Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 499/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 499/R/

Ședința publică din 09 mai 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție

JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu

JUDECĂTOR 3: Corina

Grefier: -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de lichidatorul, cu sediul în Rm.V, str.- -, -.G,.2, jud.V, împotriva sentinței nr.364/C din 5 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială, în dosarul nr-, intimați fiind -MARI SRL cu sediul în Rm.V,-,Bl.19,.B,.7 jud.V și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm.V,-, jud.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Curtea ia în discuție actele de la dosar și constatând recursul în stare de judecată se retrage pentru deliberare.

CURTEA

Constată că, prin cererea înregistrată la 5 iulie 2007, în calitate de lichidator al -MARI a solicitat deschiderea procedurii simplificate de insolvență față de această debitoare motivat de faptul că ea a fost dizolvată în condițiile Legii nr.359/2004 și se află într-o stare prezumată de insolvență.

Prin sentința comercială nr.1063/C/2007, Tribunalul Vâlceaa admis cererea, a deschid procedura simplificată de insolvență și a luat toate măsurile impuse de lege pentru o astfel de situație, stabilind lichidatorului judiciar o retribuție de 100 lei lunar.

Prin sentința comercială nr.364/C/2008, aceeași instanță a închis în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 procedura insolvenței, a dispus radierea debitorului și notificarea sentinței, iar practicianul în lichidare a fost descărcat de îndatoriri și responsabilități, recunoscându-i-se dreptul la un onorariu de 300 lei din fondul de lichidare.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, criticând-o pentru motivele prev.de art.304 pct.7 și art.3041din Codul d e procedură civilă, sub aspectul diminuării onorariului solicitat.

Astfel, s-a arătat că lichidatorul a solicitat onorariu definitiv de 1.190 lei și în mod greșit el a fost redus la 300 lei, fără să se observe că suma de 100 lei lunar a fost stabilită numai cu titlu provizoriu, când nu se puteau anticipa cheltuielile ce urmau să fie făcute.

S-a mai susținut și că hotărârea nu cuprinde motivele care au condus la concluzia privind necesitatea reducerii onorariului.

Examinând criticile formulate se constată că sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta.

O primă observație, care se impune în raport cu susținerea potrivit căreia instanța nu și-ar fi motivat hotărârea, este aceea că eventuala incidență a dispozițiilor art.304 pct.7 Cod procedură civilă nu atrage casarea sentinței, ci modificarea acesteia (art.312 3), în măsura în care se impune.

În cauză, așa cum s-a arătat mai sus, s-a fixat un onorariu de 100 lei lunar, prin sentința din 21 noiembrie 2007, iar raportul final s-a depus la 13 februarie 2008, la aproape 3 luni de la deschidere, moment după care nu s-au mai efectuat lucrări.

În aceste condiții acordarea sumei de 300 lei cu titlu de onorariu este corectă și în acord cu dispozițiile legale.

În aceeași ordine de idei trebuie reținut și că prin raportul final întocmit s-a cerut cu titlu de onorariu suma de 400 lei (fila 44), iar decontul depus pentru termenul din 5 martie 2008, cuprinde o sumă ce depășește onorariul stabilit.

Potrivit art.37 din nr.OUG86/2006, practicienii în insolvență au dreptul la onorarii pentru activitatea desfășurată sub forma unor onorarii fixe, onorarii de succes sau combinații a acestora.

3 al aceluiași articol vorbește și de un onorariu provizoriu la care trimite recursul, arătând că el este stabilit de judecătorul sindic la deschiderea procedurii și "va putea fi modificat o singură dată în prima adunare a creditorilor la cererea practicianului în insolvență".

Așadar, în măsura în care s-ar fi ajuns la concluzia că munca desfășurată este neremunerată corespunzător, practicianul în insolvență avea dreptul și datoria să solicite modificarea onorariului acordat inițial.

O astfel de cerere nu s-a formulat și mai trebuie arătat că onorariul pretins de 1.190 lei este mai mult de dublul decât singura creanță înscrisă de 542 lei, iar închiderea procedurii s-a făcut în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 pentru lipsa bunurilor debitoarei și neavansarea unor sume corespunzătoare de către creditor.

Față de aceste considerente se apreciază că în mod corect instanța a acordat onorariul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii, acordare ce nu necesita o motivare suplimentară pentru că nu a avut loc o modificare a sumei inițial stabilite cu acest titlu.

Urmează, deci, ca în temeiul art.312 1 din Codul d e procedură civilă să fie respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de lichidatorul, împotriva sentinței nr.364/C din 5 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială, în dosarul nr-, intimați fiind -MARI SRL și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

,

Grefier,

Red./27.05.2008

GM/2 ex.

Președinte:Gabriela Chiorniță
Judecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 499/2008. Curtea de Apel Pitesti