Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 581/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 581
Ședința publică din 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, cu sediul în A,-, județul A împotriva sentinței comerciale nr. 168 din 9 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad privind pe debitoarea intimată A, reprezentată prin lichidator judiciar Casa de Insolvență, cu sediul în A,-,. 3A,. 2, județul
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă,
CURTEA
Constatând că prin sentința comercială nr. 168 din 9 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței în privința debitoarei, radierea acesteia din registrul comerțului, a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, s-a dispus plata onorariului lichidatorului judiciar Casa de Insolvență, în cuantum de 3.500 lei, plus TVA, pentru toată perioada derulării procedurii și notificarea sentinței debitorului, creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență,
Având în vedere că creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, declarând recurs, a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul dispunerii către lichidatorul judiciar a continuării procedurii de lichidare judiciară și formularea unei acțiuni în atragerea răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, republicată, pentru următoarele motive:
Conform art. 2 din Legea nr. 85/2006 scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe pentru îndeplinirea scopului propus al legii. Dacă contrar tuturor acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei și din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, precum și dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006;
Potrivit art. 5 din Legea nr. 85/2006 organele care aplică procedura sunt judecătorul‑sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni;
Potrivit art. 4 din Legea nr. 85/2006 în lipsa disponibilităților în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul sindic;
Trebuia analizată eventualitate unor acțiuni oblice pentru recuperarea de creanțe, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea promovării art. 138 din lege;
Este imposibil de acceptat o soluție de închidere a unei proceduri de faliment cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajunându‑se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunțat în mod imperativ în art. 2 al Legii nr. 85/2006;
Faptul că nu s-au primit actele societății, nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri și că nimănui nu-i incumbă responsabilitate pentru ajungerea societății în faliment mai ales că nu s-au făcut cercetări la. privind eventualele bunuri imobile înscrise în cartea funciară, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la bănci, pentru eventualele conturi bancare;
Potrivit doctrinei în materie, răspunderea administratorului pentru ajungerea societății comerciale în insolvență este cea reglementată de dispozițiile referitoare la mandat, mandatul fiind cuprins în actul constitutiv al societății. Astfel, este fără îndoială că se impune ca lichidatorul judiciar, în considerarea retribuției primite pentru activitatea depusă, are datoria să întocmească și să depună un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și, evident, de a cere atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligență în conducerea activității societății, atragerea răspunderii având eficiență doar înainte de închiderea procedurii;
În derularea procedurii de lichidare judiciară nu a fost desemnat administratorul special de către adunarea generală a acționarilor, care să poată primi raportul final și situațiile financiare finale ale procedurii, același raport final și bilanțul de închidere, trebuind să fie comunicate creditorilor, judecătorul sindic având obligația convocării adunării creditorilor în termen de 30 de zile de la afișarea raportului final, conform art. 129, pentru a da posibilitatea acestora de a formula obiecții la acest raport, neîndeplinirea acestei obligații fiind un motiv de casare a hotărârii de închidere a procedurii, așa cum rezultă și din doctrină iar dacă ar fi fost convocată adunarea generală a creditorilor societății, în cadrul acestei adunării, recurenta avea posibilitatea invocării motivelor care stau la baza opunerii sale la închiderea procedurii, în situația dată, făcând aceste precizări în calea de atac legală;
Mai mult, nici comitetul creditorilor nu a fost desemnat, acesta neavând posibilitatea studierii raportului final, cu eventualele propuneri de continuare a procedurii;
Văzând că debitoarea intimată, legal citată prin lichidator, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare,
Reținând în fapt că potrivit mențiunilor din rapoartele întocmite de către lichidatorul judiciar, societatea debitoare nu deține bunuri și, raportat la împrejurarea că nu au fost predate actele și documentele contabile, lichidatorul judiciar a considerat că nu se poate face o analiză cu privire la activitatea debitoarei,
Că a fost desemnat comitetul creditorilor și administratorul special, potrivit dispozițiilor din încheierea din data de 12.01.2009,
Considerând că în aceste condiții nu se poate reține în sarcina organelor însărcinate cu aplicarea procedurii neîndeplinirea scopului declarat al legii,
Că îndeplinirea de către lichidatorul judiciar a obligației rezultate din dispozițiile art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 referitoare la întocmirea raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență trebuie raportată la situația concretă din cauză respectiv împrejurarea evidențiată de către acesta cu privire la faptul că nu i s‑au predat documentele contabile ale societății,
Reținând de asemenea, că potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în principal, toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin această lege vor fi suportate din averea debitorului și în conformitate cu alin. 4 al articolului de lege menționat, numai n lipsa disponibilităților în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, constituit potrivit alin. 6,
Considerând că prin aceste dispoziții legale s-a reglementat posibilitatea utilizării unor sume din fondul de lichidare, în vederea suportării cheltuielilor aferente procedurii, limitat la situațiile în care se constată o lipsă temporară a disponibilităților în contul debitorului, sub rezerva implicită a reconstituirii acestui fond prin distribuirea sumelor corespunzătoare rezultate din lichidarea unor bunuri din averea debitorului, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 9 al legii,
Că însă, posibilitatea de a se recurge la acest fond nu este justificată atunci când se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative, situație care ar face, potrivit aprecierii judecătorului sindic, inutile alte cheltuieli, cu consecința închiderii procedurii, potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006,
Că deși creditoarea recurentă a pretins că trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea de creanțe, care nu se arată însă că ar exista și a indicat anumite investigații ce ar fi trebuit să fie întreprinse pentru obținerea informațiilor privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea aplicării art. 138 din lege, nu s‑a oferit să avanseze sumele necesare continuării procedurii și nici nu a procedat în sensul dispozițiilor art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora comitetul creditorilor sau în cazul în care acesta nu ar putea fi constituit, creditorii înșiși, pot cere judecătorului-sindic autorizarea în vederea introducerii acțiunii pentru a se dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre faptele expres menționate, în sensul dispozițiilor alin. 1 al articolului de lege respectiv, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea și răspunderea persoanelor la care se referă legea amenință să se prescrie,
Că astfel și creditoarea recurentă avea posibilitatea de a efectua demersuri în acest sens, în măsura în care considera că sunt îndeplinite cerințele legale, respectiv că lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea și răspunderea persoanelor la care se referă legea amenință să se prescrie, o obligație, a lichidatorului de a formula acțiunea sau a judecătorului sindic de a impune formularea unei cereri cu atare obiect, nefiind prevăzută de lege,
Considerând că deși a fost desemnată o persoană în calitate de administrator special, nu se impunea a se comunica acestuia un "raport final" în sensul celor pretinse de către recurentă care, de altfel, nu justifică nici un interes în a pretinde aceasta,
Că pe de altă parte, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului‑sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, copii de pe acestea trebuind să fie comunicate tuturor creditorilor și debitorului și afișate la ușa tribunalului, judecătorul‑sindic având sarcina de a convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final, ocazie cu care creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării, obiecții care se soluționează de către judecătorul‑sindic cu ocazia ședinței iar după aprobarea raportului final al lichidatorului, acesta trebuie să facă distribuirea finală a tuturor fondurilor din averea debitorului, conform art. 130 din lege, întrucât în mod evident, nu aceasta este situația în speță, închiderea procedurii intervenind deoarece în patrimoniul debitorului nu au fost identificate bunuri și creditorii, în mod necontestat, nu s‑au oferit să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative, în condițiile art. 131 din lege,
Că, în consecință, recursul fiind neîntemeiat, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, acesta trebuie respins,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, cu sediul în A,-, județul A împotriva sentinței comerciale nr. 168 din 9 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad privind pe debitoarea intimată A, reprezentată prin lichidator judiciar Casa de Insolvență, cu sediul în A,-,. 3A,. 2, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /Dact.
2 ex./22.05.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător-sindic
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu
