Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 217
Ședința publică din 11 martie 2008
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 3: Mircea
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea C‑S, cu sediul în Reșița,-, județul C‑S împotriva sentinței comerciale nr. 1.197/JS/27.09.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C‑S privind pe debitoarea AM, cu sediul în C, nr. 201, județul C‑S, prin lichidator judiciar, cu sediul în T, str. -. -, nr. 7,.3 și pârâtele, domiciliată în B,-,. 4,. D,.3, județul B și, domiciliată în C, nr. 201, județul C‑
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru creditoarea recurentă, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându‑se că la data de 11.03.2008 s-a depus la dosar de către intimata, prin apărător ales, întâmpinare într-un singur exemplar, prin fax, după care reprezentanta creditoarei recurente depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu solicită termen pentru studiul întâmpinării astfel că nefiind formulate alte cereri se acordă cuvântul în dezbaterea recursului, inclusiv cu privire la calitatea procesuală a recurentei de a ataca hotărârea primei instanțe prin care s‑a respins o cerere formulată de lichidatorul judiciar.
Reprezentanta creditoarei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul antrenării răspunderii patrimoniale a pârâtelor intimate, arătând că C‑S are calitate de a formula recurs, potrivit prevederilor art. 136 Cod procedură civilă.
CURTEA,
Constatând că prin sentința comercială nr. 1.197/JS/27.09.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C‑S s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de, în calitate de lichidator judiciar împotriva pârâtei, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a acesteia, în calitate de asociat și administrator social, pentru suma de 1.619 lei, cu titlu de creanță înscrisă la masa credală a debitoarei AM, societate aflată în procedura falimentului, în condițiile prevăzute la art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006,
Că pentru a hotărî astfel, prima instanță, prin judecător sindic, a reținut că nu rezultă din nici un înscris existent la dosar, că pârâtele și, în calitatea lor de administratori sociali, să fi săvârșit anterior deschiderii procedurii insolvenței, vreuna dintre faptele, prevăzute la art. 138 alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006, care să fi condus la ajungerea debitoarei AM, în stare de insolvență,
Având în vedere că împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea C‑S solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond să se dispună antrenarea răspunderii materiale a asociatelor societății și și obligarea acestora la plata sumei de 1.619 lei, reprezentând creanțe bugetare către recurentă, arătând că lichidatorul judiciar a formulat cerere de antrenarea răspunderii materiale, considerând că de situația creată se fac vinovate cele două asociate ale societății și, cerere respinsă de Tribunalul C - S prin sentința comercială nr. 1.197/JS/27.09.2007 și că lichidatorul judiciar a formulat atare cerere în situația în care a apreciat, conform raportului final de lichidare, că pentru situația creată se fac vinovate cele două asociate întrucât nu au ținut contabilitatea conform legii, astfel fiind întrunită condiția prevăzută de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006,
Văzând că lichidatorul judiciar a formulat concluzii scrise solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate iar pe fond, dispunerea antrenării răspunderii materiale a administratorilor sociali întrucât aceștia nu au predat evidența contabilă a debitoarei falite și nu au făcut dovada că ar fi deținut o astfel de evidență,
Văzând că în cauză a mai formulat întâmpinare pârâta intimată, prin apărător ales, solicitând respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței, arătând că:
Din partea de început a acțiunii, nu reiese cu certitudine dacă recurenta e doar C‑S sau mai sunt și AM, ;
Recursul nu este întemeiat de drept, neînțelegându-se dacă se cere casarea cu rejudecare (pentru nelegalitatea sentinței) sau casarea cu reținere (pentru netemeinicie);
Recurenta, solicitând admiterea recursului său, citează o serie de prevederi legale ale legii, fără a motiva în fapt acțiunea, în dovedirea acesteia nu se poate invoca raportul final de lichidare, depus de lichidator, ci fapte imputabile administratorului așa cum sunt definite și descrise de art. 138 din legea insolvenței, respectiv fapte de natură penală, ori, atâta timp cât recurenta nu face dovada, cel puțin că s-ar fi început urmărirea penală împotriva administratorului, nu poate cere antrenarea răspunderii acestuia fiind de remarcat și aspectul formal al recursului, întrucât în probațiune nu se propun probe noi.
Reținând în drept că potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin săvârșirea anumitor fapte anume prevăzute de textul lege respectiv,
Că potrivit aceluiași text de lege și comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea menționată și răspunderea amenință să se prescrie,
Că, în fapt, prima instanță a fost sesizată cu o atare acțiune de către lichidatorul judiciar cererea acestuia fiind însă respinsă,
Considerând, raportat la termenii în care este redactat recursul că, sub un prim aspect, creditoarea recurentă nu are calitatea de a se substitui lichidatorului judiciar, criticând respingerea cererii formulată de către acesta,
Că de asemenea, cererea de a se dispune angajarea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale societății debitoare, este făcută de o persoană fără calitate, respectiv de un creditor și nu de către comitetul creditorilor,
Că prin urmare, în aceste condiții, recursul este neîntemeiat și, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie respins,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea C‑S, cu sediul în Reșița,-, județul C‑S împotriva sentinței comerciale nr. 1.197/JS/27.09.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C‑S privind pe debitoarea AM, cu sediul în C, nr. 201, județul C‑S, prin lichidator judiciar, cu sediul în T, str. -. -, nr. 7,.3 și pârâtele, domiciliată în B,-,. 4,. D,.3, județul B și, domiciliată în C, nr. 201, județul C‑
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /tehnored.
2 ex./3.04.2008
Prima instanță: Tribunalul C‑
Judecător
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Florin Moțiu, Mircea
