Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 307/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 307/
Ședința publică din data de 31 martie 2008
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței comerciale nr. 1074/JS din 16.07.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL și lichidator judiciar SP, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru lichidator, pentru debitoare administrator G, lipsă fiind creditoarea recurentă.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul debitoarei depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică reprezentantei lichidatorului și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul debitoarei solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta lichidatorului solicită respingerea recursului creditoarei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-, arătând că în sentința de închidere a procedurii se face referire că în speță creditoarea nu a solicitat deschiderea procedurii falimentului după ce cauza a fost trimisă spre rejudecare la tribunalul C-S, creditoarea schimbându-și poziția. Arată că este vorba despre creanțe ce depășesc 4 miliarde de lei vechi, că DGFP nu a recuperat nimic din sumă, doar banca a recuperat o parte din creanță, aceasta fiind garantată. Arată că din 05.05.2006, de la declanșarea procedurii nu s-a făcut nici un act de procedură, că debitoarea a invocat faptul că creanța nu este certă și că nu a fost probată cu acte. Menționează că în speță nu a existat o contabilitate coerentă, că nu a fost deloc ținută contabilitatea, că în speță nu a intervenit compensarea creanțelor întrucât nu au existat nici elementele necesare pentru analizarea posibilității de operare a compensării, deși judecătorul sindic a făcut o compensare, dar nu la propunerea lichidatorului, ci în baza unei decizii a Curții de Apel Timișoara.
Reprezentantul debitoarei arată în replică, că - & SRL a pornit procedura în baza unei facturi de comision, creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă, și că în prezent debitoarea nu-și poate continua activitatea datorită faptului că bunurile le sunt blocate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.1074/JS/16 iulie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S, în temeiul art.33 alin.(2), din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, a admis contestația formulată de către pârâta debitoare debitoarea Societatea comercială "" L, în contradictoriu cu reclamanta creditoarea Societatea comercială " & ", și, în consecință: în temeiul art.1143-1145 din Codul civil, a constatat compensarea de drept a datoriilor reciproce dintre părțile litigante, respectiv datoria reclamantei creditoare Societatea comercială " & " T, față de pârâta debitoare Societatea comercială "" L, în sumă de 80.356,32 lei, cu datoria pârâtei debitoare Societatea comercială "" L, județul C-S, față de reclamanta creditoare Societatea comercială " & " T, județ T, în sumă de 59.061,90 lei RON, până la concurența sumei de 59.061,90 lei RON; a constatat că prin compensarea de drept a datoriilor reciproce dintre părțile litigante, reclamanta creditoare Societatea comercială " & " T, județ T, nu mai are nici o creanță, certă, lichidă și exigibilă, față de averea debitoarei pârâte Societatea comercială "" L, județul C-S, de natura celei evidențiate în cererea introductivă; în temeiul art.33 alin.(5), și art.31 alin.(1), raportat la art.3 pct.6 și pct.12 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, a respins cererea introductivă formulată de către reclamanta creditoare Societatea comercială " & " T, județ T, prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței instituită prin Legea nr.85/2006, împotriva pârâtei debitoare Societatea comercială "" L, județul C-S, ca fiind neîntemeiată; a constatat că cererea introductivă formulată de către reclamanta creditoare Societatea comercială " & " T, județ T, prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței instituită prin Legea nr. 85/2006, împotriva pârâtei debitoare Societatea comercială "" L, județul C-S, este considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei pe rolul Tribunalului Timiș la data de 12 ianuarie 2006; în temeiul art.31 alin.(1), raportat la art.3 pct.6 și pct.12 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, a constatat că de către creditoarele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, și Banca Comercială "" S, prin AGENȚIA C, care au formulat cereri de admitere de creanțe împotriva averii debitoarei pârâte Societatea comercială "" L, județul C-S, și care întrunesc valoarea - prag prevăzută la art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006, nu s-au formulat cereri care să îndeplinească și rolul de cereri introductive pentru deschiderea procedurii insolvenței instituită prin Legea nr.85/2006, împotriva pârâtei debitoare Societatea comercială "" L, județul C-S; în temeiul art.31 alin.(1), raportat la art.3, pct.6 și pct.12 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, a constatat că, creditoarele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ AL JUDEȚULUI C-S, și "AUTO EUROPA", în raport de valoarea creanțelor declarate, chiar însumate, nu au calitatea procesuală activă de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței instituită prin Legea nr.85/2006, împotriva pârâtei debitoare Societatea comercială "" L, județul C-S; în temeiul art.25 din Legea nr.26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a dispus radierea din Registrul Comerțului al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, de sub numărul de înmatriculare J-, a mențiunilor cu privire la deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului instituită prin Legea nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împotriva pârâtei debitoare Societatea comercială "" L, precum și mențiunile privitoare la desemnarea în calitate de administrator-judiciar pentru administrarea procedurii de reorganizare judiciară a pârâtei debitoare societate comercială a practicianului în reorganizare judiciară și lichidare Societatea comercială " ", măsuri dispuse prin sentința civilă nr.423/JS din data de 23 mai 2006 pronunțată de Tribunalul C-S, judecător-sindic, în dosarul nr.2221/COM/2006, care nu mai este în ființă, întrucât a fost casată.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr.394/COM/s/2006 din data de 11 ianuarie 2006, reclamanta creditoare " & " SRL T, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului în baza art.36 din Legea nr.64/1995, împotriva pârâtei debitoare "" SRL .
Prin sentința civilă nr.174/ din data de 23 februarie 2006 pronunțată în dosarul nr.394/COM/s/2006, Tribunalul Timiș, și-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta creditoare " & " SRL T, județul T, împotriva pârâtei debitoare "" SRL, județul C-S, în favoarea Tribunalului C-
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr.2221/COM/2006 din data de 10 martie 2006.
Urmare a cererii introductive formulată de către reclamanta creditoare " & " SRL T, județul T, prin sentința civilă nr.423/JS din data de 25 mai 2006 pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr.2221/COM/2006, de către judecătorul sindic ce a fost nominalizat în cauză, s-a constatat că pârâta debitoare "" SRL, județul C-S, se află în stare de insolvență comercială (încetare de plăți) și, în consecință, s-a dispus intrarea pârâtei debitoare societate comercială în procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituită prin Legea nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 59.061,90 lei RON.
Prin aceeași sentință civilă de către judecătorul sindic s-a respins contestația formulată de către pârâta debitoare "" SRL, județul C-S și a fost numită în calitate de administrator judiciar practicianul în reorganizare judiciară și lichidare " " SRL T, județul T și i s-au stabilit atribuțiile prevăzute la art.24 din Legea nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva sentinței civile mai sus-menționate în termen legal și motivat, s-a declarat recurs de către pârâta debitoare "" SRL, județul C-S, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara - Secția Comercială sub nr.-.
Prin decizia civilă nr.291 din data de 8 martie 2007 pronunțată în dosarul nr.-, de către Curtea de Apel Timișoara - Secția comercială, a fost admis recursul formulat de către pârâta debitoare "" SRL, județul C-S împotriva sentinței civile nr.423/JS din data de 25 mai 2006 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr.2221/COM/2006, pe care a casat-o și a dispus trimiterea cauzei aceleiași instanțe de fond.
Prin aceeași decizie civilă, de către instanța de recurs s-a dispus și comunicarea unui exemplar din decizie către C-S, în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni.
Pentru a decide astfel de către instanța de recurs s-a reținut că deși debitoarea "" SRL, județul C-S a formulat contestație la prima instanță invocând o compensare cu creanța invocată de către creditoarea " & " SRL T, județul T, judecătorul sindic nu a acordat atenție acestei apărări esențiale și a soluționat cererea introductivă și contestația debitoarei numai prin prisma motivelor invocate de către " & " SRL T, județul
Astfel, în contestație, debitoarea "" SRL, județul C-S a invocat, la rândul ei, o creanță împotriva creditoarei " & " SRL T, județul T, în valoare de 188.884,32 RON, rezultând din două facturi acceptate și neachitate, aceste facturi fiind depuse și la dosarul primei instanțe. Mai mult, debitoarea a invocat și faptul că creditoarea " & " SRL T, refuză să îi restituie mai multe unelte proprietatea sa, în valoare de 4.000 Euro.
Din considerentele sentinței atacate, rezultă că judecătorul sindic nu a analizat în nici un fel apărările debitoarei, cauzându-i acesteia o vătămare importantă.
Faptul că acțiunea creditoarei este întemeiată și, prin ea însăși, poate duce la deschiderea procedurii, nu poate duce în mod automat la respingerea contestației decât dacă prin această contestație se creanța invocată sau unul din caracterele ei (lichidă, certă, exigibilă), ori, în speță, debitoarea a formulat și altfel de apărări, invocând și ea o creanță împotriva creditoarei.
În consecință, s-a apreciat că judecătorul sindic trebuia să analizeze distinct aceste apărări ale debitoarei. Pe de altă parte, s-a considerat că mai trebuie reținut că, în contestație, debitoarea a solicitat, în condițiile art.38, alin.4 din Legea nr.64/1995, obligarea creditoarei la consemnarea unei cauțiuni de 10% din creanța invocată, cerere asupra căreia judecătorul sindic nu s-a pronunțat.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub numărul unic de înregistrare - din data de 17 aprilie 2007.
Având în vedere faptul că la data de 21 iulie 2006 și-a încetat aplicabilitatea Legea nr.64/1995, privind reorganizarea judiciară și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a abrogării sale prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, și cum în noua lege nu au fost prevăzute dispoziții tranzitorii referitoare la judecarea cererilor introductive având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței înregistrate pe rolul tribunalelor înainte de intrarea în vigoare a Legii privind procedura insolvenței, se constată că soluționarea cererii introductive formulată de către reclamanta creditoare " & " SRL T, județul T, prin care a solicitat a se dispune deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei debitoare "" SRL, județul C-S, cu prilejul rejudecării cauzei în fond, după caresare cu trimitere spre rejudecare la aceiași primă instanță, se va face în conformitate cu prevederile noului act normativ în vigoare, respectiv Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Astfel, judecătorul sindic din cadrul instanței de fond a reținut că după casarea sentinței civile nr.423/JS din data de 25 mai 2006 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr.2221/COM/2006, ce a fost dispusă prin decizia civilă nr.291 din data de 8 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția Comercială, în dosarul nr.- și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță, s-a constatat că în rejudecarea cauzei, instanța de fond este repusă în situația de a examina atât cererea introductivă formulată de către reclamanta creditoare " & " SRL T, județul T, cât și contestația formulată de către pârâta debitoare "" SRL, județul C-
Prin cererea introductivă care a fost înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Timiș, sub nr.394/COM/s/2006, reclamanta creditoare " & " SRL T, a învederat instanței că are față de pârâta debitoare "" SRL, județul C-S, o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 59.061,90 lei RON, rezultată din executarea contractului de export în comision nr.26/18.11.2004.
S-a constatat că prin contestația formulată (fila 10 dosar tribunal nr. 2221/COM/2006), de către pârâta debitoare "" SRL, județul C-S, nu s-a contestat existența creanței față de reclamanta creditoare " & " SRL T, județul T, în cuantum de 59.061,90 lei RON, însă s-a contestat că este în stare de insolvență având în vedere împrejurarea că la rândul său reclamanta creditoare îi datorează suma totală de 188.884,32 lei RON, conform facturilor fiscale nr.- din 30.11.2004 și nr.-/18.02.2005, creanță născută din același raport juridic intervenit între părțile litigante, creanță care se caracterizează ca fiind certă, lichidă și exigibilă, sume recunoscute și acceptate de către reclamanta creditoare.
Apărarea reclamantei creditoare prin notele de ședință (fila 22 dosar tribunal nr. 2221/COM/2006), s-a apreciat că nu poate fi primită având în vedere că în fapt chitanțele depuse la dosarul cauzei, o parte fac referire la factura nr.- din 30.11.2004, iar altele nu au făcut nici o referire atât la vreo factură fiscală sau la vreun contract comercial încheiat între părțile litigante, respectiv chitanțele care se referă la contravaloare avans lucrări. În raport de cele de mai sus, s-a constatat că între cele două părți litigante, reclamanta creditoare societate comercială și pârâta debitoare societate comercială, încă la data introducerii cererii introductive formulată de către reclamanta creditoare societate comercială existau datorii reciproce care se aflau sub incidența prevederilor art.1143-1145 Cod civil, privitoare la compensație și, în atare situație s-a constatat că între creanța pârâtei debitoare societate comercială în cuantum de 80.356,32 lei RON față de reclamanta creditoare societate comercială și creanța acesteia din urmă față de pârâta debitoare societate comercială în cuantum de 59.061,90 lei RON, a intervenit compensația legală în sensul prevederilor art.1144 Cod civil. În atare situație, ca urmare a constatării intervenirii compensării de drept a datoriilor reciproce dintre părțile litigante, s-a reținut că reclamanta creditoare nu mai are față de pârâta debitoare nici o creanță certă, lichidă și exigibilă, de natura celor evidențiate în cererea introductivă.
Prin urmare, s-a constatat că reclamanta creditoare societate comercială nu mai are calitatea procesuală activă de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței în sensul prevederilor art.3 pct.6 și art.31 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, respectiv de a se deschide procedura insolvenței instituită prin această lege împotriva pârâtei debitoare societate comercială.
Astfel fiind, în temeiul art.33 alin.(2) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, s-a admis contestația formulată de pârâta debitoare "" SRL, și, potrivit alin.(5) al aceluiași articol, s-a respins cererea introductivă formulată de către reclamanta creditoare " & " SRL T, prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei debitoare societate comercială.
În temeiul art.33 alin.(5), teza finală, din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, s-a constatat că cererea introductivă formulată de către reclamanta creditoare prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei debitoare, este considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei pe rolul Tribunalului Timiș la data de 12 ianuarie 2006.
În ceea ce privește petitul din contestația formulată de către pârâta debitoare societate comercială în sensul că, în temeiul art.33 alin.(3) din Legea nr.85/2006, să se dispună obligarea reclamantei creditoare la plata unei cauțiuni de 10% din valoarea creanței s-a constatat că acest petit a fost soluționat prin încheierea comercială nr.866/JS din data de 24 mai 2007 pronunțată în dosarul nr- al acestui tribunal, în sensul că petitul din contestație, reluat prin completarea la întâmpinare din data de 24 mai 2007, referitor la consemnarea cauțiunii de către reclamanta creditoare societate comercială a fost respins.
S-a mai constatat că în pricina comercială dedusă judecății în cauza de față, în perioada de la data pronunțării sentinței civile nr.423/JS din data de 25 mai 2006 în dosarul nr.2221/COM/2006 al Tribunalului C-S și până la data pronunțării deciziei civile nr.291 din data de 8 martie 2007 de către Curtea de Apel Timișoara - Secția Comercială, în dosarul nr.-, prin care s-a dispus casarea sentinței civile mai sus-menționate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță, împotriva averii pârâtei debitoare "" SRL, s-au formulat cereri de admiterea creanțelor de către următorii creditori: DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, pentru o creanță bugetară în cuantum de 180.292,00 lei RON; AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - - B, pentru o creanță bugetară în cuantum de 109 lei RON; INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ C-S, pentru o creanță bugetară în cuantum de 1.380 lei RON; Banca Comercială "" SA S - Agenția C, județul C-S, pentru o creanță garantată în cuantum de 270.094,81 lei RON și "AUTO EUROPA" SRL T, pentru o creanță în cuantum de 3.513,40 lei RON.
Cererile de admitere a creanțelor formulate de către creditorii mai sus-menționați au fost introduse de către acești creditori în calitatea lor de creditori îndreptățiți să participe la procedura insolvenței în sensul prevederilor art.3 pct.8 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
În raport de prevederile art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006, doar creanțele declarate de către creditorul garantat Banca Comercială "" SA S - Agenția C, județul C-S, cu o creanță în sumă de 270.094,81 lei RON, și de către creditorul bugetar DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, cu o creanță în sumă de 180.292,00 lei RON, depășesc valoarea prag în raport de care poate fi introdusă de către creditori o cerere introductivă împotriva pârâtei debitoare societate comercială pentru deschiderea procedurii insolvenței.
S-a constatat însă, că de către cei doi creditori mai sus-menționați, ale căror creanțe depășesc valoarea-prag de minim 10.000 lei RON, nu au înțeles ca din creditori îndreptățiți să participe la procedura insolvenței să devină creditori îndreptățiți să solicite deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei debitoare "" SRL, în sensul prevederilor art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, sens în care creditoarea bancă comercială și-a exprimat punctul de vedere prin precizările depuse la termenul de judecată din data de 12 iulie 2007 (fila 25 dosar tribunal nr-).
Cum însă în conformitate cu prevederile art.31 alin.(1) din Legea nr.85/2006, o cerere introductivă pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva unui debitor în insolvență se poate face numai de către un creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, astfel cum este el definit la art.3 pct.6 din această lege, s-a constatat că în pricina comercială dedusă judecății, lipsește subiectul activ calificat, care să aibă calitatea procesuală activă, de a introduce cererea introductivă pentru deschiderea procedurii insolvenței instituită prin această lege împotriva pârâtei debitoare societate comercială.
În ceea ce privește pe celelalte trei creditoare, respectiv AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - - B, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ C-S, și "AUTO EUROPA" SRL T, creanțele pe care acestea le-au declarat împotriva averii pârâtei debitoare, chiar însumate (5.002,40 lei RON), nu depășesc valoarea-prag prevăzută la art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006, în raport de care să poată fi introdusă cererea de către creditori.
Astfel fiind, s-a constatat că nici acești din urmă creditori nu au calitatea procesuală activă pentru a introduce o cerere introductivă în conformitate cu prevederile art.31 alin.(1) din Legea nr.85/2006, pentru deschiderea procedurii insolvenței instituită prin această lege împotriva pârâtei debitoare "" SRL, județul C-
După cum s-a mai reținut, cererea introductivă formulată de către reclamanta creditoare " & " SRL T, prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei debitoare "" SRL, județul C-S, în condițiile prevăzute de Legea nr.85/2006, a fost considerată ca fiind lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei pe rolul Tribunalului Timiș, la data de 12 ianuarie 2006.
În atare situație s-a constatat că nu se mai justifică legal menținerea înscrierilor din registrul comerțului a mențiunilor cu privire la deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului împotriva debitoarei "" SRL, județul C-S, precum și cu privire la desemnarea în cazul său a administratorului-judiciar pentru administrarea procedurii de reorganizare judiciară și lichidare, devenit ulterior practician în insolvență, " " SRL T, județul
Prin urmare, în temeiul art.25 din Legea nr.26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus radierea din Registrul comerțului al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, a mențiunilor cu privire la deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului instituită prin fosta Lege nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împotriva debitoarei "" SRL, județul C-S, precum și cele cu privire la desemnarea în calitate de administrator judiciar a practicianului în reorganizare judiciară și lichidare " " SRL T, măsuri dispuse prin sentința civilă nr.423/JS din data de 25 mai 2006 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr.2221/COM/2006, hotărâre care nu mai este în ființă întrucât a fost casată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea acțiunii creditoarei de deschidere a procedurii insolvenței.
În motivarea recursului, creditoarea a arătat că pârâta este în încetare de plăți, motiv pentru care solicită: ridicarea dreptului debitoarei de a-și mai conduce activitatea; aplicarea prin judecător sindic a sigiliilor și inventarierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul debitoarei; să-i fie distribuit din activul debitoarei suma de 180.292 lei reprezentând obligații bugetare neachitate în termenul legal la scadență, după cum urmează: TVA, debit - 27.774 lei; impozit pe veniturile din salarii, debit - 362 lei, dobândă - 1309 lei, penalități de întârziere - 281 lei; impozit pe profit, debit - 11.149 lei, dobândă - 6.877 lei, penalități de întârziere - 1.556 lei; impozit pe venitul microîntreprinderilor dobândă - 1.219 lei, penalități de întârziere - 297 lei; sume datorate privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap dobândă - 14 lei; venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale amendă - 1500 lei, penalitate - 88 lei; dobânzi și penalități de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată, dobândă - 39.300 lei, penalități de întârziere - 5.943 lei; contribuția de asigurări sociale datorate de angajator, debit - 33.652 lei, dobândă - 8.259 lei, penalități de întârziere - 1.228 lei; contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați, debit - 3.642 lei, dobândă - 3.328, penalități de întârziere - 495 lei; contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator, debit - 806 lei, dobândă - 182 lei, penalități de întârziere - 17 lei; contribuția de asigurare pentru șomaj datorată de angajator, debit - 4.777 lei, dobândă - 1.174, penalități de întârziere - 196 lei; contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați, debit - 1.333 lei, dobândă - 379, penalități de întârziere - 67 lei; contribuția pentru asigurări de sănătate datorate de angajator, debit - 9.791 lei, dobândă - 2.793 lei, penalități de întârziere - 428 lei; contribuția pentru asigurări de sănătate reținută de la asigurați, debit - 8.666 lei, dobândă - 2.507 lei, penalități de întârziere - 387 lei; contribuția pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice, debit - 54 lei; total obligații - 180.992 lei.
Creditoarea recurentă arată că în conformitate cu art. 4 din OG 11/1996: "Titlul de creanță este actul prin care, potrivit legii, se constată și se individualizează obligația de plată privind creanțele bugetare prevăzute la art. 1, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, astfel: a) pentru obligațiile bugetare provenite din impozite și taxe, care se determină de către organele de specialitate pe baza declarațiilor de impunere, titlul de creanță îl constituie procesul-verbal de impunere sau, după caz, actul declarativ al contribuabilului; b) în cazul obligațiilor bugetare care se stabilesc, potrivit legii, de către plătitor, titlul de creanță îl reprezintă documentul de evidență întocmit de acesta. Pe baza acestor evidențe, plătitorul întocmește deconturile sau declarațiile fiscale, după caz, care se depun la organul de specialitate, potrivit legii; c) pentru diferențele constatate între obligațiile de plată determinate de plătitor și cele legal datorate, inclusiv majorările de întârziere pentru neplata la termen a impozitelor, a taxelor și a altor venituri, stabilite cu ocazia verificărilor ulterioare efectuate de organele abilitate de lege în acest scop, titlul de creanță este documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării; - g) pentru obligațiile privind plata amenzilor, titlul de creanță este procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii, întocmit de organul prevăzut de lege", iar aceste prevederi au fost incluse și în cuprinsul OG 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare.
Astfel, creditoarea consideră că împrejurarea că sumele datorate de către societatea debitoare bugetului statului, sunt certe, încadrându-se în limitele art. 4 alin. 1 din OG nr. 11/1996 OG nr. 61/2002 și OG nr. 92/2003, că aceste sume au fost declarate chiar de către debitoare, au fost înregistrate în contabilitatea acesteia, respectiv au fost constatate prin acte de control, care au devenit titluri executorii în baza legii. Arată că debitoarea a refuzat să plătească voluntar debitele acumulate la bugetul statului, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, motiv pentru care a emis somații, titluri executorii, s-au înființat popriri asupra disponibilităților bănești din conturile deschide la unitățile bancare, s-au organizat licitații publice. Menționează că în perioada anterioară s-a încercat recuperarea creanțelor debitoarei la bugetul statului prin aplicarea modalităților de executare silită, apreciind că pârâta debitoare a încetat plățile sustrăgându-se sistematic de la achitarea obligațiilor.
