Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Operator date 2928

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 31/

Ședința publică din 21 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Petruța Micu

JUDECĂTOR 2: Anca Buta

JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursurile declarate de creditoarele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței comerciale nr. 1194/JS/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- și recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței comerciale nr. 938/JS/07.06.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în același dosar, în contradictoriu cu debitoarea intimată - COM SRL Reșița prin lichidator judiciar IP și administratorul intimat, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea, constatând că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă și nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, reține recursul spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 938/JS din data de 07 iunie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către lichidatorul-judiciar "" Reșița, județul C-, împotriva pârâtului, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a sa, în calitate de administrator social, pentru suportarea pasivului debitoarei Societatea comercială " COM" Reșița, județul C-S, până la acoperirea integrală a creanțelor cu care cei doi creditori bugetari s-au înscris la masa credală a debitoarei societate comercială, în faliment.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că prin cererea nr. 307/24.04.2007 formulată de lichidatorul judiciar "" Reșița a fost chemat în judecată pârâtul, solicitând obligarea pârâtului, în calitate de administrator social, la plata sumei de 11.679,24 lei, reprezentând contravaloarea creanțelor neachitate față de creditoare, astfel cum sunt înscrise în definitiv al creanțelor debitoarei - COM SRL Reșița, în faliment.

În susținerea cererii de chemare în judecată, s-a arătat că împotriva debitoarei a fost declanșat falimentul în procedura generală a insolvenței instituită prin Legea 85/2006, procedură sub durata căreia administratorul social nu a depus la dosarul cauzei sau la lichidator documentele contabile prevăzute la art. 28 din Legea 85/2006, motiv pentru care s-a considerat de către lichidator că administratorul social a ținut o contabilitate fictivă sau nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea, acesta făcându-se vinovat de aducerea în stare de insolvență a debitoarei.

Reclamantul lichidator judiciar și-a întemeiat cererea de chemare în judecată prin care s-a solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului, în calitatea sa de administrator social pe prevederile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006.

Tribunalul a constatat că urmare cererii introductive formulată de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, Reșița, prin sentința comercială nr.70/JS din data de 18 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, în cauză s-a constatat că debitoarea Societatea comercială " COM" Reșița, s-a aflat în stare de insolvență și, în consecință, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței instituită prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.

Pentru administrarea procedurii falimentului din procedura simplificată a insolvenței, a debitoarei societate comercială, prin aceiași sentință a fost desemnat în calitate de lichidator-judiciar practicianul în insolvență "" Reșița, județul C-

S-a reținut că lichidatorul a învederat că pârâtul, în calitatea sa de administrator social, se face vinovat de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006 și care au condus la ajungerea debitoarei - COM Reșița în stare de insolvență.

Tribunalul a apreciat că este corect ca membrii organelor de conducere, din categoria cărora face parte și administratorul social, sunt răspunzători față de societate și pot fi obligați la plata unei părți din pasivul debitoarei societate comercială în cazul în care au săvârșit vreuna din faptele prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, care au avut ca urmare ajungerea persoanei juridice în stare de insolvență.

Cum însă răspunderea instituită de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006 are natura unei răspunderi civile delictuale, se impune ca reclamantul lichidator judiciar să facă dovada întrunirii, în mod cumulativ a condițiilor unei asemenea răspunderi, respectiv prejudiciul cauzat creditorilor care s-au înscris la masa credală a debitoarei societate comercială în faliment, fapta ilicită a pârâtului, în calitatea sa de administrator social, raportul de cauzalitate între faptele ilicite și prejudiciu, precum și vinovăția pârâtului cu privire la fapta ilicită pe care a săvârșit-o și care le-a cauzat creditorilor prejudiciul, și care să fi fost anterioară deschiderii procedurii insolvenței și care a cauzat intrarea acesteia în stare de insolvență.

Astfel, s-a apreciat de către judecătorul sindic că reclamantul - lichidator judiciar nu a făcut dovada în concret a faptelor ilicite în sensul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, care au fost săvârșite de către pârâtul în calitatea sa de administrator social al debitoarei - COM Reșița, care să fie anterioare datei de 18 ianuarie 2007, și că aceste fapte au avut ca și consecință directă ajungerea debitoarei în stare de insolvență, respectiv încetare de plăți.

Pârâtul nu a depus întâmpinare și nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la pretențiile și susținerile formulate de către reclamantul - lichidator judiciar.

S-a mai reținut de către judecătorul sindic că nu rezultă din nici un înscris existent la dosarul cauzei, că pârâtul în calitatea sa de administrator social al debitoarei - COM Reșița, ar fi săvârșit anterior datei deschiderii procedurii insolvenței vreuna din faptele prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006 care să fi condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență. Astfel, s-a constatat că în sarcina pârâtului în calitatea sa de administrator social, nu s-a făcut dovada săvârșirii vreuneia din faptele prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, de natură să se dispună atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru acoperirea pasivului debitoarei - COM Reșița, în procedura falimentului, motiv pentru care s-a respins ca neîntemeiată cerere de chemare în judecată formulată de către reclamantul - administrator judiciar, împotriva pârâtului, în calitatea sa de administrator social pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru acoperirea pasivului debitoarei societate comercială, în faliment.

Împotriva sentinței comerciale nr. 938/JS/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- a formulat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS B, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii persoanelor culpabile de insolvența falitei, cu obligarea acestora la suportarea pasivului falitei.

În motivarea recursului, AVAS a criticat sentința recurată prin prisma încălcării principiului rolului activ al instanței de fond, arătând că în conformitate cu art. 30 alin. 2 Cod procedură civilă, judecătorii sunt datori să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul și pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor; ei vor da părților un ajutor activ în ocrotirea drepturilor și intereselor lor, creditoarea considerând că judecătorul era dator a analiza din oficiu și incidența celorlalte puncte din cuprinsul art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006.

AVAS consideră că se impune atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolvența societății falite, membrii de conducere, în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006. Arată că potrivit teoriei și practicii juridice, în dreptul civil și în cel comercial operează două reguli principale, respectiv acelea că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și indiferent de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală.

Prin sentința comercială nr. 1194/JS/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei Societatea comercială " COM" Reșița; s-a dispus radierea debitoarei Societatea comercială " COM" Reșița, din Registrul Comerțului al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S de sub numărul de înmatriculare J- acordat la data de 21 februarie 1994; a fost descarcat lichidatorul-judiciar "" de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura insolvenței, de debitoarea Societatea comercială " COM" Reșița, și averea sa, de creditori și de asociatul unic al debitoarei societate comercială; s-a dispus notificarea sentinței comerciale debitoarei Societatea comercială " COM" Reșița, lichidatorului-judiciar "" Reșița, creditorilor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - S și OFICIULUI REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C-S, pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului cu privire la închiderea procedurii insolvenței și radierea debitoarei societate comercială, precum și publicarea prezentei sentințe comerciale în Buletinul procedurilor de insolvență.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a constatat că urmare cererii introductive formulată de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, Reșița, prin sentința comercială nr.70/JS din data de 18 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, în cauză s-a constatat că debitoarea Societatea comercială " COM" Reșița, s-a aflat în stare de insolvență și, în consecință, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței instituită prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.

Pentru administrarea procedurii falimentului din procedura simplificată a insolvenței, a debitoarei societate comercială, prin aceiași sentință a fost desemnat în calitate de lichidator-judiciar practicianul în insolvență "" Reșița, județul C-

S-a mai reținut că s-a întocmit de către lichidatorul judiciar raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei societate comercială și prin care a considerat că vinovat pentru starea de insolvență a societății se face administratorul social al acesteia, numitul, împrejurare față de care împotriva acestuia a promovat o acțiune în răspundere patrimonială în condițiile prevăzute la art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.

Prin sentința comercială nr. 938/JS din data de 07 iunie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către lichidatorul-judiciar "" Reșița, județul C-, împotriva pârâtului, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a sa, în calitate de administrator social, pentru suportarea pasivului debitoarei Societatea comercială " COM" Reșița, județul C-S, până la acoperirea integrală a creanțelor cu care cei doi creditori bugetari s-au înscris la masa credală a debitoarei societate comercială, în faliment.

Prin Raportul final nr.409 din data de 01 iulie 2007, de către lichidatorul-judiciar "" Reșița, județul C-, s-a arătat că debitoarea Societatea comercială " COM" Reșița, în faliment, nu dispune de nici un fel de bunuri și nici surse financiare, împrejurare față de care a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei societate comercială, în conformitate cu prevederile art. 131 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței. Prin același raport final s-a mai arătat că întrucât nu a dispus de nici un fel de documente contabile nu a putut întocmi bilanțul contabil de lichidare al debitoarei societate comercială.

Astfel fiind, s-a reținut de către tribunal că în ce o privește pe debitoarea Societatea comercială " COM" Reșița, se află în cazul reglementat la art.131 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, întrucât s-a constatat că în averea sa nu există bunuri prin a căror valoare să se obțină lichidități atât pentru acoperirea cheltuielilor administrative aferente procedurii falimentului, cât și pentru îndestularea celor doi creditori bugetari care s-au înscris la masa credală a acestei debitoare societate comercială, precum și că nici unul dintre acești doi creditori bugetari nu s-au oferit să avanseze sumele corespunzătoare pentru acoperirea cheltuielilor administrative pentru continuarea procedurii falimentului împotriva acestei debitoare societate comercială, în faliment.

Creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S a formulat recurs împotriva sentinței comerciale nr. 1194/JS/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond să se dispună antrenarea răspunderii materiale a administratorului social al debitoarei -, în sensul obligării acestuia la plata către recurentă a sumei de 11.054 lei reprezentând creanțe bugetare.

În motivarea recursului, creditoarea a arătat că are o creanță certă în sumă de 876 lei, iar în conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății, sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile, sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea -, iar conform art. 73 alin. 1 din Legea 31/1990, administratorii sunt răspunzători față de societate pentru - c)existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere. De asemenea, conform art. 73 alin. 2 din același act normativ, acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societății, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea 64/1995, în prezent Legea 85/2006.

Creditoarea recurentă invocă faptul că lichidatorul a formulat cerere de antrenare a răspunderii administratorului, dar aceasta a fost respinsă prin sentința comercială nr. 938/JS/07.06.2007, că lichidatorul avea obligația de a promova toate căile de atac. În aceste condiții, recurenta consideră că este întrunită condiția prevăzută de art. 137 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.

Împotriva sentinței comerciale nr. 1194/JS/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- a formulat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS B, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și continuarea procedurii falimentului.

În motivarea recursului, AVAS a considerat că sentința atacată este prematur emisă, criticând-o sub aspectul neconcordanței dispozitivului hotărârii cu prevederile art. 142 alin. 2 din Legea 85/2006, care devin inaplicabile în condițiile descărcării lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, în condițiile în care recursul formulat de Autoritate la sentința comercială nr. 938/JS/2007 pronunțată în același dosar nu s-a soluționat definitiv și irevocabil. Mai arată că sentința comercială nr. 938/JS/2007, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de lichidator, a fost recurată de Autoritate și aceasta nu a intrat în posesia unei hotărâri definitive și irevocabile, motiv pentru care apreciază că aceasta nu are autoritate de lucru judecat. că, fără a se pronunța asupra tuturor contestațiilor cu privire la actele procedurale întreprinse, instanța de fond nu era în măsură a închide procedura, considerând că se continuarea procedurii până la soluționarea definitivă și irevocabilă a recursurilor la hotărârile instanței de fond.

AVAS consideră că în eventualitatea soluționării favorabile a recursului său împotriva sentinței comerciale nr. 938/JS/2007, prin închiderea procedurii anterior desemnării unui executor judecătoresc care să execute silit patrimoniul persoanelor culpabile de insolvența societății, creditorii sunt puși în imposibilitatea de a-și valorifica drepturile obținute împotriva acestor persoane (cu precădere cei bugetari).

Analizând actele și lucrările dosarului în baza art. 304 și 304 Cod procedură civilă, Curtea constată și reține că recursurile de față sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul declarat de AVAS B împotriva sentinței comerciale nr. 938/JS/07.06.2007, Curtea reține că sentința primei instanțe este legală și temeinică, conformă cu actele și probele de la dosar.

Astfel, în mod corect prima instanță a reținut că răspunderea instituită de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006 are natura unei răspunderi civile delictuale, așa încât se impune ca reclamantul lichidator judiciar să facă dovada întrunirii, în mod cumulativ a condițiilor unei asemenea răspunderi, respectiv prejudiciul cauzat creditorilor care s-au înscris la masa credală a debitoarei societate comercială în faliment, fapta ilicită a pârâtului, în calitatea sa de administrator social, raportul de cauzalitate între faptele ilicite și prejudiciu, precum și vinovăția pârâtului cu privire la fapta ilicită pe care a săvârșit-o și care le-a cauzat creditorilor prejudiciul, și care să fi fost anterioară deschiderii procedurii insolvenței și care a cauzat intrarea acesteia în stare de insolvență.

În prezenta cauză nu s-a făcut dovada în concret a faptelor ilicite în sensul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, care ar fi fost săvârșite de către pârâtul în calitatea sa de administrator social al debitoarei - COM Reșița, care să fie anterioare datei de 18 ianuarie 2007, și că aceste fapte au avut ca și consecință directă ajungerea debitoarei în stare de insolvență, respectiv încetare de plăți.

Răspunderea reglementată de art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu este o extindere a procedurii falimentului asupra administratorului. Această răspundere este o răspundere personală care intervine numai atunci când prin săvârșirea faptelor enumerate s-a ajuns la starea de încetare a plăților de către societate.

Natura juridică a răspunderii administratorului este aceea a unei răspunderi speciale care împrumută cele mai multe din caracteristicile răspunderii delictuale.

Fiind vorba de o răspundere delictuală înseamnă că, pentru a fi angajată, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, care reies din art. 998 - 999 din Codul civil (fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate, culpa), condiții care, în această situație, unele conotații speciale.

Faptele enumerate în dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 respectiv greșeala

de gestiune (în sens larg), trebuie să fi contribuit la insuficiența activului. Prin urmare, trebuie să se probeze că administratorul, prin fapta sa culpabilă, a contribuit la aducerea societății în stare de insolvență.

Răspunderea pentru insuficiența activului trebuie angajată doar dacă prejudiciul a

rezultat direct din fapta culpabilă (greșeală de gestiune) a administratorului.

Recurenta susține aplicarea dispozițiilor art. 138 lit. d) din Lege, deoarece administratorul nu a mai îndeplinit obligațiile ce-i reveneau cu privire la efectuarea înregistrărilor contabile conform cerințelor legii și a omis să întocmească situațiile financiare anuale. În lipsa acestora nu putea să aibă o imagine de ansamblu asupra activității societății

Motivul de recurs nu poate fi primit. Neținerea contabilității în conformitate cu legea

presupune lipsa înregistrărilor, a întocmirii actelor contabile prevăzute de Legea nr. 82/1991, republicată, și orice alte acțiuni legate strict de contabilitatea societății, fapte prin care s-a ajuns la starea de insolvență.

De asemenea, nu poate fi primit motivul de recurs potrivit căruia judecătorul sindic era obligat să analizeze din oficiu și incidența celorlalte puncte din cuprinsul art. 138 din Legea nr. 85/2006, întrucât textul art. 138 al. 1 din lege prevede expres faptul că "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului", deci nu este permis ca din oficiu judecătorul sindic să facă o asemenea cercetare.

Recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței comerciale nr. 1194/JS/27.09.2007 este și el nefondat și va fi respins ca atare.

Motivul de recurs invocat de creditoare este acela că prin sentința recurată nu a fost atrasă răspunderea fostului administrator social al debitoarei falite. Așa cum s-a arătat mai sus, în mod corect prin sentința comercială nr. 938/JS/07.06.2007 a Tribunalului CSa fost respinsă cererea formulată de către lichidatorul-judiciar "" Reșița, județul C- împotriva pârâtului pentru atragerea răspunderii patrimoniale a sa, în calitate de administrator social, pentru suportarea pasivului debitoarei Societatea comercială " COM" Reșița.

Creditoarea recurentă nu a atacat această hotărâre, astfel încât, dat fiind că prin sentința comercială nr. 1194/JS/27.09.2007 instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii lichidatorului de antrenare a răspunderii, recursul acestei creditoare pe acest motiv este nefondat.

De asemenea, recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței comerciale nr. 1194/JS/27.09.2007 a Tribunalului CSe ste nefondat și urmează a fi respins ca atare.

Astfel, în ceea ce privește susținerea recurentei că este prematură închiderea procedurii pe motiv că sentința judecătorului sindic privind cererea de antrenare a răspunderii administratorului nu este soluționată în mod irevocabil nu este întemeiată, dat fiind că potrivit art. 12 al. 1 din Legea nr. 85/2006 "hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii", iar prin prezenta decizie a fost soluționat irevocabil și recursul declarat de creditoare împotriva sentinței comerciale nr. 938/JS/07.06.2007.

Pe de altă parte, este nefondată și susținerea creditoarei că în eventualitatea soluționării favorabile a recursului său împotriva sentinței comerciale nr. 938/JS/2007 prin închiderea procedurii anterior desemnării unui executor judecătoresc care să execute silit patrimoniul persoanelor culpabile de insolvența societății, creditorii sunt puși în imposibilitatea de a-și valorifica drepturile obținute împotriva acestor persoane (cu precădere cei bugetari).

În acest sens, art. 142 al. 1 din Legea insolvenței prevede că "executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. (1) se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă", iar al. 2 că "după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator".

Astfel fiind, constatându-se că instanța de fond a pronunțat hotărâri temeinice și legale, în conformitate cu probatoriul administrat în cauză și cu dispozițiile legale în materia Legii insolvenței și că în speță nu s-au evidențiat nici unul dintre motivele de modificare ori de casare a hotărârii dintre cele prevăzute de art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă, recursurile de față vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței comerciale nr. 1194/JS/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.

Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentințelor comerciale nr. 938/JS/07.06.2007 și 1194/JS/27.09.2007 pronunțate de Tribunalul C-S în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 21.01.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. /04.02.2008

Tehnored /2 ex.04.02.2008

Instanță fond: Tribunalul C-

Judecător:

Președinte:Petruța Micu
Judecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Timisoara