Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 294/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALA
DECIZIA COMERCIALĂ NR.294
ȘEDINȚA PUBLICA DIN DATA DE 23.04.2008
PREȘEDINTE: Rodica Dorin
JUDECĂTOR: dr.- -
JUDECĂTOR: dr.- -
GREFIER: - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea cu sediul în B, sect.1,--11, cod.-, împotriva sentinței comerciale nr.1119/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC G SRL, cu sediul în-, jud. și prin lichidator judiciar cu sediul în-, -.21, intimata-creditoare G cu sediul în- și intimatul - Tribunalul Galați.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prezentul recurs este la primul termen de judecată, este motivat, scutit de plata taxei de timbru și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.1119/24.10.2007 pronunțată de JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure l-sindic în dosarul nr-al Tribunalului Galațis -a aprobat raportul final și, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei G și radierea acesteia din Registrul Comerțului.
S-a făcut aplicarea disp.art.136 și art.135 din Legea nr.85/2006.
S-a aprobat decontul de cheltuieli și s-a dispus plata sumei de 5.626,85 lei din fondul special către lichidatorul judiciar.
Pentru a dispune astfel, JUDECĂTOR 3: Alexandrina Zaharia l-sindic a reținut, pe baza raportului final întocmit de lichidatorul judiciar că, în averea debitoarei nu mai sunt bunuri pentru a fi valorificate iar creditorii nu au avansat sumele de bani necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat recurs creditoarea, înregistrat sub nr- la Curtea de APEL GALAȚI.
A criticat hotărârea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie motivând următoarele:
Închiderea procedurii s-a dispus fără ca judecătorul-sindic să se pronunțe cu privire la cererea de angajare a răspunderii patrimoniale formulate de în contradictoriu cu fosta conducere a debitoarei falite. Arată că prin încheierea din data de 13.06.2007 judecătorul-sindic a autorizat creditoarea să formuleze cererea întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 iar s-a conformat și, prin cererea nr. CB/30217/31.10.2007 a solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale împotriva foștilor administratori ai debitoarei și.
Arată că mențiunile din cuprinsul hotărârii în sensul că nu s-a formulat cerere pentru antrenare răspundere patrimonială nu sunt reale.
Motivarea instanței de fond prin care a dispus închiderea procedurii de faliment a GN. fără a se pronunța asupra cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorilor falitei este nu numai greșită ci și nelegală, întrucât din analiza textelor de lege sus-menționate rezultă că executarea silită a membrilor organelor de conducere ale debitorilor aflați sub incidența Legii 85/2006 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială conform dispozițiilor art.138, (în cazul unei soluții favorabile) se efectuează de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de lichidare judiciară, prin intermediul executorului judecătoresc.
Recurenta susține că prin dispozițiile art.142 alin.1 legiuitorul nu a făcut decât să precizeze limitarea de competență pe care lichidatorul judiciar o are în valorificarea și recuperarea creanțelor de la debitorii falitului și anume că executarea acestor creanțe nu se face de către lichidatorul judiciar ci de executorul judecătoresc.
Aceasta nu înseamnă, în opinia recurentei, că judecătorul-sindic nu are obligația de a pune în vedere lichidatorului să execute titlurile de creanță și nu înseamnă că lichidatorul nu are obligația și dreptul procesual de a pune în executare silită titlurile de creanță pe care debitorul le are față de debitorii săi.
Susține că analiza gramaticală a dispozițiilor art.142 alin.2 din Legea nr.85/2006 poate conduce la concluzia că executarea silită trebuie începută de lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de insolvență prevăzută de Legea nr.85/2006 și că ar putea fi continuată după închiderea procedurii de faliment, de creditori în cadrul procedurii de executare silită instrumentată de executorul judecătoresc.
