aceasta data, nu ar exista o suma cu care sa se poată face comparația.
Se mai arată că la aliniatul 2 al art. 39 se arata când poate fi respinsa cererea de ridicare a suspendării formulata de către creditor si motivata conform pct. B (al aceluiași articol) iar alin. 3 se refera la cererea de ridicare a suspendării motivata pe pct. A al art. 39, în speță, aflându-ne în situația prevăzuta de art. 39 alin. 1 lit. B a). În ceea ce privește susținerea instanței ca nu s-a făcut dovada lipsei unei protecții corespunzătoare a creanței garantate in raport cu obiectul garanției, recurenta arată că în cererea sa a arătat ca exista un pericol real ca valoarea obiectului garanției sa se diminueze sau să sufere o diminuare apreciabila datorita efectelor crizei economice, acest fapt fiind de notorietate, astfel că nu trebuie dovedit. Consideră că în mod greșit instanța a respins cererea sa de ridicare a suspendării prevăzuta de art. 36 din Legea 85/2006, pentru motivul ca nu ar exista un raport de evaluare a bunului asupra căruia poarta garanția. Mai mult, autoturismul care a făcut obiectul contractului de leasing a fost incendiat, nu se acordă indemnizație de asigurare, motiv pentru care consideră ca este imperativa ridicarea suspendării pentru a putea valorifica obiectul asupra căruia poarta garanția si pentru a diminua prejudiciile pe care le suferă societatea recurentă.
În drept au fost invocate prevederile art. 8 alin. 2 si art. 39 din Legea 85/2006 coroborat cu prevederile art. 302 și 303 Cod procedură civilă.
ntimata, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nelegal și netemeinic, arătând că încheierea recurată este temeinică și legală, că își menține concluziile prezentate judecătorului sindic referitor la cererea de ridicare a suspendării întemeiată pe dispozițiile art. 39 alin. 1 coroborat cu art. 36 din Legea 85/2006 a creditorului garantat SC - LEASING TRANSILVANIA SA.
Se arată de asemenea, că în fapt, creditorul deține față de debitor o creanță garantată cu ipoteca asupra terenului arabil din nr. top 333/1/2/2/1, înscris în CF 1055, în suprafață de 600 mp; că în cauză nu există o evaluare a bunului care formează obiectul garanției, astfel că nu se poate preciza dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 39 alin. 1 pct. A sau punctul B, în vederea ridicării suspendării prevăzute de art. 36 din Legea 85/2006. Mai arată că și din adresa creditorului garantat nr. /31.03.2009 rezultă că nici la înscrierea ipotecii nu s-a întocmit un raport de evaluare, apreciind că este necesară această evaluare a obiectului garanției și în baza art. 39 alin. 3 din Legea 85/2006, petentul trebuie să facă dovada faptului prevăzut la alin. 1 lit. A sau
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este întemeiat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a reținut că reclamanta creditoare SC - LEASING TRANSILVANIA SA deține împotriva debitoarei o creanță garantată cu ipotecă asupra unui terenului, așa cum rezultă din contractul de ipotecă autentificat de notarul public prin încheierea de autentificare nr. 1031/ 13.06. 2007. În baza cererii de creanță depusă la dosarul cauzei, administratorul judiciar Laî nscris reclamanta creditoare în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei (fila 109 dosar fond) cu o creanță garantată conform art. 121 pct. 2 din Legea nr. 85/ 2006 în cuantum de 9.690 lei RON.
Curtea constată însă că în mod greșit prima instanță a respins cererea creditoarei de ridicare a suspendării prevăzute de art. 36 din Legea nr. 85/2006 pe motiv că nu s-a efectuat un raport de evaluare al imobilului adus în garanție, conform art. 39 lit. A și că reclamanta creditoare nu a făcut dovada lipsei unei protecții corespunzătoare a creanței garantate in raport cu obiectul garanției, așa cum impun dispozițiile art. 39 pct. B din Legea nr. 85/ 2006.
Conform dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 85/ 2006, creditorul titular al unei creanțe garantate cu ipoteca, gaj sau alta garanție reala mobiliara ori drept de retenție de orice fel poate solicita judecătorului-sindic ridicarea suspendării prevăzute la art. 36 cu privire la creanța sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 116-118 si cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute la art. 121 alin. (1) pct. 1, bunului asupra căruia poarta garanția sau dreptul de retenție, în una dintre următoarele situații:
atunci când valoarea obiectului garanției, determinata de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creanțelor si a părților de creanțe garantate cu acel obiect:
a) obiectul garanției nu prezintă o importanta determinanta pentru reușita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garanției face parte dintr-un ansamblu funcțional, iar prin desprinderea si vânzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminuează;
atunci când nu exista o protecție corespunzătoare a creanței garantate in raport cu obiectul garanției, din cauza:
a) diminuării valorii obiectului garanției sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
b) diminuării valorii părții garantate dintr-o creanța cu inferior, ca urmare a acumulării dobânzilor, majorărilor si penalităților de orice fel la o creanța garantata cu superior;
c) lipsei unei asigurări a obiectului garanției împotriva riscului pieirii sau deteriorării.
Așa cum rezultă din actele de la dosar și din precizările formulate de creditoarea recurentă, cererea sa de ridicare a suspendării este întemeiată pe prevederile art. 39 lit. B, iar nu pe prevederile art. 39 lit. A din Legea nr. 85/2006, astfel încât nu este necesară întocmirea unui raport de evaluare a obiectului garanției, întocmit de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare.
Pe de altă parte, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 39 lit. B din Legea insolvenței, atâta timp cât lichidatorul judiciar nu poate sa propună vreo măsura de protejare a creanței societății recurente, deoarece s-a dispus intrarea debitoarei in faliment in procedura simplificata in temeiul art.107 alin. 1 lit. D din Legea 85/2006.
Nici una dintre masurile de protecție a creanței pe care le-ar putea propune lichidatorul judiciar potrivit textului de lege invocat mai sus nu se pot materializa în cazul de față, respectiv: nu se pot face plați periodice (societatea fiind in faliment) pentru acoperirea diminuării valorii obiectului garanției si nici pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor si penalităților; nu se poate contractul de garanție prin substituirea obiectului garanției cu un altul datorita situației concrete in care se află societatea debitoare și există un pericol real ca valoarea obiectului garanției sa se diminueze sau să sufere o diminuare apreciabila datorita efectelor crizei economice, acest fapt fiind de notorietate.
Față de cele de mai sus, considerând întemeiată cererea creditoarei recurente, Curtea va admite recursul declarat de creditoarea SC - LEASING TRANSILVANIA SA C-N împotriva încheierii comerciale nr. 369/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- și, în consecință, va modifica încheierea recurată, în sensul că va admite cererea formulată de creditoare, va dispune ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 din Legea 85/2006 și valorificarea imediată a bunului asupra căruia poartă garanția creditoarei.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga debitoarea SC SRL C la plata sumei de 112,55 lei cheltuieli de judecată în recurs către creditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea SC - LEASING TRANSILVANIA SA C-N împotriva încheierii comerciale nr. 369/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Modifică încheierea recurată, în sensul că admite cererea formulată de creditoare, dispune ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 din Legea 85/2006 și valorificarea imediată a bunului asupra căruia poartă garanția creditoarei.
Obligă debitoarea SC SRL C la plata sumei de 112,55 lei cheltuieli de judecată în recurs către creditoare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.11.2009.
Presedinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /23.11.2009
Tehn. /2 ex./23.11.2009
Instanța de fond - Tribunalul C-
Judecător -
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
