Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 47/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timi șoara operator nr.2928
Secția Comercial
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL NR.47
Ședința public din 19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
Judector: - -
Judector:- -
Grefier:- -
Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de creditoarea recurent AVAS B împotriva sentinței civile nr.1660/25.09.2008 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr- în contradictoriu cu debitoarea intimat - Trans SRL prin lichidator Insolvency Management, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal fcut în ședinț public sunt lips prțile.
Procedura este legal îndeplinit.
Dup deschiderea dezbaterilor s-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, se constat c lichidatorul Insolvency Management a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare.
Instanța, vzând c s-a solicitat judecarea cauzei în lips și considerând cauza lmurit, în baza art. 150 Cod procedur civil închide dezbaterile și rmâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Deliberând, constat urmtoarele:
Prin sentința civil nr.1660/25.09.2008 pronunțat în dosar nr-, Tribunalul Timi șal uat act de renunțarea lichidatorului judiciar Insolvency Management la judecarea cererii de antrenare a rspunderii patrimoniale membrilor organelor de conducere ale debitoare, a închis procedura insolvenței faț de debitorul - Trans SRL, reprezentat de lichidatorul judiciar Insolvency Management în contradictoriu cu creditoarea AVAS B, a dispus radierea debitorului din registrul comerțului și a descrcat pe lichidatorul judiciar Insolvency Management de orice îndatoriri și responsabilitți cu privire la procedur, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a constatat c la data de 25.09.2008 lichidatorul judiciar Insolvency Management, desemnat s administreze procedura insolvenței debitorului - Trans SRL, a solicitat s se dispun închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului; c procedura concursual a fost deschis prin sentința nr. 655/09.04.2008, c s-au întocmit și comunicat notificrile în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței și c notificarea a fost publicat conform art. 61 alin.3 din Legea privind procedura insolvenței,
Având în vedere c nici unul din creditori nu s-a oferit s avanseze sumele corespunztoare continurii procedurii și acoperirii cheltuielilor administrative, în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolvenței, prima instanț a dispus închiderea procedurii insolvenței, radierea debitorului din registrul comerțului și descrcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilitți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timi șoara sub nr-, solicitând admiterea recursului casarea sentinței recurate și continuarea proceduri prevzute de Legea 85/2006, punând în vedere lichidatorului judiciar s comunice creditorilor societții raportul final și instanței de judecat s dispun convocarea Adunrii creditorilor în termen de maxim 30 de zile de la fișarea raportului final, în vederea aprobrii acestuia.
În motivarea recursului, recurenta a artat c fiind îndreptat împotriva unei hotrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel, recursul su nu este limitat la motivele prevzute de art. 304 Cod procedur civil, instanța de recurs având posibilitatea examineze cauza sub toate aspectele, conform art. 304¹ Cod procedur civil, respectiv când prin hotrârea dat instanța a înclcat formele de procedur prevzute sub sancțiunea nulitții de art. 105 alin. 2 Cod procedur civil (art. 304 pct. 5 Cod procedur civil); când hotrâre este dat cu înclcarea și aplicarea greșit a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedur civil).
Creditoarea consider c sentința recurat este nelegal, având în vedere c dispozițiile art. 129 din Legea 85/2006 nu au fost respectate, judectorul sindic neprocedând la convocarea adunrii creditorilor în vederea formulrii eventualelor obiecțiuni la raportul final. Întrucât instanța de fond nu a respectat prevederile legale, neprocedând la convocarea adunrii creditorilor pentru formularea eventualelor obiecțiuni la raportul final, hotrârea pronunțat trebuie casat și trimis spre rejudecare instanței de fond. Arat c dup întocmirea raportului final, lichidatorul judiciar era obligat s îl comunice, împreun cu bilanțul general, în temeiul art. 129 din Legea 85/2006 tuturor creditorilor pentru analiz și eventuale obiecțiuni, urmând a fi convocat adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului, în vederea aprobrii acestuia. Menționeaz c Legea 85/2006 nu prevede o opțiune în acest sens, lichidatorul judiciar neîndeplinindu-și atribuțiile și obligațiile legale prin aceste omisiuni.