Prin întâmpinarea formulată, debitoarea - SRL a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, arătând că Administrația Finanțelor Publice C-S avea posibilitatea în cadrul procesului desfășurat la Tribunalul C- de a formula cerere care să îndeplinească și rolul cerere introductivă pentru deschiderea procedurii falimentului, conform art. 31 alin. 1, raportat la art. 3 pct. 6 și 12 din Legea 85/2006, dar nu a făcut acest lucru, deși instanța a pus acest lucru în discuție. Consideră că recurenta nu poate pune în discuție acest aspect pe calea recursului, deși debitoarea recunoaște că are datorii la buget, dar acesta nu este un motiv de recurs.
Se invocă faptul că prin introducerea acestui recurs debitoarea a fost împiedicată să își desfășoare activitatea, că încă din august 2007 sentința putea rămâne definitivă și debitoarea își putea continua activitatea și să își plătească datoriile către recurentă. Arată că a dorit să ia un credit pentru achitarea acestor datorii, dar nu a putut întrucât bunurile imobiliare ale societății nu pot fi folosite ca și garanții imobiliare, cărțile funciare fiind blocate cu acest proces. Se mai invocă faptul că recurenta nu a precizat motivele de nelegalitate pe care se bazează, respectiv greșeala instanței, făcând referire doar la motivele de fond care nu pot fi invocate pe calea recursului, având în vedere că fondul a fost judecat și recurenta a avut legal posibilitatea de a acționa în consecință. Se mai arată că între debitoare și Administrația Finanțelor Publice C-S există un litigiu pentru diminuarea sumelor.
Analizând actele și lucrările dosarului în baza art. 304 și 304 Cod procedură civilă, Curtea constată și reține că recursul de față este neîntemeiat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Cererea introductivă pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei - SRL a fost formulată de creditoarea - & SRL la 11.01.2006, fiind înregistrată în dosarul Tribunalului C-S 394/COM/S/2006.
Ca urmare a constatării intervenirii compensării de drept a datoriilor reciproce dintre creditoare și debitoare, s-a constatat că reclamanta creditoare - & SRL nu mai are nici o creanță certă, lichidă și exigibilă de natura celor evidențiate în cererea introductivă și ca urmare nu mai deține nici calitatea procesuală activă de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei debitoare.
Deoarece judecătorul sindic a admis contestația debitoarei - SRL și a dispus respingerea cererii introductive a creditoarei declanșatoare - & SRL, potrivit art. 33 alin. 5 teza finală din legea 85/2006, cererea acesteia a fost considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei la Tribunalul C-
În aceste condiții, celelalte creditoare care și-au declarat creanța în dosarul de administrare a procedurii insolvenței au fost citate de judecătorul sindic pentru a preciza dacă doresc să formuleze cerere pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei - SRL, însă nici unul dintre creditori nu au formulat o astfel de cerere.
Așadar, creditoarea recurentă nefiind decât creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței și dat fiind faptul că nu a înțeles să formuleze în nume propriu o cerere de declanșare a procedurii în condițiile în care cererea creditorului declanșator a fost respinsă, s-a constatat în mod corect de către instanța de fond, prin judecător sindic, că în speță lipsește subiectul activ calificat care să aibă calitatea procesuală activă de a introduce cererea de declanșare a procedurii.
Potrivit art. 31 alin. 1 din Legea 85/2006: "Orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:
a) cuantumul și temeiul creanței;
b) existența unei garanții reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii;
c) existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;
d) declarația privind eventuala intenție de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puțin la nivel de principiu, modalitatea în care înțelege să participe la reorganizare."
În conformitate cu art. 3 pct. 6 din aceeași lege: "prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile".
Astfel fiind, constatându-se că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, în conformitate cu probatoriul administrat în cauză și cu dispozițiile legale în materia Legii insolvenței și că în speță nu s-a evidențiat nici unul dintre motivele de modificare ori de casare a hotărârii dintre cele prevăzute de art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă, recursul de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței comerciale nr. 1074/JS din 16.07.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./25.04.2008
Dact./25.04.2008/2 ex.
Primă instanță: Tribunalul C-
Judecător:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu
