Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 219/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 219
Ședința publică din 11 martie 2008
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 3: Mircea
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de debitoarea Cermei, cu sediul în comuna Cermei, nr. 633, județul A împotriva sentinței comerciale nr. 2.691/19.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad privind pe creditoarea Diesel, cu sediul în localitatea B,-, județul H și administrator judiciar Activ Grup, cu sediul în A,-,.1.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat pentru debitoarea recurentă, avocat G, pentru creditoarea intimată, avocat, iar pentru administratorul judiciar, consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nefiind formulate alte cereri se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul debitoarei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată, depunând la dosar copia ordinului de plată nr. 1/16.11.2007 și concluzii scrise.
Reprezentantul creditoarei intimate solicită, în principal, anularea recursului iar în subsidiar, respingerea acestuia, cu cheltuieli de judecată conform documentelor pe care le depuse la dosar.
Reprezentanta administratorului judiciar solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constatând că prin sentința comercială nr. 2.691/19.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arads -a admis cererea formulată de creditoarea Diesel pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006 împotriva debitoarei Cermei și în consecință:
S-a deschis procedura generală prevăzută de Legea nr. 85/2006, împotriva debitoarei Cermei, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad sub nr. J-;
S-a desemnat ca administrator judiciar provizoriu al debitoarei Activ Grup A, stabilindu-se obligația acestuia de a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006 cu mențiunea de a conduce "în tot" activitatea debitoarei;
A fost obligată debitoarea, prin administrator, ca în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, să depună la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute la art. 28 al.1 din Legea nr. 85/2006;
S-a dispus comunicarea hotărârii, debitoarei, Judecătoriei Ineu, în a cărei jurisdicție se află sediul debitoarei, precum și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad pentru efectuarea mențiunii de deschidere a procedurii generale de insolvență;
S-a ordonat ridicarea în tot a dreptului de administrare a debitoarei;
S-a dispus tuturor băncilor la care debitoarea deține disponibilități bănești să nu dispună de acestea fără un ordin al judecătorului sindic sau al administratorului judiciar, obligația de înștiințare a băncilor în acest sens revenind administratorului judiciar;
S-a atras atenția asociaților societății debitoare asupra prevederilor art. 42 din Legea nr.85/2006 și s-a dispus indisponibilizarea acțiunilor deținute la societatea debitoare, în registrele speciale de evidență sau în conturile înregistrate electronic;
S-a stabilit termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță la data de 19 ianuarie 2008, termenul de verificare a creanțelor, întocmire și afișare a tabelului preliminar al creanțelor la data de 19 februarie 2008 și termenul de definitivare a tabelului creanțelor la data de 19 martie 2008, iar data primei ședințe Adunării generale creditorilor la 21 februarie 2008 și s-a amânat judecarea cauzei la data de 7 ianuarie 2008 pentru continuarea procedurii și a fost obligată debitoarea să plătească creditoarei suma de 1.233 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Având în vedere că împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea, solicitând admiterea recursului întrucât a achitat creditoarei suma de 25.000 lei, în data de 16.11.2007, cu trei zile înainte de data la care urma să aibă loc următorul termen de judecată iar plata diferenței de bani pe care o datora creditoarei urma a fi achitată până la sfârșitul anului 2007, situație stabilită de comun acord de către reprezentanții ambelor părți;
De altfel, avocatul societății debitoare a luat legătura cu avocatul părții adverse arătându-i că există deja înțelegere între părți și că la termenul de judecată următor nu se va putea prezenta fiind plecat în străinătate dar avocatul creditoarei la termenul de judecata din data de 19.11.2007 nu a adus la cunoștință cele relatate de avocatul debitoarei despre înțelegerea părților și achitarea sumei parțiale de 25.000 lei, motiv pentru care instanța a pronunțat sentința atacată neavând la dispoziție toate probele care trebuiau administrate în dosar, fiind indusă în eroare de către avocatul părții adverse.
Văzând că creditoarea intimată a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului deoarece nu sunt indicate motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, în subsidiar, respingerea în totalitate a recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, arătând că:
Declarația de recurs cuprinde doar o prezentare succintă a unei stări de fapt, care nu este adevărată, neindicându-se în cuprinsul acesteia motivele de nelegalitate ale sentinței recurate și neexistând mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
În speță sunt îndeplinite cerințele prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv creditoarea are o creanță împotriva patrimoniului debitorului care este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile ( art. 3 alin. 1 pct. 6), iar recurenta la momentul primirii citației a manifestat o atitudine pasivă față de cererea creditoarei necontestând existența stării de insolvență deși avea posibilitatea să o facă potrivit prevederilor art. 33 alin.2 din Legea nr. 85/2006;
Între cele două societăți nu a existat niciodată vreo înțelegere de plată, iar cu privire la plata celor 25.000 lei, suma de 25.000 lei a intrat în contul creditoarei în data de 19.11.2007, astfel că nici creditoarea și nici reprezentanții săi nu au avut cunoștință de această plată decât în ziua de 19.11.2007, în ziua judecății, deci nu cu trei zile înaintea termenului fixat în cauză, plată care a fost efectuată nu de societatea debitoare, ci de în nume personal, astfel chiar dacă instanța de fond și creditoarea ar fi avut cunoștință despre efectuarea plății, soluția nu ar fi fost alta deoarece suma rămasă neachitată, respectiv 35.000 lei depășește valoarea prag de 10.000 lei prevăzută de art. 3 alin. 1 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.
La termenul de judecată din data de 26.02.2008, administratorul judiciar Activ Grup A a formulat note de ședință prin care a solicitat respingerea recursului debitoarei Cermei arătând că:
ordinului de plată nu este societatea debitoare ci o persoană fizică și anume, care a plătit 25.000 lei pentru creditorul declanșator avându‑se în vedere că, patrimoniul persoanei fizice, ca reprezentant legal al debitoarei, nu se confundă cu patrimoniul persoanei juridice față de care a fost deschisă procedura insolvenței, astfel că efectuarea plății de către un terț în numele debitorului reprezintă o confirmare a stării de insolvență;
Creanța creditorului care a formulat cererea introductivă întrunește condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2006 pentru admiterea cererii introductive, chiar dacă s-a făcut o plată parțială către acest creditor, de către un terț în numele debitorului, valoarea diminuată a creanței fiind peste pragul minim cerut de Legea nr. 85/2006, iar față de debitoare s-au depus declarații de creanță în cuantum de 1.267.976,41 lei, sumă mult mai mare decât pragul minim solicitat de legea insolvenței pentru deschiderea procedurii.
Considerând, sub un prim aspect, că deși recurenta nu a făcut încadrarea în drept, cu referire la motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, a temeiurilor de fapt pe care le‑a invocat, această omisiune nu poate justifica soluția anulării recursului, potrivit celor pretinse de către intimată, deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța trebuie să procedeze la încadrarea corectă, în măsura în care din dezvoltarea în fapt a motivelor ea este posibilă,
Că pe baza motivelor invocate în fapt, susținându‑se că nu ar fi îndeplinite condițiile legale pentru deschiderea procedurii insolvenței, se tinde la a se invoca existența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,
Considerând pe de altă parte, că deși a avut loc stingerea prin plata invocată de către recurentă a unei părți din datoria pe care debitoarea recurentă o are, în mod necontestat față de creditoarea intimată, această situație nu a condus la dispariția temeiurilor care au justificat soluția primei instanțe, potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 85/2006,
Că prin urmare recursul fiind neîntemeiat, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie respins,
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, referitor la cheltuielile de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de debitoarea Cermei, cu sediul în comuna Cermei, nr. 633, județul A împotriva sentinței comerciale nr. 2.691/19.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad privind pe creditoarea Diesel, cu sediul în localitatea B,-, județul H și administrator judiciar Activ Grup, cu sediul în A,-,.1.
Obligă pe debitoarea recurentă să plătească creditoarei intimate suma de 1.190 lei, cheltuieli de judecată, în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /Tehnored.
2 ex./4.04.2008
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Florin Moțiu, Mircea