Potrivit art. 138 lit. d din Legea 85/2006 - dispoziții aplicabile în speț, rspunderea administratorilor se poate dispune dac aceștia au ținut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Se mai arat c potrivit aceluiași text normativ, simplul fapt c administratorul falitului nu a ținut contabilitatea conform legilor contabile, atrage rspunderea acestuia, deoarece nu exist posibilitatea de a se analiza activul patrimonial, modul cum fost gestionat acesta, dac debitorul a respectat dispozițiile legale privind inventarierea bunurilor, dac a efectuat transferuri patrimoniale și în ce condiții, precum și felul în care administratorul folosit veniturile obținute.
În acest sens s-a artat faptul c potrivit teoriei și practicii juridice în dreptul civil și în cel comercial opereaz dou reguli principale: prima c rspunderea delictual opereaz pentru cea mai ușoar culp și a doua c indiferent de gravitatea vinovției obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integral, în sensul c cuantumul despgubirii depinde de cantitatea prejudiciului și nu de gravitatea vinovției.
În cazul de faț indiferent de faptul c administratorul falitului a înclcat din culp sau cu intenție normele de drept care îi impuneau ținerea corect a contabilitții și gestionarea cu atenție a patrimoniului și activitții, acesta se face vinovat de înclcarea legii (contabilitții în cazul de faț) situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Obligația administratorilor de a ține evidența contabil conform legii și de a prezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanț reiese cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2, art. 134 alin. 1 și 2, art. 181 din Legea nr. 31/1990 - Legea societților comerciale, ale art. 11 alin. 4 din Legea nr. 82/1991 republicat - Legea contabilitții.
Solicit s se aib în vedere faptul c potrivit art. 73 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt solidar rspunztori faț de societate pentru existența registrelor cerute de lege, iar potrivit art. 73 alin. 2, acțiunea în rspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societții, îns aceștia o vor putea exercita numai în caz de faliment a societții. Art. 11 alin. 4 din Legea 85/1991 republicat arat c rspunderea pentru organizarea și ținerea contabilitții, potrivit prevederilor prezentei legi, revine administratorilor, care au obligația gestionrii patrimoniului.
Se mai arat c potrivit art. 72 din Legea 31/1990, obligațiile și rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, și c potrivit art. 1540 Cod civil, mandatarul este rspunztor nu numai pentru dol, dar și de culpa comis în executarea mandatului, precum și c potrivit alin. 2 al aceluiași ultim articol, conform cruia în cazul în care mandatul are caracter oneros, rspunderea mandatarului se apreciaz cu mai mult rigurozitate. Se mai arat c potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, iar în speț administratorul nu a fcut dovada contrar.
Se mai arat c rspunderea membrilor organelor de conducere ale societților ajunse în încetare de plți, așa cum este reglementat de prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, este o rspundere special care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri necesare acoperirii pasivului debitoarei aflate în insolvenț.
AVAS a suferit un prejudiciu a crui existenț cert s-a stabilit prin constatarea de ctre judectorul sindic nu numai a faptului c societatea a ajuns în încetare de plți, ci și a împrejurrii c obligațiile faț de creditori nu pot fi pltite din averea debitorului.
Recurenta invoc faptul c dispozițiile art. 35 alin. 3 și 4 din Decretul nr. 31/1954 prevd c faptele ilicite svârșite de organele sale oblig însși persoana juridic, dac au fost îndeplinite cu prilejul exercitrii funcției lor și c faptele ilicite atrag și rspunderea personal a celui care le-a svârșit, atât faț de persoana juridic, cât și faț de cel de-al treilea.
Se mai arat c pe trâmul rspunderii contractuale, culpa administratorului falitei este prezumat potrivit art.1082 cod civil raportat la art.138 din Legea nr.85/2006, c rspunderea trebuie apreciat in abstracto, cu mai mult rigurozitate, întrucât administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.
În conformitate cu dispozițiile art.1080 alin.1 Cod civil coroborate cu art.1600 Cod civil devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activitții mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente, care își subordoneaz msurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire social.
Prejudiciul produs exist, constând în însși creanța cedat de CAS T ctre AVAS, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperat.
Art.138 din Legea nr. 85/2006 stabilește c prin svârșirea de ctre administrator a uneia dintre faptele prevzute la acest articol s-a angajat rspunderea civil a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapt și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
Insolvency Management, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei - Trans SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotrârii atacate ca fiind temeinic și legal, artând c, așa cum rezult și din raportul asupra cauzelor și împrejurrilor care au dus la starea de insolvenț, debitorul nu a prezentat nici un fel de document din care s rezulte situația financiar a societții, singurele informații care au putut fi culese fiind cele de pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor. În aceste condiții nu se putea face un raport final, nefiind îndeplinite condițiile art.129 alin.1 din Legea nr.85/2006, iar raportul asupra cauzelor și împrejurrilor nu poate fi asimilat de recurent unui raport final. De asemenea, comitetul creditorilor nu se putea forma întrucât nu au fost îndeplinite condițiile art.16(4) din Legea nr.85/2006, existând numai un singur creditor, respectiv AVAS B, a crui creanț admis în tabelul creanțelor a fost de 390,76 lei.
Lichidatorul a mai artat c, prin raportul privind cauzele și împrejurrile care au dus la starea de insolvenț, a constatat c exist temei pentru atragerea rspunderii patrimoniale, îns raportul dintre prejudiciul suferit de creditor și costul ce trebuia acoperit în cazul continurii procedurii era nejustificat în condițiile în care creditorul nu s-a oferit s avanseze sumele necesare continurii procedurii.
În concluzie, lichidatorul a mai artat c hotrârea primei instanțe, pronunțat în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, este legal întrucât acest articol prevede tocmai faptul c dac nu exist bunuri în averea debitorului ori dac acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare, judectorul sindic va putea da o sentinț de închidere a procedurii.
Analizând recursul de faț, prin prisma criticilor formulate de recurent și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304¹ Cod procedur civil, Curtea constat c acesta este nefondat, judectorul sindic pronunțând o hotrâre temeinic și legal, conform cu probele de la dosar.
Astfel, în cauz închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit cruia "în orice stadiu al procedurii prevzute de prezenta lege, dac se constat c nu exist bunuri în averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare, judectorul-sindic va putea da o sentinț de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Acesta a fost temeiul juridic care a stat la baza pronunțrii sentinței recurate, fapt care rezult și din motivarea judectorului sindic, iar nu prevederile art. 132 al. 2 din Legea nr. 85/2006, raportate la dispozițiile art. 129 din lege, invocate de recurent, care nu au avut incidenț în cauz.
Din acest motiv, nu se punea problema convocrii adunrii generale a creditorilor în termenul fixat de art. 129 al. 1 din Legea nr. 85/2006 și nici a comunicrii cu creditorii a raportului final, dat fiind c nu erau aplicabile în cauz prevederile art. 129 din Legea insolvenței.
Pe de alt parte, creditoarea critic în esenț sentința recurat și pentru motivul c nu a fost atras rspunderea administratorului social al debitoarei și c nu a avut posibilitatea formulrii unei cereri de autorizare a introducerii unei acțiuni în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește cererea creditoarei de a fi angajat rspunderea administratorului debitoarei, potrivit art. 138 al. 1 din Legea nr. 85/2006 aceasta se poate face ca regul numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului și numai ca excepție în condițiile art. 138 al. 3 din lege (conform cruia comitetul creditorilor poate cere judectorului-sindic s fie autorizat s introduc acțiunea prevzut la alin. 1, dac administratorul judiciar sau lichidatorul a omis s indice, în raportul su asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvenț a patrimoniului debitorului persoan juridic ori dac acesta a omis s formuleze acțiunea prevzut la alin. 1 și rspunderea persoanelor la care se refer alin. 1 ameninț s se prescrie).
Întrucât potrivit art. 138 al. 1 din Legea nr. 85/2006 "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judectorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoan juridic, ajuns în stare de insolvenț, s fie suportat de membrii organelor de supraveghere din cadrul societții sau de conducere, precum și de orice alt persoan care a cauzat starea de insolvenț a debitorului", iar creditorii nu mai au potrivit actualei reglementri calitatea procesual activ de a solicita aplicarea prevederilor art. 138 faț de membrii organelor de conducere ai debitoarei, criticile recurentei legate de problema aplicrii art. 138 din lege sunt nefondate, având în vedere și temeiul închiderii procedurii, respectiv art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se s avanseze sumele corespunztoare continurii procedurii, în condițiile în care s-a constatat c nu exist bunuri în averea debitoarei.
Așa fiind, constatând c nu exist motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedur civil, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AVAS împotriva sentinței civile nr.1660/2008 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 19 ianuarie 2009.
Președinte, Judector, Judector,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./ 06.02.09
tehn.M:/ 2 ex./ 06.02.09
Prim instanț: Tribunalul Timi ș,
judector:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu
