Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1630/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1967/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1630
Ședința publică de la 23.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 3: Elisabeta
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta - S -, în contradictoriu cu intimata - -, împotriva sentinței comerciale nr.3343/11.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimata prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, recurenta prin avocat depune un set de înscrisuri, un exemplar fiind comunicat intimatei.
Intimata prin avocat învederează că a luat cunoștință de înscrisurile depuse și nu solicită termen în acest sens.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta prin avocat susține verbal motivele de recurs dezvoltate în scris, învederând că intimata de fond a omis să se pronunțe asupra unor chestiuni prealabile deschiderii procedurii insolvenței, respectiv aceasta nu a pus în discuție consemnarea unei cauțiuni potrivit art. 33 pct.3 din Lg.85/2006 și nici excepțiile invocate, respectiv excepția autorității de lucru judecat și excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune. Depune înscrisuri din dosarul de fond care nu au fost comunicate instanței de recurs. Solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii de fond în sensul admiterii contestației și respingerii cererii de deschidere a procedurii falimentului, fără cheltuieli de judecată. Cu privire la cererea de suspendare a executării, învederează că nu înțelege să o mai susțină.
Intimata prin avocat învederează că sunt nefondate toate criticile formulate de partea adversă, instanța de fond s-a pronunțat pe toate aspectele invocate de recurentă, solicitând respingerea recursului ca nefundat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 3343/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, judecătorul - sindic a respins contestația formulată de debitoarea - S -, a admis cererea formulată de creditoarea - - și în baza dispozițiilor articolului 33 alineat 4 din Legea nr.85/2006 a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei - -.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Debitoarea - - a formulat contestație împotriva cererii de declanșare a procedurii insolvenței formulată de reclamanta - - solicitând totodată potrivit disp. art 33 pct.3 din legea 85/2006 obligarea reclamantei la consemnarea unei cauțiuni de 10 % din valoarea sumelor solicitate cu titlu de creanțe de către creditoarea - -, motivat de faptul că cererea a fost introdusă cu rea credință.
Astfel debitoarea a susținut că prin sentința arbitrală nr.65/18.07.2008 pronunțată în dosarul nr. 15/2007 al Curții de Arbitraj Comercial International Baf ost obligata creditoarea la sumei de 1.008.567,45 lei cu titlu de finanțare pentru anul 2006 și cu suma de 84.958,38 lei cheltuieli de judecată care nu au fost recuperate de la creditoare.
S-a invocat de asemenea excepția de lucru judecat arătând că reclamanta creditoare a mai introdus o cerere ce a făcut obiectul dosarului nr-.
Referitor la sumele solicitate de creditoare debitoare prin contestatie, a reținut că acestea nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege nefiind certe lichide și exigibile
O parte a sumei respectiv suma de 422.366 lei reprezenta creanțe din contractul de administrare ipotetice pretinse de către creditoare.
Debitoarea a mai susținut că societatea nu se afla în stare de insolvență iar declanșarea stării de insolvență fără ca creditoarea să se adreseze altor instanțe în vedere recuperării creanțelor fiind prematură.
In consecință a solicitat admiterea contestației și respingerea cererii creditoarei ca neîntemeiată.
Analizând cererea formulată actele și lucrările dosarului, contestația depusă de către debitor, întregul material probatoriu administrat în cauză instanța a constatat următoarele:
Creditoarea - - a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - - pentru o creanță în cuantum de 639.681,15 lei certă, lichidă și exigibilă.
Așa cum a precizat creditoarea prin cererea introductivă, creanta era compusă din suma de 196.376,75 lei izvorâtă dintr-un titlu executoriu respectiv sentința comercială nr.4070/26.05.2006 pe care debitoare nu a contestat-o astfel această sumă reprezenta o creanță certă, lichidă și exigibilă deținută de creditoare împotriva debitorului.
Referitor la suma de 422.366 lei debitoarea prin contestația formulată a apreciat că nu este certă in raport de modalitatea de calcul a creditoarei ca urmare a nerespectării contractului de administrare încheiat între părțile în litigiu la data de 15.12.2003.
Cele susținute de debitoare prin contestația formulată în sensul că ar avea de recuperat o creanță în cuantum de 1.008.167,45 lei nu are relevanță în cauză iar excepția autorității de lucru judecat nu putea fi invocată de către debitoare deoarece creditoarea se putea adresa instanței pentru deschiderea falimentului împotriva unei societăți ori de câte ori constată că deține împotriva acesteia o creantă certă, lichidă și exigibilă astfel că instanța a respins această excepție ca neîntemeiată.
Față de cele sus menționate instanța a constatat că creditoarea reclamantă deținea împotriva societății debitoare o creanță certă lichidă și exigibilă în cuantum de 196.376,75 lei certă. lichidă și exigibilă ce rezulta dintr-un titlu executorii, sentința comercială nr.4070/26.05.2006 pe care debitoarea nu a contestat-
Ca urmare instanța a respins contestația formulată de debitoare ca neintemeiata.
În consecință constatând caracterul cert, lichid și exigibil al creanței sus menționate și având în vedere dispozițiile legii 85/2006 a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei potrivit art 33 alin 4 din lege.
De asemenea a respins și cererea de cauțiune formulată având în vedere faptul că nu s-a putut proba reaua credință a creditoarei atât timp cât instanța a reținut că aceasta deține o creanță certă lichidă și exigibilă.
Potrivit disp. part 15 litera c instanța a desemnat și administrator judiciar cu atribuții prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe comerciale, debitoarea în termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 8 alineat 2 din Legea nr.85/2006 a declarat recurs, pentru soluționarea căruia la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială la data de 3.08.2009 a fost înregistrat Dosarul nr-.
Recurenta-debitoare consideră că sentința atacată este nelegală deoarece:
1.Instanța de fond a omis să pună în discuția părților și să se pronunțe asupra unor chestiuni prealabile și anume, obligarea creditoarei potrivit dispozițiilor articolului 33 punctul 3 din Legea nr. 85/2006 la consemnarea unei cauțiuni de 10% din valoarea sumelor solicitate cu titlu de creanțe; existența autorității de lucru judecat în raport de sentința pronunțată în Dosarul nr- al Tribunalului București, excepția prescripției extinctive a dreptului reclamantei la acțiune cu privire la sumele mai vechi de 3 ani;
2.Instanța de fond în mod greșit a dispus deschiderea procedurii insolvenței în lipsa probelor care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de articolul 3.1. din Legea nr.85/2006.
În consecință se solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii contestației și respingerii cererii de deschidere a procedurii falimentului.
Intimata legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu au fost administrate probe noi în sensul dispozițiilor articolului 305 Cod procedură civilă.
Curtea verificând legalitatea lucrărilor dosarului de fond potrivit criticilor formulate și dispozițiilor articolului 3041Cod procedură civilă constată cp recursul este fondat pentru următoarele motive:
Prin contestația formulată de debitoarea a - - (filele 20-21) împotriva cererii de declanșare a procedurii insolvenței, aceasta a solicitat în baza dispozițiilor articolului 33 punctul 3 din Legea nr.85/2006 obligarea creditoarei la plata unei cauțiuni de 10% din valoarea sumelor solicitate cu titlu de creanță de către creditoarea - -, a contestat suma de 422.366 lei ca nefiind certă, lichidă și exigibilă, a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de hotărârea pronunțată în Dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VII a Comercială, aspecte reținute și de instanța de fond în considerentele sentinței atacate.
Din aceleași considerente rezultă și faptul că deși cunoștea cererile prejudiciabile formulate de debitoare, judecătorul - sindic nu numai că nu le-a pus în dezbaterea părților în ședința publică cu respectarea principiului contradictorialității, astfel cum avea obligația potrivit dispozițiilor articolului 129 alineat 4 teza a 2 -a Cod procedură civilă, ci dimpotrivă, preluând o parte din susținerile debitoarei contestatoare, referitoare la caracterul incert al sumei de 422.366 lei, le-a folosit în motivarea admiterii cererii creditoarei și a respingerii contestației debitoarei, deși din argumentele prezentate rezultă însușirea punctului de vedere al contestatoarei referitor la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile articolului 3 punctul 6 din Legea nr.85/2006 în privința unei părți din creanță.
Motivarea judecătorului sindic apare astfel ambiguă, contradictorie și neconvingătoare, în vădită neconcordanță cu măsurile luate de instanță prin dispozitiv (vezi articolul 261 alineat 1 punctul 5 Cod procedură civilă). În această situație Curtea consideră că nearătarea rațiunilor care au stat la baza adoptării soluției lipsește decizia de fundament legal.
Coroborând acest aspect al contradictorialității între considerentele și dispozitivul hotărârii recurate cu faptul că judecătorul - sindic nu a pus în dezbaterea părților chestiunile prealabile învederate de debitoare în contestația formulată, deși avea obligația legală de a face acest lucru (a se vedea în acest sens practicaua sentinței atacate), Curtea în baza dispozițiilor articolului 312 alineatele 1-3 Cod procedură civilă teza a 3-a Cod procedură civilă raportat la articolul 304 punctul 7 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu recomandarea respectării dispozițiilor articolului 129 alineat 4 teza a 2 Cod procedură civilă și articolului 261 alineat 1 punctul 5 Cod procedură civilă și a analizării atât a excepției autorității lucrului judecat invocată în fața instanței de fond precum și a excepției prescripției extinctive a dreptului material la acțiune în raport de sumele solicitate cu titlu de creanță din anul 2003, invocată în fața instanței de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - S -, în contradictoriu cu intimata - -, împotriva sentinței comerciale nr.3343/11.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
Casează sentința comercială atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex./7.12.2009
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea, Elisabeta
