Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1439/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA | Operator date - 2928 |
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA | |
SECȚIA COMERCIALĂ | Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 1439/
Ședința publică de la data de 10 noiembrie 2009 |
Curtea compusă din: |
PREȘEDINTE: Raluca Suciu |
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu |
JUDECĂTOR 3: Csaba |
Grefier: - |
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea împotriva Sentinței civile nr. 300/ 7.05.2009 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr- având ca obiect - procedura insolvenței - societăți în comandită pe acțiuni, în contradictoriu cu intimata SC 23 SA PRIN LICHIDATOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsind:
- Recurenta creditoare;
- Intimata debitoare SC 23 SA PRIN LICHIDATOR
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către recurentă, în temeiul art. 242 alin. 2.proc.civ. Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin Sentința civilă nr. 300/ 7.05.2009 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr- s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC 23 SA, precum și radierea acesteia din evidențele registrului comerțului, descărcându-l totodată pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, asociați. Totodată, tribunalul a notificat sentința debitoarei, creditorilor, direcției teritoriale a finanțelor publice și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-, pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea ei în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitoarei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal, creditoarea AVAS B, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, continuarea procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care debitoarea le are de achitat creditorilor.
Instituția recurentă consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor legii, pentru următoarele considerente:
Dacă ar fi existat sumele necesare, chiar și prin avansarea acestora de către creditori, continuarea procedurii s-ar impune, atât Legea 85/2006, prin etapele și metodele prevăzute, cât și interesul creditorilor,
Față de lipsa fondurilor, AVAS consideră ca aceste puteau fi obținute făcându-se aplicarea art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006, modificata, care prevăd in mod explicit ca "în lipsa disponibilităților în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul-sindic".
Se arată că în condițiile in care această recurentă ar fi avansat sume pentru continuarea lichidării, astfel cum s-a solicitat, creanța AVAS, a cărei recuperare se dovedește dificila si la cuantumul actual, s-ar fi mărit, devenind si mai greu de recuperat.
De asemenea, arată că neavansarea de către creditori a sumelor necesare continuării procedurii, nu trebuie să fie amendată cu "închiderea procedurii" în temeiul art. 131 din Legea 85/2006, care nu prevede acest aspect.
Referitor la posibilitatea continuării procedurii de lichidare judiciară, recurenta arată că modalitatea continuării procedurii este formularea cererii de chemare în judecată, având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea societății, pentru a atrage la masa credală sume suplimentare destinate acoperirii pasivului debitoarei, deoarece lichidatorul judiciar are datoria de a căuta modalități de recuperare a patrimoniului, în vederea achitării a cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are la creditori.
Pornind de la însăși izvorul creanței solicitate de, respectiv creanța pe care debitoarea o datora, o aplicare a dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2005, reprezintă de fapt, găsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege, respectiv virarea sumelor reținute către, o încălcare flagrantă și constantă a dispozițiilor art. 94 din nr.OUG 150/2002, modificată, conform cărora utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuției reținute de la asigurați constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește conform prevederilor art. 3021 din Codul penal (în prezent art. 454 Cod penal) și art. 280 din Codul Muncii;
Ca urmare a săvârșirii faptei de deturnare de fonduri, statul român, reprezentat în cauza de față prin a suferit un prejudiciu a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului;
Având în vedere contextul prezentat, lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și următoarele din Legea nr. 85/2006;
Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți, prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități pentru că a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu;
Lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei, ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe și nu întâmplător, în cadrul art. 25 din Legea nr. 85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, această analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul, constituind premisa declanșării unor potențiale acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Examinând recursul declarat, în baza art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1 și art. 312.proc.civ. prin prisma criticilor formulate, Curtea reține:
Dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006 în forma în vigoare la data închiderii procedurii sunt în sensul următor:
" În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat."
Într-adevăr, în cazul prevăzut de art. 131 este necesar a se stabili în prealabil dacă creanțele nu pot fi acoperite prin antrenarea răspunderii persoanelor din conducerea societății debitoare, însă în speță lichidatorul nu a identificat incidența vreunei situații de natură a antrena răspunderea în condițiile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, după cum nici creditoarea nu a solicitat a fi autorizată pentru formularea acțiunii în temeiul art. 138 alin. 3 - formularea unei astfel de cereri în recurs constituindu-se într-o cerere nouă ce nu poate fi primită în calea de atac, potrivit art. 316 rap. art. 294.proc.civ.
Pentru aceste considerente, constatând că hotărârea judecătorului-sindic este temeinică și legală, în conformitate cu prevederile art. 312.proc.civ. urmează a se respinge recursul creditoarei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea AVAS, împotriva Sentinței Civile nr. 300/ 7 mai 2009 pronunțată de TRIBUNALUL C- în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-debitoare SC 23 SA PRIN.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red. RS / Thred. MM -2 ex - 10.12.2009
Primă instanță - TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN
Judecător-sindic MALDEA NICUȘOR
Președinte:Raluca SuciuJudecători:Raluca Suciu, Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba
