Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1394/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1394
Ședința publică din 05 noiembrie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice A și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 786/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - Mobila SA prin lichidator judiciar Expert A, având ca obiect atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de către creditoarea recurentă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă 786/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a aprobat raportul final încheiat de lichidatorul judiciar Expert și în consecință, în baza art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 s-a închis procedura împotriva debitoarei - Mobila SRL, fiind descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, dispunându-se radierea debitoarei din registrul comerțului.
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a reținut că la data de 25 martie 2009 lichidatorul judiciar a solicitat să se dispună închiderea procedurii insolvenței, ca urmare a faptului că toate sumele cuprinse în planurile de distribuție au fost distribuite, iar raportul final nu a fost contestat,
Procedura a fost deschisă prin încheierea nr. 1423/09.11.2005 fiind desemnat ca lichidator - SRL, acest lichidator fiind înlocuit la data de 3 mai 2006 de către Expert Judecătorul sindic reținând că toate sumele cuprinse în planul de distribuție au fost distribuite, iar raportul final nu a fost contestat, în baza art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii debitoarei - Mobila SRL, descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și radierea debitoarei din registrul comerțului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice A și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice A prin recursul să a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul continuării procedurii insolvenței.
În motivare a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006 " În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Având în vedere conținutul dispozițiilor exprese arătate mai sus, nu ne aflăm în situația prevăzută de lege, care ar justifica închiderea procedurii de lichidare. De asemenea creditoarea recurentă consideră că nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor mobile sau imobile aflate în patrimoniul debitoarei.
În drept își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006 și art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Prin recursul său creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bas olicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și pe cale de consecință, continuarea procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care debitoarea le are de achitat creditorilor.
În motivare arată că având în vedere că nu s-au achitat toate sumele înscrise în tabelul creditorilor debitoarei și, de asemenea, nu s-au abordat toate posibilitățile prevăzute de lege pentru acoperirea pasivului debitoarei, învederează instanței de recurs faptul că, în cauză se impunea formularea cererii de chemare în judecată, având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea societății, pentru a atrage la masa credală sume suplimentare destinate acoperirii pasivului debitoarei, deoarece lichidatorul judiciar are datoria de a caută modalități de recuperare a patrimoniului pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori.
Din punctul de vedere al creditoarei recurente, pornind de la însăși izvorul creanței solicitate de AVAS, respectiv creanța pe care debitoarea o datora CAS A, o aplicare a dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2005 reprezintă, de fapt, găsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat si folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege, respectiv virarea sumelor reținute către CAS, o încălcare flagrantă și constantă a dispozițiilor art. 94 din OUG nr. 150 / 2002 modificată, conform cărora utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuției reținute de la asigurați constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește conform prevederilor art. 3021din Codul penal (în prezent art. 454. pen.) și art. 280 din Codul Muncii.
Ca urmare a săvârșirii faptei de deturnare de fonduri, statul R, reprezentat în cauza de față prin a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului." - ( - Răspunderea organelor de conducere ale debitorului în procedura insolvenței).
Având în vedere contextul prezentat anterior, opinia recurentei este că lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și urm. din Legea 85/2006.
Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că, probabil, a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijentă, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate intre faptă și prejudiciu.
Lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate in averea debitoarei (cum, din păcate mult prea adesea se confunda), ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul art. 25 din Legea nr. 85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în "examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila", această analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul, constituind premisa declanșării unor potențiale acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Pe cale de consecința, având în vedere cele arătate, solicită să se dispună, admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, continuarea procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care - Mobilia SRL le are de achitat creditorilor.
În drept, își întemeiază prezentul recurs pe dispozițiile art.304, pct. 9, coroborat cu dispozițiile art. 3041din codul d e procedura civila cu privire la recurs, precum și pe dispozițiile art. 2, art. 5 alin. 1, art. 136, art. 138 art. 140, precum si art. 142 alin. 1, din Legea nr. 85/2006.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de recurente și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarate nu sunt fondate.
Astfel, în motivele de recurs ale creditoarei DGFP se exprimă critica închiderii premature a procedurii de către judecătorul sindic.
Totuși această creditoare nu indică nici un motiv care să fi determinat în mod obiectiv efectuarea unor noi lucrări în procedură subordonate scopului de a satisface creanțele creditorilor. Numai simpla afirmație că nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor debitoarei, nu poate conduce la decizia că procedura s-a încheiat prematur.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din sentința atacată procedura s-a închis în temeiul prev. art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 după distribuirea tuturor sumelor obținute către creditorii îndreptățiți iar nu în temeiul prev. art. 131 din aceeași lege, când nu are loc o astfel de etapă.
Referitor la recursul AVAS, motivele mai sus arătate și care justifică aprecierea Curții că recursul celeilalte creditoare nu este fondat, sunt incidente și în privința acestui din urmă recurs, pentru critica ce vizează prematuritatea închiderii procedurii.
În plus recurenta AVAS mai critică sentința și pentru neantrenarea răspunderii patrimoniale prev. de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Relativ la această critică Curtea de Apel constată că în primă instanță recurenta AVAS nu a formulat o astfel de cerere deși avea posibilitatea întrucât procedura a fost deschisă sub regimul juridic prevăzut de Legea 64/1995.
Prin urmare Curtea constată că această creditoare formulează o cerere nouă pentru prima dată în calea de atac a recursului ceea ce este inadmisibil în raport de disp. art. 316 coroborat cu art. 294 alin 1. conform cărora în cale de atac nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile creditoarelor Direcția Generală a Finanțelor Publice A și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 786/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 05 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR- - - - - - Dr. - -
GREFIER,
Red../04.12.2009
Dact. /11.12.2009
Prima instanță - Trib.
Judecători -
2 ex.
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Dorin Ilie Țiroga