Consideră că interpretarea corectă a textului art.142 alin.2 trebuie făcută numai în sensul că executarea silită a persoanelor prevăzute de art.138 alin.1 trebuie făcută de lichidatorul judiciar prin intermediul executorului judecătoresc, numai în cadrul procedurii de faliment deoarece după închiderea procedurii, lichidatorul judiciar este descărcat de obligații în temeiul art.136 din Lege și nu mai poate pune la dispoziția executorului tabelul definitiv al creanțelor.
Atât timp cât lichidatorul judiciar este în posesia unui titlu executor, acesta este obligat în îndeplinirea atribuțiilor sale legale, să-l pună în executare, tocmai pentru acoperirea pasivului debitoarei, procedura insolvenței profitând în mod echitabil tuturor creditorilor înscriși în tabelul creditorilor conform ordinii de prioritate stabilită de art.123 din Legea nr.85/2006.
Față de motivele expuse solicită modificarea în parte a hotărârii recurate, constatarea ca prematură a închiderii procedurii de insolvență și să se dispună închiderea procedurii falimentului după ce judecătorul-sindic s-a pronunțat cu privire la cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de în contradictoriu cu foștii administratori ai debitoarei falite.
În drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art.3041Cod procedură civilă, art.138 și art.140 alin.1 din Legea nr.85/2006.
S-au citat legal părțile.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Prin încheierea din 03.06.2007, pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul privind falimentul debitoarei G creditoarea a fost autorizată să formuleze cerere pentru antrenarea răspunderii patrimoniale. În acest sens judecătorul-sindic a acordat două termene consecutive, la data de 26.09.2007 și pentru data de 24.10.2007.
De la data autorizării creditoarei în vederea formulării cererii de antrenare răspunderii patrimonială, respectiv de la data de 13.06.2007 și până la data de 27.10.2007 a existat o perioadă de timp suficientă pentru formularea cererii prev. de art.138 alin.3 din Lege. Creditoarea nu s-a conformat măsurilor dispuse de judecătorul-sindic în acest sens, fiind practic decăzută din dreptul de a formula respectiva cerere pentru că nu a respectat termenele acordate în acest scop.
Recurenta-creditoare a formulat respectiva cerere după pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii falimentului, respectiv la data de 31.10.2007, moment în care, ca efect al închiderii procedurii atât judecătorul-sindic cât și lichidatorul judiciar precum și persoanele care i-au asistat sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, cu privire la debitor și averea acestuia, ca și cu privire la creditori și asociați ai debitorului.
În aceste condiții criticile recurentei creditoare referitoare la faptul că judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii fără a soluționa cererea pentru angajarea răspunderii patrimoniale sunt neîntemeiate.
La data pronunțării hotărârii de închidere a procedurii falimentului creditoarea nu formulase cerere pentru angajarea răspunderii patrimoniale, deși fusese autorizată în acest sens și s-au acordat două termene de judecată pentru îndeplinirea acestei măsuri.
În cauză lipsește sesizarea judecătorului-sindic cu o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale în condițiile art.138 alin.3 din Lege.
În absența unei sesizări legale, judecătorul-sindic nu se poate autoinvesti nici cu privire la fapte și nici cu privire la persoanele vinovate.
În lipsa oricăror bunuri în averea debitoarei, în mod corect, judecătorul-sindic a făcut aplicarea dispozițiilor legale referitoare la închiderea procedurii.
Cum în cauză nu a existat o cerere pentru angajarea răspunderii patrimoniale și cum prin hotărârea pronunțată nu s-a dispus angajarea răspunderii patrimoniale criticile recurentei referitoare la greșita închidere a procedurii falimentului înainte de a se fi dispus executarea silită contra persoanelor răspunzătoare, în temeiul art.138 din Lege nu au legătură cu hotărârea recurată.
Față de considerentele mai sus expuse, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă recursul creditoarei este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea cu sediul în B, sect.1,--11, cod.-, împotriva sentinței comerciale nr.1119/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 23.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - dr.- - dr.- -
GREFIER,
- -
Fond:
Red.
Tehnored.
28.05.2008/ 2 ex.
Președinte:Rodica DorinJudecători:Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure, Alexandrina Zaharia
